O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Între atâtea cronici de întâmpinare pe care le-am scris ÅŸi care au vizat cărÅ£i de umor, cu o aplecare deosebită spre cele de epigrame, volumul Elenei Mândru este al patrulea scris de o femeie ÅŸi supus atenÅ£iei mele. O constatare care mă obligă să-i dau dreptate acestei poete despre care Ion Holban spune că scrie „o poezie a elanului ascensional, a zborului ÅŸi urcării pe scara lui Iacob, spre înalt” ÅŸi în care „erosul izbucneÅŸte, adesea în pasiune”. Să-i dau dreptate, după cum spuneam, atunci când, mai mult sau mai puÅ£in voalat, m-a acuzat că nu am reuÅŸit ca în rubrica aceasta „să sparg misoginismul”. Mai exact ar fi că nu l-am spart definitiv, fiindcă despre o carte de epigrame a Elenei Mândru, „Epigrame elenistice”, am scris (vezi „Loc de dat cu …epigrama” nr. 45) ÅŸi unde spuneam: “este o carte care trebuie luată în seamă. În primul rând fiindcă este scrisă de o poetă care ÅŸi-a propus, ÅŸi volumele de versuri publicate o atestă, să pună în metafore tot ce poate acoperi un spaÅ£iu gol, cum ar fi nisipul ce umple o clepsidră sau vântul ce dă viaţă aripilor. În al doilea rând, fiindcă este scrisă de o femeie care, dacă sunteÅ£i atenÅ£i, a avut curajul, ÅŸi sper să-l aibă încă, de a se plimba prin interval, acel loc în care, spunea cineva, o duc bine „jemanfiÅŸiÅŸtii, obraznicii fermecători sau lichelele care visează la cultul personalităţii” .
Volumul de faţă, „Petale de cactus” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2021; prefaÅ£a: Eugen Deursch), se alătură altora cinci ( „Nisipul din clepsidră” – 2014; „Vântul dintre aripi” – 2015; „Epigrame elenistice” – 2017; „Aproape de cer” – 2020 ÅŸi „Zâmbete în Paradis” -2020) anunÅ£ând un edificiu solid pe filieră lirică ÅŸi umoristică. Cartea este una care face o incursiune ironică în domeniul patologiei sociale („ExplicaÅ£ie” – Românii, traiul ÅŸi-l urăsc / Åži-o fac mereu pe amărâÅ£ii, / Fiindcă-n Å£ară hotărăsc / NehotărâÅ£ii!”). Autoarea a ales epigrama pentru a ne atenÅ£iona că ne aflăm într-o Românie a devianÅ£elor de la normalitatea acceptată: „DiferenÅ£e de caracter” – „Cinstea-i sigur o valoare / Ce nu cere ÅŸi favoruri: / Una e să ai onoare / Åži-alta-i să primeÅŸti onoruri.” . Ajunsă la „SuprasaturaÅ£ie” („Cu naiva mea credinţă, / Clar e, c-am răbdat prea mult, / Îndurând, cu umilinţă, / Un guvern hoÅ£ ÅŸi incult.”). Elena Mândru face un inventar al simptomatologiilor de moment: comportamentul politicianului ajuns la putere, metehnele unor clerici, relaÅ£ia politician – cultură („PoeÅ£i vs. politicieni” – „Fără vreo insultă / Faptele-o atestă: / DânÅŸii nu se-ascultă, / Dar se tot contestă!”), problematica impusă de curentul progresist ÅŸi de „politicile corecte” („Lesbianism” – „SoÅ£ul, iar coboar-o pantă / Pentru că e-ncornorat: / SoaÅ£a, azi, l-a înÅŸelat / Chiar cu propria-i amantă.”), viciile umane, cauzele marasmului societăţii româneÅŸti, patriotismul de paradă, lipsa unor idei-vector în strategiile guvernelor („AceÅŸti „eroi” de prin guvern / Se-agită-n modul cel mai tern, / Căci raÅ£iunea lor e-n stare / (Åži vara) tot de hibernare.”) etc.
