Loc de dat cu…EPIGRAMA (135)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (135)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Grigore Cotul, un tânăr epigramist de anduranţă, şi-a alcătuit cărţile bazându-se pe câte un concept. Primul volum, „Optimistul resemnat” (2017),  ne trimite spre conceptul psihologic de resemnare, creaţiile fiind armonizate după principiile teoriei incongruenţei. Cea de-a doua carte, „Ironii homeopatice” (2019), se supune conceptului medical de homeopatie, mulându-se pe principiul potenţării.

Cel de-al treilea volum, cel în discuţie, „Registru de intenţii” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021), pune limbajul şi tehnicile epigramatice pe o linie dată de filosofia minţii ca pornire interioară conştientă.  Dacă un poet îşi scrie versurile cu tendinţă (au zis-o mulţi critici), orice epigramist scrie cu intenţie.  Aspectul este devoalat de Grigore Cotul prin titlul ales volumului său. Acesta conduce spre conceptul de intenţionalitate care, după cum se ştie, este unul dintre discursurile metodei fenomenologice. Cu alte cuvinte, dacă poetul îşi scrie versurile  din respect pentru starea de graţie ce i-a fost dată, epigramistul o face deliberat, pornind de la o intenţie. 

Treisprezece  intenţii dau consistenţa epigramistică  a acestui volum: aniversări, educaţia şi educatorii, viaţa conjugală, politica, filozofia, pandemia, scriitorul şi opera sa etc. Originală este secvenţa intitulată „Tematice”,  unde intenţionalitatea este un semn al mentalului.

Tema „Eminescu” beneficiază de trei epigrame: Evaluare orală: „De Eminescu l-a-ntrebat / Profesoru l- pe notă, / Şi i-a răspuns dezinhibat; / - Îl ştiu de pe bancnotă!”; Un meteorolog, despre Eminescu: „Omul a recunoscut / Că din Glossă –a reţinut / Numai ceea ce-i convine: „Vreme trece, vreme vine.”; La 171 de ani de la naşterea lui Eminescu: Exact cu ne descrise Eminescu, / Acum vr’o douăzeci de zeci de ani, / Noi ne mândrim şi azi că ne-am ales cu / Acelaşi tip de proşti şi şarlatani”.  O altă temă, între cele 26, abordată cu intenţia subliminală de a ne aminti de Păstorel, se intitulează „Poante cu pelin de mai răscolind prin putregai”: Dorinţă: „Îmi place felul meu de trai / Cu toţii-acasă, dar vă spun că / Eu tot mai sper, de 1 Mai, / …să fiu la muncă.”; Trăire de mai: „Livada toată e un rai / Şi-n cuget încolţeşte-un gând: / Apar cireşele de mai… / Găsi-voi fraieri, să le vând?

Epigramele lui Grigore Cotul sunt nişte săgeţi care justifică gândurile acestui epigramist. Ele pornesc dintr-o arbaletă impregnată de tonuri intelectuale evidente.  Se supun perfect explicaţiilor psihologilor  care pun intenţionalitatea şi starea mentală sub semnul matematic al condiţiei necesare şi suficiente. Condiţia necesară: „nu poate fi stare mentală dacă nu prezintă intenţionalitate”. Condiţia suficientă: „nu se poate ca ceva să prezinte intenţionalitate şi să nu fie o stare mentală”. Mi-ar fi plăcut ca jocul matematico-filozofic de mai sus să-mi aparţină, dar nu s-a întâmplat aşa. El aparţine unui psiholog cu referire la teoria lui Franz Brentano, celebrul profesor al nu mai puţin celebrilor Husserl şi Freud.  Relaţia stare mentală-intenţionalitate e vizibilă în fiecare secvenţă a cărţii  lui Grigore Cotul, eu văzând-o într-un mod mai pregnant în „De pandemie…”: Epitaf de tip nou: „Merge-n locul cu verdeaţă / Scuturat de greutăţi, / Că l-au însoţit prin viaţă / Nişte comorbidităţi.”;  Nedumerire în pandemie: „Întrebarea mea-i firească / (şi o pun din politeţe): / E suficient o mască, / Pentru cei cu multe feţe?”; O veste bună: „Din mai, urmează, negreşit, / O relaxare socială, / Că se acceptă, în sfârşit, / Să poţi muri de altă boală.”; Relaxare-n izolare: „Când nevasta are toane, / Ies, adesea, pe balcon / Cu privirea în plonjon / La vecine pe balcoane.”; Virusarea virusului: „Deşi rezistă şi-i rapace, / De-ar fi să intre-ntr-un partid, / Covidul însuşi cred c-ar face / O formă gravă de Covid.”;

