O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Între atâtea cronici de întâmpinare pe care le-am scris şi care au vizat cărţi de umor, cu o aplecare deosebită spre cele de epigrame, volumul Elenei Mândru este al patrulea scris de o femeie şi supus atenţiei mele. O constatare care mă obligă să-i dau dreptate acestei poete despre care Ion Holban spune că scrie „o poezie a elanului ascensional, a zborului şi urcării pe scara lui Iacob, spre înalt” şi în care „erosul izbucneşte, adesea în pasiune”. Să-i dau dreptate, după cum spuneam, atunci când, mai mult sau mai puţin voalat, m-a acuzat că nu am reuşit ca în rubrica aceasta „să sparg misoginismul”. Mai exact ar fi că nu l-am spart definitiv, fiindcă despre o carte de epigrame a Elenei Mândru, „Epigrame elenistice”, am scris (vezi „Loc de dat cu …epigrama” nr. 45) şi unde spuneam: “este o carte care trebuie luată în seamă. În primul rând fiindcă este scrisă de o poetă care şi-a propus, şi volumele de versuri publicate o atestă, să pună în metafore tot ce poate acoperi un spaţiu gol, cum ar fi nisipul ce umple o clepsidră sau vântul ce dă viaţă aripilor. În al doilea rând, fiindcă este scrisă de o femeie care, dacă sunteţi atenţi, a avut curajul, şi sper să-l aibă încă, de a se plimba prin interval, acel loc în care, spunea cineva, o duc bine „jemanfişiştii, obraznicii fermecători sau lichelele care visează la cultul personalităţii” .
Volumul de faţă, „Petale de cactus” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; prefaţa: Eugen Deursch), se alătură altora cinci ( „Nisipul din clepsidră” – 2014; „Vântul dintre aripi” – 2015; „Epigrame elenistice” – 2017; „Aproape de cer” – 2020 şi „Zâmbete în Paradis” -2020) anunţând un edificiu solid pe filieră lirică şi umoristică. Cartea este una care face o incursiune ironică în domeniul patologiei sociale („Explicaţie” – Românii, traiul şi-l urăsc / Şi-o fac mereu pe amărâţii, / Fiindcă-n ţară hotărăsc / Nehotărâţii!”). Autoarea a ales epigrama pentru a ne atenţiona că ne aflăm într-o Românie a devianţelor de la normalitatea acceptată: „Diferenţe de caracter” – „Cinstea-i sigur o valoare / Ce nu cere şi favoruri: / Una e să ai onoare / Şi-alta-i să primeşti onoruri.” . Ajunsă la „Suprasaturaţie” („Cu naiva mea credinţă, / Clar e, c-am răbdat prea mult, / Îndurând, cu umilinţă, / Un guvern hoţ şi incult.”). Elena Mândru face un inventar al simptomatologiilor de moment: comportamentul politicianului ajuns la putere, metehnele unor clerici, relaţia politician – cultură („Poeţi vs. politicieni” – „Fără vreo insultă / Faptele-o atestă: / Dânşii nu se-ascultă, / Dar se tot contestă!”), problematica impusă de curentul progresist şi de „politicile corecte” („Lesbianism” – „Soţul, iar coboar-o pantă / Pentru că e-ncornorat: / Soaţa, azi, l-a înşelat / Chiar cu propria-i amantă.”), viciile umane, cauzele marasmului societăţii româneşti, patriotismul de paradă, lipsa unor idei-vector în strategiile guvernelor („Aceşti „eroi” de prin guvern / Se-agită-n modul cel mai tern, / Căci raţiunea lor e-n stare / (Şi vara) tot de hibernare.”) etc.