Ca procedeu de provocare a râsului, stilul este unul specific acestei autoare, unul pe care Henri Bergson l-ar fi denumit „diavolul cu arc” („asociaÅ£ie între două sentimente contradictorii care se acÅ£ionează unul pe altul ca niÅŸte arcuri”). El este mai accentuat vizibil pe partea freudiană a creaÅ£iei, în cadrul pentagonului relaÅ£ional soÅ£ – soÅ£ie – amant(ă) – soacră – vecin(ă) : „Căi diferite pentru soÅ£i” – „Drumuri către scumpe-amante / Trec doar prin restaurante, / Iar acele cu soÅ£ii… / Prin bodegi ÅŸi berării.”; „Strategie feminină de succes” – „Profesie bună când are, / Femeii nu-i trebuie soÅ£; / Plăcerea fiind chiar mai mare / Cu-amanÅ£ii aleÅŸi prin „negoÅ£”; „Subiect periculos” – „Cu vecinul la cafea - / Nervii să mi-i Å£in sub scut - / De neveste nu discut, / Nici de-a lui ÅŸi nici de-a mea!”; „DeclaraÅ£ia unui Craidon” – „Nu mi-ar strica o nouă amantă, / Dar în al vieÅ£ii dur tumult, / Nevrând s-alunec iar pe pantă, / Cred că ÅŸi una e prea mult!”; „Noapte de vară într-un parc” – De la poartă-n pâlcuri dese / Câte doi îi vezi cum vin, / Åži auzi apoi cum iese / De prin tufe…un suspin!”. Logica construcÅ£iei epigramei Elenei Mândru, dincolo de regulile impuse de această creaÅ£ie, se supune unor interacÅ£iuni de tip diadă sau mai mult, ceea ce dă catrenelor o stare de poveste, adesea de minieseu: „Păcăliciul Adam” – „N-a fost în dragoste un as, / Acesta-i clasicu-adevăr, / Căci Eva, c-un parfum de măr, / L-a dus de nas!”.
Volumul propus de Elena Mândru se constituie într-o „voce” care vine dinspre o natură meditativă, bazată pe un ritm grav ÅŸi pe un tonus al trăirilor specific feminismului în epigramă, deÅŸi risc să fiu amendat de criticul Eugen Negrici care crede că a impune conceptul de „literatură feminină” înseamnă a semăna confuzie. Când e cazul, ironia ia forme uÅŸor agresive, mai ales când e vorba de politicieni ÅŸi acÅ£iunile lor: „Deziluzie politică” – „ Creduli ÅŸi-analfabeÅ£i politici au votat, / IeÅŸind aleÅŸii hoÅ£i doar pe sprânceană; / De-atunci, această haită prea vicleană / Din ce-a promis, mai dă câte-un comunicat!”; „Graba” – „Guvernul vrea anticipat / Alegeri fără de cusur; / Spre-a face-n mod accelerat / Din stânga, dreapta împrejur.”