Filozoful Mihai Şora e şi mai categoric, considerând intenţionalitatea ca un concept de bază al fenomenologiei. Intenţia se cuibăreşte în mintea cuiva, în cazul nostru a epigramistului, creând acel „dialog interior”, după denumirea aceluiaşi Şora, ca apoi să izbucnească în exterior sub      formă concretă, la Grigore Cotul concretizarea regăsindu-se într-o epigramă.  „Dialogul interior” este foarte important pentru un epigramist.  Acolo unde acesta nu-i acordă acel timp germinativ  oportun, grăbindu-se să dea buzna pe facebook sau alte surse, epigramele vor  avea unele imperfecţiuni asemenea unui copil născut prematur. Grigore Cotul a înţeles  acest aspect, el chiar denumind „dialogul interior” prin conceptul de „expectativă”: „De-l văd pe câte-un prost că-i trist / Şi-mi pare, oarecum, stingher, / Oricât aş fi de pesimist, / Am îndrăzneala să mai sper.”

Volumului  supus analizei i se adaugă  caricaturile lui Costel Pătrăşcan şi încă un capitol cu poezii şi parodii ale autorului. Ambele vor suporta o tratare specială într-o viitoare intervenţie a mea.

Cu o arhitectură organizată pe câte un concept, cărţile lui Grigore Cotul sunt mai mult decât o simplă colecţie de epigrame. Ele devin studii de caz ivite dintr-o pornire interioară conştientă. (GEORGICĂ MANOLE).

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

CAMELEONUL

Pe-ntortocheatele cărări,

De vrea îşi schimbă-n mod rapid

Culoarea după-mprejurări…

La fel ca membrii de partid. (VASILE LARCO)

 

UNEI ARTISTE DEOSEBITE

Chipu-i fain şi coafura,

Vocea-i chiar melodioasă,

Iar pe scenă-i merge gura….

                              Ca acasă. (VASILE LARCO)

 

IPOCRITUL ÎN VIZITĂ

Şi-a pus în cui bastonul, basca,

Lăsă galoşii la intrare,

Iar gazda-i zise: scoateţi masca!

Surprins, el nu ştia pe care. (VASILE LARCO)

 

DORINȚĂ FINALĂ

Vrând în presă să se scrie

Că a fost și el o torță,

A cerut, cu multă forță,

Chiar incinerat să fie. (MIHAI HAIVAS)

 

SCHIMB DE GENERAȚII

Epigramiști din noul val -

Clujean, gorjean sau buzoian -

„Debarcă” azi , la festival

Din renumitul „cal troian”.(MIHAI HAIVAS)

 

CONDIȚIE NECESARĂ ÎN DRAGOSTE

Judecând cu competență -

În relații cu femei -

Sexul este o esență

Pentru-amor „gustos”, de vrei! (MIHAI HAIVAS)

 

UNUI POLITICIAN

Ne minte-atâta de urât

Când spune “dăm săracului”,

Că tre’ să aibă nasul cât

Pinocchio, cârnu’ dracului! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DEMAGOGIE

E libertatea vorbărie

De sute, poate mii de ani:

Degeaba e democraţie

Când cei aleşi devin  tirani. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

BUNE INTENŢII

Idei cam fixe sus îi mână

Pe candidaţi, dar nobile:

Să aibă bani la îndemână

Şi iahturi şi imobile…. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

3 MARTIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ

A SCRIITORULUI: Criticul

Câte unul dintr-o mie

A primit pe lume rost:

Cât trăieşte, el să scrie

Că oricine scrie prost. (GRIGORE COTUL)

 

6 MARTIE – ZIUA STOMATOLOGILOR:

Nota de plată

Când medicul stomatolog

Mi-a spus cât cere pe dantură,

Am început un dialog

Dar nu mai ştiu ce-am scos din gură. (GRIGORE COTUL)