Ca procedeu de provocare a râsului, stilul este unul specific acestei autoare, unul pe care Henri Bergson l-ar fi denumit „diavolul cu arc” („asociaţie între două sentimente contradictorii care se acţionează unul pe altul ca nişte arcuri”). El este mai accentuat vizibil pe partea freudiană a creaţiei, în cadrul pentagonului relaţional soţ – soţie – amant(ă) – soacră – vecin(ă) : „Căi diferite pentru soţi” – „Drumuri către scumpe-amante / Trec doar prin restaurante, / Iar acele cu soţii… / Prin bodegi şi berării.”; „Strategie feminină de succes” – „Profesie bună când are, / Femeii nu-i trebuie soţ; / Plăcerea fiind chiar mai mare / Cu-amanţii aleşi prin „negoţ”; „Subiect periculos” – „Cu vecinul la cafea - / Nervii să mi-i ţin sub scut - / De neveste nu discut, / Nici de-a lui şi nici de-a mea!”; „Declaraţia unui Craidon” – „Nu mi-ar strica o nouă amantă, / Dar în al vieţii dur tumult, / Nevrând s-alunec iar pe pantă, / Cred că şi una e prea mult!”; „Noapte de vară într-un parc” – De la poartă-n pâlcuri dese / Câte doi îi vezi cum vin, / Şi auzi apoi cum iese / De prin tufe…un suspin!”. Logica construcţiei epigramei Elenei Mândru, dincolo de regulile impuse de această creaţie, se supune unor interacţiuni de tip diadă sau mai mult, ceea ce dă catrenelor o stare de poveste, adesea de minieseu: „Păcăliciul Adam” – „N-a fost în dragoste un as, / Acesta-i clasicu-adevăr, / Căci Eva, c-un parfum de măr, / L-a dus de nas!”.
Volumul propus de Elena Mândru se constituie într-o „voce” care vine dinspre o natură meditativă, bazată pe un ritm grav şi pe un tonus al trăirilor specific feminismului în epigramă, deşi risc să fiu amendat de criticul Eugen Negrici care crede că a impune conceptul de „literatură feminină” înseamnă a semăna confuzie. Când e cazul, ironia ia forme uşor agresive, mai ales când e vorba de politicieni şi acţiunile lor: „Deziluzie politică” – „ Creduli şi-analfabeţi politici au votat, / Ieşind aleşii hoţi doar pe sprânceană; / De-atunci, această haită prea vicleană / Din ce-a promis, mai dă câte-un comunicat!”; „Graba” – „Guvernul vrea anticipat / Alegeri fără de cusur; / Spre-a face-n mod accelerat / Din stânga, dreapta împrejur.”
Neînduplecarea ca metodă de a-şi impune sentinţele, dublată de o analiză exactă a faptelor, fac din Elena Mândru un epigramistă cu nerv, un maestru abil în conducerea verbului spre a se armoniza cu poanta. Să încheiem cu o „Constatare” de la pagina 40: „Acest volum e cât un bolovan / Şi nu avea nevoie de lansare: / C-un şut puternic de pe topogan / Îi poţi trezi pe unii din visare.” (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
COŞMARUL AUTOHTON
Noaptea, după ce-aţipesc,
Mă trezesc în gălăgia
Unui zbucium românesc:
Duduie economia! (GRIGORE COTUL)
ALEGERI ÎN PARTID
Oricât de luminat ai fi,
E imposibil a-nţelege
De ce-au chemat vreo patru mii,
Ştiind că n-au pe cine-alege. (GRIGORE COTUL)
DIN VIAŢA DE LA ŢARĂ
Ţăranu-i priceput, e harnic,
Dă din recolta lui, că-i darnic,
Trudeşte, nu stă după sobă,
Şi are bani…”cât praf pe tobă”. (VASILE LARCO)
PRO EPIGRAMA
Pe-a literaturii scară
Luptă-te, de-o să mai poţi,
Epigramei să-i dispară
Toate „beţele din roţi”! (VASILE LARCO)
DISCURSURI SFORĂITOARE
Parlamentari cu gura spartă
Ce turuie cu mult avânt,
Arată că e-o mare artă
Să vinzi poporului doar vânt (MIHAI HAIVAS)
DEZASTRU ECOLOGIC (bacoviană)
„Acum stă parcul devastat fatal”
Cu sticle aruncate și cutii,
Că-n el a fost al berii festival
Când au băut netrebnici și cheflii.(MIHAI HAIVAS)
PARADOX
Cum se vede,-acest zevzec
Are-un dublu handicap:
Chiar de-i este capul sec,
Pare foarte greu de cap! (MIHAI HAIVAS)
APRECIEREA EPIGRAMEI
Un scoţian de ar vedea
În patru versuri poezie,
Desigur ar aprecia...
Economia de hârtie. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
TOLERANŢI DUPĂ ALEGERI
Când iar pe mâna noastră am pierdut,
Chiar nu e cazul să mai facem fiţe,
Că doară pe sub furci nu ne-au trecut...
Ci ne-au lăsat... şi fără furculiţe... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA VÂRSTA A TREIA
Ia mai dă-le-ncolo de rețete,
Inima necazuri dacă-ți face!