Neînduplecarea ca metodă de a-ÅŸi impune sentinÅ£ele, dublată de o analiză exactă a faptelor, fac din Elena Mândru un epigramistă cu nerv, un maestru abil în conducerea verbului spre a se armoniza cu poanta. Să încheiem cu o „Constatare” de la pagina 40: „Acest volum e cât un bolovan / Åži nu avea nevoie de lansare: / C-un ÅŸut puternic de pe topogan / Îi poÅ£i trezi pe unii din visare.” (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
COÅžMARUL AUTOHTON
Noaptea, după ce-aţipesc,
Mă trezesc în gălăgia
Unui zbucium românesc:
Duduie economia! (GRIGORE COTUL)
ALEGERI ÎN PARTID
Oricât de luminat ai fi,
E imposibil a-nţelege
De ce-au chemat vreo patru mii,
Ştiind că n-au pe cine-alege. (GRIGORE COTUL)
DIN VIAŢA DE LA ŢARĂ
Ţăranu-i priceput, e harnic,
Dă din recolta lui, că-i darnic,
Trudeşte, nu stă după sobă,
Åži are bani…”cât praf pe tobă”. (VASILE LARCO)
PRO EPIGRAMA
Pe-a literaturii scară
Luptă-te, de-o să mai poţi,
Epigramei să-i dispară
Toate „beÅ£ele din roÅ£i”! (VASILE LARCO)
DISCURSURI SFORÄ‚ITOARE
Parlamentari cu gura spartă
Ce turuie cu mult avânt,
Arată că e-o mare artă
Să vinzi poporului doar vânt (MIHAI HAIVAS)
DEZASTRU ECOLOGIC (bacoviană)
„Acum stă parcul devastat fatal”
Cu sticle aruncate și cutii,
Că-n el a fost al berii festival
Când au băut netrebnici È™i cheflii.(MIHAI HAIVAS)
PARADOX
Cum se vede,-acest zevzec
Are-un dublu handicap:
Chiar de-i este capul sec,
Pare foarte greu de cap! (MIHAI HAIVAS)
APRECIEREA EPIGRAMEI
Un scoţian de ar vedea
În patru versuri poezie,
Desigur ar aprecia...
Economia de hârtie. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
TOLERANÅ¢I DUPÄ‚ ALEGERI
Când iar pe mâna noastră am pierdut,
Chiar nu e cazul să mai facem fiţe,
Că doară pe sub furci nu ne-au trecut...
Ci ne-au lăsat... şi fără furculiţe... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA VÂRSTA A TREIA
Ia mai dă-le-ncolo de rețete,
Inima necazuri dacă-ți face!
Mai curând curtează niÈ™te fete,
Că-s stimulatoare cardiace.(EUGEN DEUTSCH)
PROFESIUNE DE CREDINȚĂ
Meniul meu e sănătos,
Fiindcă nu trudesc în van,
Chiar dacă n-am ciolan de ros
Sunt lacto... bugetarian! (EUGEN DEUTSCH)
REMEDIU
Cumplita sete-l pârjolea
Şi-atunci făcu o constatare
Cu bere setea-ÅŸi domolea
Deci făcea des…hidratare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BEAT CUI
Cum soţu-i era beat,
Precum un cui, sărmanul,
La un vecin dotat,
Ea căuta ciocanul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROTOCOALE OCULTE
Moartea azi ne dă târcoale,
Cum adesea constataţi,
Că există protocoale
Între medici ÅŸi…prelaÅ£i! (ION MORARU)
TENDINÅ¢A ACTUALÄ‚
Uneori rămân perplex
Căci un adevăr există:
Aplecarea către sex
E-o tendinţă…futuristă! (ION MORARU)
PRIVITOR CA LA SPECTACOL
Eu n-am dorit s-ajung departe
În ierarhii, spre fruntea „oÅŸtii”,
Că mi-a plăcut să stau deoparte,
Să văd cum dau din coate proÅŸtii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
NU-I EXCLUS CÄ‚ EL M-A STRICAT!