 

8 MARTIE – Efecte secundare

Sunt bărbaţii nişte firi

Ce provoacă doar regrete:

Unii uită de scumpiri,

Alţii uită de …”scumpete”. (GRIGORE COTUL)

 

SUB SUBCARPATICĂ

La Buzău sau la Mizil,

Ştie şi un mic copil,

Dacă vreţi să avansaţi,

Trebuie să şi… Urlaţi. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DINŢII MEI SUNT ROŞ-ALB-VERZI

Frunzărind eu o revistă,

Aflu că dentista mea,

Kelemen Ibolya,

E de fapt ire-dentistă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

POSIBIL (răspuns domnului SF)

Teoria dă să pară

A fi incontestabilă,

Când şi-a mea secretară

E ... IRE - FUTABILĂ! (GEORGICĂ MANOLE)

 

LA RIŞCĂ

Cu bani puţini trăieşti de azi pe mâine,

Salariu-ajunge pentru-o săptămână,

Şi dacă-n ţară greu câştigi o pâine

Să dăm cu banul…cin’-să mai rămână! (GEORGE EFTIMIE)

 

GHINION

Noi cu elveţienii similari

Am fi avut acelaşi viitor,

Puteam fi chiar cu mult mai populari

De-aveam şi noi…un “ceas deşteptător”! (GEORGE EFTIMIE)

 

AUTOSTRADA TRANSILVANIA

Contractul încheiat cu noi

De nişte şefi cu multe fumuri,

S-a rărtăcit chiar într-o joi…

De-atunci corupţia-i pe drumuri. (VASILE MANOLE)

 

PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI

Norocul i-a surâs mereu,

Ajuns-a iar în fruntea obştii,

De s-a crucit şi Dumnezeu

Ce norocoşi sunt astăzi proştii. (VASILE MANOLE)

 

POLITICĂ LA NIVEL ÎNALT

Se fac sforăitoare declaraţii,

Dar banii alocaţi dispar pe data;

Apar mereu o groază de fundaţii,

Dar ziduri nu se nalţă niciodată! (VALENTIN DAVID)

 

HOCUS-POCUS

Politic există o cale

Ce poate schimba un bărbat:

Nu face nici două parale,

Dar e scandalos de bogat! (VALENTIN DAVID)

 

MĂRŢIŞORUL LUI…  

Îs fericit lângă-o copilă,

De felul meu sunt înțelept;

I-aș da drept mărțișor o vilă…

Dar cum pot să i-l prind în piept! (GHEORGHE GURĂU)

 

…ŞI RĂSPUNSUL EI  

Nu-s mofturoasă și accept

De la iubitul meu, în fine

Drept mărțișor de prins în piept

Un iaht… s-ar ancora mai bine! (GHEORGHE GURĂU)

 

OFERTĂ DE MĂRŢIŞOR   

A primit drept mărțișor

De la tipul ce-o iubește

De crescut, un prunc minor

Și-un sărut… pe franțuzește! (GHEORGHE GURĂU)

 

NEVASTA PESCARULUI   

Nicicând nu-l lasă pe bărbat

La pescuit,  în zi geroasă,

Ținând să-i demonstreze-n pat

Că are copca lui acasă! (ION DIVIZA)

 

BĂRBATUL FIDEL  

E fanul zeiţei Venera,

El vede-n în amor armonia,

Nu-şi schimbă nicicând partenera,

Ci doar îşi înşeală soţia. (ION DIVIZA)

 

IMPOTENTUL  

E bărbatul care,

Chiar dacă-i zbanghiu,

O virtute are:

Nu e fustangiu. (ION DIVIZA)

 

FIECARE CU ALE LUI

Masă mare, lume bună

Şi taraf de chef domnesc

Se prind unii-n joc de mână

Alţii tot ce prind, halesc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

NEDUMERIRE LA FESTIVAL

Mese-ntinse, fast, culoare,

Ţuică, zaibăr, dulci copile,

Dar în public e rumoare

De ce ţine doar trei zile? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LA SPOVEDANIE