Mai curând curtează niște fete,
Că-s stimulatoare cardiace.(EUGEN DEUTSCH)
PROFESIUNE DE CREDINȚĂ
Meniul meu e sănătos,
Fiindcă nu trudesc în van,
Chiar dacă n-am ciolan de ros
Sunt lacto... bugetarian! (EUGEN DEUTSCH)
REMEDIU
Cumplita sete-l pârjolea
Şi-atunci făcu o constatare
Cu bere setea-şi domolea
Deci făcea des…hidratare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BEAT CUI
Cum soţu-i era beat,
Precum un cui, sărmanul,
La un vecin dotat,
Ea căuta ciocanul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROTOCOALE OCULTE
Moartea azi ne dă târcoale,
Cum adesea constataţi,
Că există protocoale
Între medici şi…prelaţi! (ION MORARU)
TENDINŢA ACTUALĂ
Uneori rămân perplex
Căci un adevăr există:
Aplecarea către sex
E-o tendinţă…futuristă! (ION MORARU)
PRIVITOR CA LA SPECTACOL
Eu n-am dorit s-ajung departe
În ierarhii, spre fruntea „oştii”,
Că mi-a plăcut să stau deoparte,
Să văd cum dau din coate proştii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
NU-I EXCLUS CĂ EL M-A STRICAT!
Când stă deoparte Gârda, unul,
Pe primul loc nedând doi sfanţi,
Şi eu mă bucur ca nebunul
Că nu sunt printre premianţi! (ION DIVIZA)
ŞTII TU CE ŞTII
Deci nu eşti tocmai găgăuţă:
La premii, totuşi, să te-aştepţi,
Că ai atâta-n tărtăcuţă
Să stai pe lângă cei deştepţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DE AIA
Eu doar cu dânşii mă adun,
Cu-aceşti ochelarişti miopi,
Fiindcă, Nelule, să-ţi spun,
Ei sunt deştepţi de dau în gropi! (ION DIVIZA)
SUPORTERII FRANȚEI
Au un standard ridicat
De-așteptări, s-o spunem verde -
Kily* este criticat
Chiar și când echipa pierde. (AL. D. FUNDUIANU)
* Kilyan Mbappe
UNORA
Cum la iarnă-ar fi povară,
Doamne, vin cu rugămintea:
Dușuri (reci!) le fă, la vară,
Să li se dezghețe mintea. (AL. D. FUNDUIANU)
SOACRA
E o mamă excelentă,
E fiinţa cea mai bună;
O servim cu ceai de mentă,
Îndulcit cu… mătrăgună. (ION DIVIZA)
BOLŞEVICUL
E-un tip cu percepţie dublă,
Din stirpe de „mari patrioţi”;
El n-are la suflet o rublă,
Dar vrea s-o împartă cu toţi. (ION DIVIZA)
MOŞTENIREA DE LA PĂRINŢI
E-averea de părinţi lăsată
Ce-abia atunci când îţi revine
Te-ajută să auzi îndată
Ce crede-un frate despre tine!... (GHEORGHE BÂLICI)
COPILUL
Fiinţa care sparge-o nucă,
Întrebător spre a cunoaşte
Ce foarte greu se mai educă,
Deoarece tot om se naşte… (GHEORGHE BÂLICI)
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Tăierea de codri cu greu o înduri
Şi lumea e tot mai sărmană,
Bandiţii de-acum nu stau prin păduri
Preferă doar jungla urbană! (GEORGE EFTIMIE)
SCHIMBARE
Cu moţiunea un guvern s-a frânt
Şi alţii au venit la guvernare
Care-au văzut prăpastia, în care
Se hotărâră…să ne facă vânt! (GEORGE EFTIMIE)
GAZETARILOR PROGUVERNAMENTALI
Cititorii-s răzvrătiţi –
Puşi fiind chiarpe dojană –
Către cei prea scump plătiţi
Pentru-a scrie…de pomană. (ELENE MÂNDRU)
EFORT INUTIL
Fără acte de bravadă,
Oboseau, tot dând din mâini:
Mâţa ea trăgea de coadă,
Frunze, el tăia la câini. (ELENA MÂNDRU)
DEZLEGĂRI LAICE
Pentru domnii ce frecvent
Şpăgi luau în sumă mare,
Azi se dau în Parlament,
Dezlegări la dezlegare! (VALENTIN DAVID)
DE LA ALEŞI CITIRE