Când stă deoparte Gârda, unul,
Pe primul loc nedând doi sfanÅ£i,
Şi eu mă bucur ca nebunul
Că nu sunt printre premianţi! (ION DIVIZA)
ÅžTII TU CE ÅžTII
Deci nu eşti tocmai găgăuţă:
La premii, totuşi, să te-aştepţi,
Că ai atâta-n tărtăcuţă
Să stai pe lângă cei deÅŸtepÅ£i. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DE AIA
Eu doar cu dânÅŸii mă adun,
Cu-aceÅŸti ochelariÅŸti miopi,
Fiindcă, Nelule, să-ţi spun,
Ei sunt deÅŸtepÅ£i de dau în gropi! (ION DIVIZA)
SUPORTERII FRANÈšEI
Au un standard ridicat
De-așteptări, s-o spunem verde -
Kily* este criticat
Chiar È™i când echipa pierde. (AL. D. FUNDUIANU)
* Kilyan Mbappe
UNORA
Cum la iarnă-ar fi povară,
Doamne, vin cu rugămintea:
Dușuri (reci!) le fă, la vară,
Să li se dezghețe mintea. (AL. D. FUNDUIANU)
SOACRA
E o mamă excelentă,
E fiinţa cea mai bună;
O servim cu ceai de mentă,
Îndulcit cu… mătrăgună. (ION DIVIZA)
BOLÅžEVICUL
E-un tip cu percepţie dublă,
Din stirpe de „mari patrioÅ£i”;
El n-are la suflet o rublă,
Dar vrea s-o împartă cu toÅ£i. (ION DIVIZA)
MOÅžTENIREA DE LA PÄ‚RINÅ¢I
E-averea de părinţi lăsată
Ce-abia atunci când îÅ£i revine
Te-ajută să auzi îndată
Ce crede-un frate despre tine!... (GHEORGHE BÂLICI)
COPILUL
Fiinţa care sparge-o nucă,
Întrebător spre a cunoaÅŸte
Ce foarte greu se mai educă,
Deoarece tot om se naÅŸte… (GHEORGHE BÂLICI)
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Tăierea de codri cu greu o înduri
Şi lumea e tot mai sărmană,
Bandiţii de-acum nu stau prin păduri
Preferă doar jungla urbană! (GEORGE EFTIMIE)
SCHIMBARE
Cu moÅ£iunea un guvern s-a frânt
Şi alţii au venit la guvernare
Care-au văzut prăpastia, în care
Se hotărâră…să ne facă vânt! (GEORGE EFTIMIE)
GAZETARILOR PROGUVERNAMENTALI
Cititorii-s răzvrătiÅ£i –
PuÅŸi fiind chiarpe dojană –
Către cei prea scump plătiţi
Pentru-a scrie…de pomană. (ELENE MÂNDRU)
EFORT INUTIL
Fără acte de bravadă,
Oboseau, tot dând din mâini:
MâÅ£a ea trăgea de coadă,
Frunze, el tăia la câini. (ELENA MÂNDRU)
DEZLEGÄ‚RI LAICE
Pentru domnii ce frecvent
Åžpăgi luau în sumă mare,
Azi se dau în Parlament,
Dezlegări la dezlegare! (VALENTIN DAVID)
DE LA ALEÅžI CITIRE
O spun ÅŸi azi, o spun ÅŸi mâine,
Tăind hulpav felii de şuncă:
„MunciÅ£i din greu s-aveÅ£i o pâine,
Iar noi, o pâine fără muncă!” (VALENTIN DAVID)
DEFINIÅ¢II LA MODÄ‚ – PÄ‚LÄ‚RIA
Stând pe cap ca o cortină,
Prinsă-n bolduri să n-o scap,
E controlul de rutină
Că am cap! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II LA MODÄ‚ – FARDUL
Minunată-i pasta aia
Să nu fie de deochi,
Că-Å£i maschează vânătaia
De la ochi! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II LA MODÄ‚ – CRAVATA
Pe de-o parte-i lucru mare
La costum s-o porÅ£i ÅŸi-atât,
Dar de fapt e nodul care
-Å£i stă în gât! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II LA MODÄ‚ – BIKINI
Fir de aţă şi croială
Dintr-un petic de satin,
Este şicul de momeală
Feminin! (GHEORGHE GURÄ‚U)
CRITERII DE COMPETENȚĂ
Pân' ieri, femeie de serviciu,
Plonjată-ntr-un partid, ca vector,
E, de-azi, numită, din oficiu,
Pe-același loc, dar, ca director. (GHEORGHE FILIS)
COMENTARIU 1:
Ràzi tu ràzi, coane Georgică,
Cu așa o competentă
Te mai miri că la adică
Romània-i repetentă? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
FIECARE CU FIȘA POSTULUI
Din ziua-n care s-a-nsurat,
Păstrează rangul de bărbat.