De-i preacurvia-i greu păcat

Fiind osânda foarte grea…

Spune-mi părinte, l-a rugat,

Cum procedăm ca să nu prea… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EPIGRAMISTUL SECURIST

Cât ai fi tu de prudent

Şi trăirea de discrete,

Se vede că eşti agent…

Că şi poanta e secretă. (GIREL BARBU)

 

AMĂNUNTE DESPRE ICS

A-nvăţat la “Sfântul Sava”,

A venit pe lume toamna,

Taie frunză prin “Dumbrava”,

Doarme pe…Elena Doamna! (GIREL BARBU)

 

CERTURI ÎNTRE SCRIITORI

Îl ceartă Ics pe Igrec în revistă

Şi Igrec îi răspunde uneori.

Aşa aflăm şi noi că mai există

Pe lume doi “maeştri” scriitori… (GHEORGHE BÂLICI)

 

LA MOARTEA UNUI CRITIC LITERAR

Nu sunt prezenţi că-s ocupaţi,

Acei de dânsul lăudaţi;

Doar criticaţii au venit…

Să vadă dacă a murit. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ACCIDENT

La inima-i îndurerată

Zadarnic alinări împart,

Nu-şi plânge mâna fracturată

Ci sticla care i s-a spart. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

GUPĂ CHEF

Când vinul mă-ncinge

Şi revin la vatră,

Câinele mă linge,

Nevasta mă latră. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI TRASEIST POLITIC

Nu numai în Parlament,

Dacă-ntinzi prea mult pelteaua,

Se întâmplă iminent,

Să-ţi mai cânte…cucuveaua! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI SCRIITOR DORNIC DE AFIRMARE

S-a dorit citit afară,

Crezând c-avea ceva de spus,

Şi s-a-ntâmplat prima oară

Chiar când nevasta l-a „tradus”! (MAX OPAIŢ)

 

„ROMÂNIA EDUCATĂ”

De când cu sistemul „Hibrid”,

În şcoli, de-atâtea săptămâni,

Sunt doar măsuri anticovid,

În rest…se spală toţi pe mâini! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI BEIZADELE

Făcea numai aroganţe;

Pot să fac acum prinsoare

C-a venit numai s-agaţe

De la club…o „pocnitoare”! (MAX OPAIŢ)

 

TAINĂ MARE  

De COVID, la start, se știe,

N-a vorbit nici marea Chină

Și ați vrea despre-o tulpină

Să vorbească-o Românie? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ADMINISTRAŢIE LOCALĂ INGENIOASĂ   

Un primar, echipa sa fraternă

Pe daibój haleau într-o tavernă.

La cvartal, în cartea datoriei,

Achitau din contul primăriei.(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

SUGESTIE DE 8 MARTIE   

Diríga clasei - boi ca de cadână -,

Să-și rupă ea - de mărțișoare - șira?

„Mai bine púneți mână de la mână

Și-mi procurați un pandantiv: GLAMIRA”. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CIRCUL CU PĂPUŞI DIN PARLAMENT   

Gogorițe infantile

Gesturile cu păpuși.

Guvernanții, ca futíle,

Le-au respins fără mănuși. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

OPOZIŢIA ŞI PUTEREA LA DISCUTAREA BUGETULUI  

Îi crăpa rivalei fierea:

Criză, ceartă,-afront, păpușă,

Blam, suplícă... Dar puterea

N-a rămas nici ea pe tușă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

INSTALATORUL ÎNCHIDE ROBINETUL   

Cum se scurge apă multă

Când în furci se ia bugetul,

Noul speaker mult n-ascultă

Și închide robinetul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE DRAGUL BUNELOR RELAŢII  SAU  DE FRICĂ?  

Ángela e obsedată

Nu atât de Nord Stream 2,

Ci s-arate că-i curtată

Și de ruși, nu doar de noi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MINISTRU FĂRĂ STUDII LICEALE  

Doar că nu-i persoană duster*

În prezența lui toți tac?

Are díplomă de master,

N-are díplomă de BAC. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

*Duster (engl.) - aici: vorbăreață, guralivă; certăreață.

 

FUG DE RĂSPUNDERE, NU ŞI DE SACUL CU BANI    

Nu-și deleagă doar primarii

Altor obligațiile.