O spun şi azi, o spun şi mâine,
Tăind hulpav felii de şuncă:
„Munciţi din greu s-aveţi o pâine,
Iar noi, o pâine fără muncă!” (VALENTIN DAVID)
DEFINIŢII LA MODĂ – PĂLĂRIA
Stând pe cap ca o cortină,
Prinsă-n bolduri să n-o scap,
E controlul de rutină
Că am cap! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII LA MODĂ – FARDUL
Minunată-i pasta aia
Să nu fie de deochi,
Că-ţi maschează vânătaia
De la ochi! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII LA MODĂ – CRAVATA
Pe de-o parte-i lucru mare
La costum s-o porţi şi-atât,
Dar de fapt e nodul care
-ţi stă în gât! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII LA MODĂ – BIKINI
Fir de aţă şi croială
Dintr-un petic de satin,
Este şicul de momeală
Feminin! (GHEORGHE GURĂU)
CRITERII DE COMPETENȚĂ
Pân' ieri, femeie de serviciu,
Plonjată-ntr-un partid, ca vector,
E, de-azi, numită, din oficiu,
Pe-același loc, dar, ca director. (GHEORGHE FILIS)
COMENTARIU 1:
Ràzi tu ràzi, coane Georgică,
Cu așa o competentă
Te mai miri că la adică
Romània-i repetentă? (ŞTEFAN BAŞNO)
FIECARE CU FIȘA POSTULUI
Din ziua-n care s-a-nsurat,
Păstrează rangul de bărbat.
La orice trudă,-i om de bază,
Soția doar îl dirijează. (GHEORGHE FILIS)
COMENTARIU 2:
Ba eu am ultimul cuvânt
Ce crede ea la o adică?
Cu pieptul scos, îmi iau avânt
Și-i spun în față: „Da, mămică!” (ŞTEFAN BAŞNO)
DESPRE EMIGRARE
Mă lumina cândva ideea,
S-ajung pe unde mulți s-au dus
Și iată că, la vârsta-a treia,
Mă-ndrept, în fine... spre APUS! (NAE BUNDURI)
COMENTARIU 3:
Simt cum se-apropie finalul
Dar zău, m-apucă bucuria,
Că, după cum decurge valul ,
Nemuritoare e prostia! (ŞTEFAN BAŞNO)
AUTOIRONIE
Eu vă mărturisesc ceva:
Scriu cărţi şi este vina mea
Dar vă anunţ şi partea proastă…
De le citiţi, e vina voastră. (VASILE MANOLE)
RISCURILE EPIGRAMEI
Tot la fel ca la sudură,
De îţi place epigrama,
Şi întreci orice măsură
Rişti să te cam prindă flama. (VASILE MANOLE)
INTERESUL POARTĂ FESUL
Sunt mulţi bărbaţi în lume care
Devin pentru femei marote
Şi sunt vânaţi fără-ncetare:
Ei sunt imprimaţi pe bancnote. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PARLAMENTAR
Parlamentar, ales pe-o listă,
Având liceul terminat;
Acum, cu studii, el insistă
Să facă şi un ...DOCTORAT! (MAX OPAIŢ)
UNUI TÂNĂR CĂSĂTORIT
Întrebat , când s-a-nsurat,
Dacă are datorii,
A răspuns: Nu am la stat;
Numai ...pensii la copii! (MAX OPAIŢ)
BALCANICĂ
Înc-avem birocraţie;
Dar, cum vremile-s moderne,
Cu aşa democraţie,
Guvernăm cu...baliverne! (MAX OPAIŢ)
UNUI POET
Mi se pare că, la cramă
Dacă scrii poemul tău,
Ies la versuri, mai cu seamă,
Rime-mpleticite...rău ! (MAX OPAIŢ)
MAREA ADUNARE GENERALĂ A FRF:
BURLEANU ACLAMAT
Atâta l-au aclamat,
Ca pe Ceașcă, altădat’;
Se laudă că-s buni și-nving,
Nu la fotbal, la...curling. (DUMITRU BUJDOIU)
CU CE SE OCUPĂ PARLAMENTUL?
Știe națiunea :
Căzu Moțiunea;
S-a votat beleaua,
Mai strângeți cureaua! (DUMITRU BUJDOIU)
ȘOȘOACĂ ÎI DĂ LUI CÎȚU UN SAC DE MORT
Demnitari, nu vă mirați,
Mai bin’ pe doamnă-o-ntrebați,
Ca să nu fie confuzii:
La ce mort făcea aluzii? (DUMITRU BUJDOIU)
PREZERVATIVE FALSIFICATE, DIN CHINA (Presa)
Și la asta s-au băgat?!