La orice trudă,-i om de bază,
SoÈ›ia doar îl dirijează. (GHEORGHE FILIS)
COMENTARIU 2:
Ba eu am ultimul cuvânt
Ce crede ea la o adică?
Cu pieptul scos, îmi iau avânt
Și-i spun în față: „Da, mămică!” (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DESPRE EMIGRARE
Mă lumina cândva ideea,
S-ajung pe unde mulți s-au dus
Și iată că, la vârsta-a treia,
Mă-ndrept, în fine... spre APUS! (NAE BUNDURI)
COMENTARIU 3:
Simt cum se-apropie finalul
Dar zău, m-apucă bucuria,
Că, după cum decurge valul ,
Nemuritoare e prostia! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
AUTOIRONIE
Eu vă mărturisesc ceva:
Scriu cărţi şi este vina mea
Dar vă anunÅ£ ÅŸi partea proastă…
De le citiţi, e vina voastră. (VASILE MANOLE)
RISCURILE EPIGRAMEI
Tot la fel ca la sudură,
De îÅ£i place epigrama,
Åži întreci orice măsură
Rişti să te cam prindă flama. (VASILE MANOLE)
INTERESUL POARTÄ‚ FESUL
Sunt mulÅ£i bărbaÅ£i în lume care
Devin pentru femei marote
Åži sunt vânaÅ£i fără-ncetare:
Ei sunt imprimaţi pe bancnote. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PARLAMENTAR
Parlamentar, ales pe-o listă,
Având liceul terminat;
Acum, cu studii, el insistă
Să facă şi un ...DOCTORAT! (MAX OPAIŢ)
UNUI TÂNÄ‚R CÄ‚SÄ‚TORIT
Întrebat , când s-a-nsurat,
Dacă are datorii,
A răspuns: Nu am la stat;
Numai ...pensii la copii! (MAX OPAIÅ¢)
BALCANICÄ‚
Înc-avem birocraÅ£ie;
Dar, cum vremile-s moderne,
Cu aşa democraţie,
Guvernăm cu...baliverne! (MAX OPAIŢ)
UNUI POET
Mi se pare că, la cramă
Dacă scrii poemul tău,
Ies la versuri, mai cu seamă,
Rime-mpleticite...rău ! (MAX OPAIŢ)
MAREA ADUNARE GENERALÄ‚ A FRF:
BURLEANU ACLAMAT
Atâta l-au aclamat,
Ca pe CeaÈ™că, altădat’;
Se laudă că-s buni și-nving,
Nu la fotbal, la...curling. (DUMITRU BUJDOIU)
CU CE SE OCUPÄ‚ PARLAMENTUL?
Știe națiunea :
Căzu Moțiunea;
S-a votat beleaua,
Mai strângeÈ›i cureaua! (DUMITRU BUJDOIU)
ȘOȘOACÄ‚ ÎI DÄ‚ LUI CÎÈšU UN SAC DE MORT
Demnitari, nu vă mirați,
Mai bin’ pe doamnă-o-ntrebaÈ›i,
Ca să nu fie confuzii:
La ce mort făcea aluzii? (DUMITRU BUJDOIU)
PREZERVATIVE FALSIFICATE, DIN CHINA (Presa)
Și la asta s-au băgat?!
VameÈ™ii când le-au probat,
Văd că-s mici sau găurite;
Multe, pline...folosite. (DUMITRU BUJDOIU)
UN TIP CU ALZHEIMER DIN SUA A UITAT CÄ‚ E ÎNSURAT (Ziarele)
Cel mai fericit bărbat,
Să uite că e-nsurat!