Și miniștrii-și iau, mai-marii,

Numai licitațiile. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU POLIŢISTUL LA UŞĂ   

Chit că-i place al tău górdin,

Pe-ale tale-o duce speze,

Dacă nu primește ordin,

Mori, și n-o să te salveze. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SCHIMBARE DE ROLURI   

Unde popa nu mai toacă,

Mamele-au ajuns să pască

Bobocéii pe toloacă,

Iar minórele - să nască. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

EVOLUŢIE     

Vânzători de sclavi - odată,

Geambași mai încoa' în cete,

Astăzi, însă, -s toți, pe dată,

Hoți neprinși de crude fete.(NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CETĂŢEANUL ŞI STATUL   

Flinte grele, nopți cu pază,

Să nu-și piardă bidivíii,

Iar azi statul tolerează

Să dispară-n hău   ... copiii? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CÂNTUL DISPERĂRII   

Numai cine n-are Țară

Ar muri s-o aibă: -a sa.

Noi, care-o avem, solară,

Am vrea să scăpăm de ea. (LERU CICOARE)

 

GURA NU MAI POATE BATE

PURUL ADEVĂR   

Cum s-o crezi, Poliția Română,

Că nu-i indice de performanță

Numărul de-amenzi de la și până,

Când se ia cu EUROPOL la clanță? (LERU CICOARE)

 

PREMIERUL A PUS OCHII PE LIDERII

INAMOVIBILI DIN SINDICATE   

Liderii de sindicate,

Cei cu lefuri pân-la coate,

Celor din guvern, prea poate,

De-ar putea, și-un ochi le-ar scoate. (LERU CICOARE)

 

AŞCHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI 

Fură Vodă, plagiază

Prófii, júzii, deputații

Și te miri când copiază

Succesorii lor, ingrații?! (LERU CICOARE)

 

45  DE STUDENŢI DE LA DREPT PRINŞI

COPIIND AU FOST EXMATRICULAŢI   

Când știu câți și-au copiat

Tezele de doctorat,

La ce-ar fi idealiști

Niște viitori juriști?! (LERU CICOARE)

 

NEDREPTATE  

Prinși cu dítai plagiatul,

Nu le-au luat doctoratul,

Iar aici nu vor să-i cruțe

Pentru niște copiuțe?  (LERU CICOARE)

 

 ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ
Pe NET, TV și-n ziare,
Zilnic, mafii, infractori,
Arestări conducători...
Ne-ar salva niște ferpare. (DUMITRU BUJDOIU)


ȘI LA ANUL FĂRĂ ARBITRAJ VAR
Federație și Ligă,

Sunteți cir(c) de mămăligă,
Vă certați pe bani de VAR,

Parcă-i dați din buzunar. (DUMITRU BUJDOIU)


BUGET DE TREI PARALE
Construim școli virtuale,
Pensii, alocații, ioc;
N-avem bani pentru spitale,
Și, oricum, astea iau foc. (DUMITRU BUJDOIU)


LA MAGAZIN
Nu stă omul la taifas,
Ce e-n gușă și-n căpușă;
A văzut “Trage!” pe ușă,
A scos arma și a tras. (DUMITRU BUJDOIU)                                                                            

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Inconștiență: Alcolemie record la un care botoșănean și-a luat soția de la spital

astăzi, 21:30
64

Trei maşini de poliţie au oprit în trafic un şofer botoşănean cu alcoolemie record. Incidentul a avut loc sâmbătă la amiază, când bărbatul de 44 de ani, a ieşit din curtea ...

VERSURI DIN STRADĂ: La teiul lui Eminescu. De Emilia-Paula Zagavei

astăzi, 21:00
36

O zi călduroasă și astăzi, dar se apropie răcoarea serii, așa că vă invităm să parcurgeți o nouă poezie ajunsă pe adresa de mail a redacției. Vă dorim lectură plăcută.***LA T...

(A) Comunicat presă: „Botoșani Shopping Center extinde parcarea centrului comercial la 620 de locuri de parcare”

astăzi, 18:52
397

Noi ne știm de 10 ani.Noi suntem Botoșani Shopping Center.Am livrat cel mai mare proiect comercial din municipiul Botoșani împreună cu partenerii noștri.Credem în dezvolta...