Vameșii când le-au probat,
Văd că-s mici sau găurite;
Multe, pline...folosite. (DUMITRU BUJDOIU)
UN TIP CU ALZHEIMER DIN SUA A UITAT CĂ E ÎNSURAT (Ziarele)
Cel mai fericit bărbat,
Să uite că e-nsurat!
Câți naivi, de mucava,
N-ar vrea boală-așa ceva? (DUMITRU BUJDOIU)
FAZA A DOUA: A CERUT-O IAR DE NEVASTĂ
Acum trece-n altă boală,
Mult mai gravă, mai nasoală:
Vedere-sex galopantă,
Confunzi soața c-o amantă. (DUMITRU BUJDOIU)
GĂURILE NEGRE
De veacuri lumea doctă se căznește
Un tâlc să dea enigmei, scientist.
Neomarxiștii - cât ai zice pește -
Au rezolvat-o: e concept ..rasist. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNAPOI, LA NATURĂ?
Banale slove - cât să mai existe? -:
Caucazian, nigerian, sud-estic -
Iau conotații zi de zi rasiste.
Nu-i mai dihai, atunci, limbajul gestic? (NICOLAE MĂTCAŞ)
DODON SINCER
Lung e drumul, recunosc,
De la târg pân-la mămână.
Mai ușor mă plimb la Mosc
Dădăóri pe săptămână. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎNCĂ UNA
Jder, samur, hermină, nurcă.
Biata de Clotilde Armand!...
Să-i luăm - ne-a dat de furcă -
Înc-o blană: de guzgan! (NICOLAE MĂTCAŞ)
S.O.S.: INSTITUTUL DE UROLOGIE ŞI TRANSPLANT DIN CLUJ
Unde-au existat nereguli ori s-a sărit peste cal,
Refaci ordinea normală, inclusiv chirurgical.
Vinovat e călărețul fără cumpăt, și nu calul.
Lichidezi o făr'delege, nu închizi întreg spitalul! (NICOLAE MĂTCAŞ)
MAI E NEVOIE DE SPIONI?
Acte dintre cele mai secrete
Vântul le-ar citi-n Teleorman?
Le găsim, spun surse indiscrete,
Lesne și-ntr-un coș din Grande-Bretagne. (LERU CICOARE)
GREU ÎNVĂŢUL SĂ-L DEZVEŢI
Sufrágiile parțiale,
Chiar dacă-s niște puișori,
La fel ca cele generale,
Produc aceiași ... mari trișori. (LERU CICOARE)
JOACĂ, MOŞ MARTINE, BINE
Ce deștepți suntém cu toții discutăm când despre urs:
„Trebuie”, „alternativă”, „habitát”, „principii noi” !...
Câtă vreme tot dezbatem, rezolvării nedând curs,
Urșii-atacă grajduri, cócini, ne mănâncă și pe noi. (LERU CICOARE)
DE ATÂTA OBOSEALĂ
La sfârșit de săptămână
Infectarea se înfrână.
Ca să-și facă placu-n tihnă,
Și-a luat și ea ... odihnă. (LERU CICOARE)
SUFOCAŢI DE PLATITUDINI
ROSTITE DE ŞEFI
„Pe moment e - starea - bine” -
Asta o vedem și noi.
Pandemia de revine,
Ținem coada tot bârzoi? (LERU CICOARE)
AVANSARE CU CHEF
Delegat ca șef la vamă,
N-a-ntrebat ce-l recomandă.
Auzind că îl recheamă,
A pornit pe loc o cioandă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIVIND AVOCATUL POPORULUI
„Așteptăm sentința Curții,
N-o scoatem din grosul burții”.
Păi de ce n-ați așteptat-o,
Când a fost de-ați revocat-o? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CĂ DE CE-S INAMOVIBILI?
Le-a dat statul - Ce folos! -
Lefi și pensii speciale,
Când s-a-ntors totul pe dos:
Iau și mite ... colosale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ISPITA MAI PARAZITEAZĂ SPITALELE
Când s-a majorat salariul,
Am crezut că moare mita,
Ca să constatăm contrariul:
A crescut și parazita! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU DAI MITĂ, NU TE LECUIEŞTI
Mila a mâncat-o jaba.
Geaba pe spital contezi:
Dacă te tratezi degeaba,
Degeaba și te tratezi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)