CâÈ›i naivi, de mucava,
N-ar vrea boală-așa ceva? (DUMITRU BUJDOIU)
FAZA A DOUA: A CERUT-O IAR DE NEVASTÄ‚
Acum trece-n altă boală,
Mult mai gravă, mai nasoală:
Vedere-sex galopantă,
Confunzi soața c-o amantă. (DUMITRU BUJDOIU)
GÄ‚URILE NEGRE
De veacuri lumea doctă se căznește
Un tâlc să dea enigmei, scientist.
NeomarxiÈ™tii - cât ai zice peÈ™te -
Au rezolvat-o: e concept ..rasist. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎNAPOI, LA NATURÄ‚?
Banale slove - cât să mai existe? -:
Caucazian, nigerian, sud-estic -
Iau conotații zi de zi rasiste.
Nu-i mai dihai, atunci, limbajul gestic? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DODON SINCER
Lung e drumul, recunosc,
De la târg pân-la mămână.
Mai ușor mă plimb la Mosc
Dădăóri pe săptămână. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎNCÄ‚ UNA
Jder, samur, hermină, nurcă.
Biata de Clotilde Armand!...
Să-i luăm - ne-a dat de furcă -
Înc-o blană: de guzgan! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
S.O.S.: INSTITUTUL DE UROLOGIE ÅžI TRANSPLANT DIN CLUJ
Unde-au existat nereguli ori s-a sărit peste cal,
Refaci ordinea normală, inclusiv chirurgical.
Vinovat e călărețul fără cumpăt, și nu calul.
Lichidezi o făr'delege, nu închizi întreg spitalul! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
MAI E NEVOIE DE SPIONI?
Acte dintre cele mai secrete
Vântul le-ar citi-n Teleorman?
Le găsim, spun surse indiscrete,
Lesne și-ntr-un coș din Grande-Bretagne. (LERU CICOARE)
GREU ÎNVÄ‚Å¢UL SÄ‚-L DEZVEÅ¢I
Sufrágiile parÈ›iale,
Chiar dacă-s niște puișori,
La fel ca cele generale,
Produc aceiași ... mari trișori. (LERU CICOARE)
JOACÄ‚, MOÅž MARTINE, BINE
Ce deÈ™tepÈ›i suntém cu toÈ›ii discutăm când despre urs:
„Trebuie”, „alternativă”, „habitát”, „principii noi” !...
Câtă vreme tot dezbatem, rezolvării nedând curs,
UrÈ™ii-atacă grajduri, cócini, ne mănâncă È™i pe noi. (LERU CICOARE)
DE ATÂTA OBOSEALÄ‚
La sfârÈ™it de săptămână
Infectarea se înfrână.
Ca să-și facă placu-n tihnă,
Și-a luat și ea ... odihnă. (LERU CICOARE)
SUFOCAÅ¢I DE PLATITUDINI
ROSTITE DE ÅžEFI
„Pe moment e - starea - bine” -
Asta o vedem și noi.
Pandemia de revine,
Èšinem coada tot bârzoi? (LERU CICOARE)
AVANSARE CU CHEF
Delegat ca șef la vamă,
N-a-ntrebat ce-l recomandă.
Auzind că îl recheamă,
A pornit pe loc o cioandă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIVIND AVOCATUL POPORULUI
„AÈ™teptăm sentinÈ›a CurÈ›ii,
N-o scoatem din grosul burÈ›ii”.
Păi de ce n-ați așteptat-o,
Când a fost de-aÈ›i revocat-o? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CÄ‚ DE CE-S INAMOVIBILI?
Le-a dat statul - Ce folos! -
Lefi și pensii speciale,
Când s-a-ntors totul pe dos:
Iau și mite ... colosale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ISPITA MAI PARAZITEAZÄ‚ SPITALELE
Când s-a majorat salariul,
Am crezut că moare mita,
Ca să constatăm contrariul:
A crescut și parazita! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU DAI MITÄ‚, NU TE LECUIEÅžTI
Mila a mâncat-o jaba.
Geaba pe spital contezi:
Dacă te tratezi degeaba,
Degeaba și te tratezi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)