A scrie despre Mihai Sălcuţan nu înseamnă a te referi doar la calităţile sale de poet, epigramist sau prozator. Volumul de faţă, „Umbra codrilor de altădată” (Editura „Editgraph”, Buzău, 2020), scoate în evidenţă şi accentuează abilităţile de eseist, completând ceea ce se contura din întreaga sa activitate literară: puterea de a face un melanj select între diferite specii literare, încât să devină inteligibil şi folositor tuturor categoriilor de cititori.
Atât cât am citit din cărţile lui Mihai Sălcuţan, toate m-au determinat să cred că scrisul acestui autor derivă dintr-o plăcere irezistibilă de a spune ceva lumii.
Bănuiesc o astfel de ipostază: stă aplecat asupra unei foi pe care se configurează un eseu ca, brusc, să purceadă la finalizarea poantei unei epigrame. Urmează o trecere spre o poezie sau o nuvelă, ca apoi să revină la eseul lăsat. Cititorul va remarca gradul mare de implicare faţă de problematica pe care o are în atenţie şi prezenţa unei voci proprii, pliată pe o arhitectură clară în conceperea eseurilor. Volumul conţine unsprezece eseuri care respectă ferm, poate prea ferm, structura acestei specii. Că e vorba despre măr, ţară, ciobănie, codru, carte, sfinţii martiri, (Re)Unire, epigramă, criza morală, globalizare şi creştinism, trinitatea laică viţa de vie – strugure – vin sau simbolistica biblică a acestora, sunt evidente cursivitatea şi coerenţa de ansamblu a eseului precum şi raportarea creativă la enormul bagaj bibliografic prezent.
Spun toate acestea fiindcă am citit această carte eliminând din minte pe epigramistul Mihai Sălcuţan pentru a nu cădea sub influenţa vreunei patologii a lecturii. Astfel că am citit ce a scris autorul şi nu ce aveam eu în minte despre el, nu am omis sensul textelor propuse sub semnul „umbrei” şi nici nu am „pândit autorul”, cum ar zice Sever Voinescu. Umbra, ca metaforă aleasă de Mihai Sălcuţan, străbate ca un fir roşu fiecare eseu, identificându-se cu o amintire şi materializându-se în cuante spirituale. Umbrele mai au un rol în cartea lui Mihai Sălcuţan. Eu, cel puţin, le percep şi ca pe nişte tainice semnale venite dinspre secularii codri româneşti, dar şi dinspre vorbele lui Nichita Stănescu („Umbra vieţii mele sunt cuvintele mele”) sau ale lui Florian Copcea („Cuvântul şi umbra sunt un substitut al creaţiei demiurgice”).
Mihai Sălcuţan este un maestru al introducerilor. Preia subiectul, îl mângâie apoi îi atribuie vorbele care i se potrivesc. Spre exemplu, eseul despre ciobănie se deschie cu referiri la „Mioriţa”: „Mioriţa” este considerată de criticul George Călinescu opera fundamentală a folclorului literar românesc. Autorul anonim a sintetizat în mod strălucit o experienţă de viaţă milenară pe care a ridicat-o, prin transfigurare artistică, la rang de valoare general-umană. Cel care a descoperit-o, Alecu Russo, o plasează între capodoperele lumii, alături de scrierile poeţilor Vergilius şi Ovidiu. „Pe lângă aceşti doi creatori de poezie antică s-a adăugit un al treilea poet, păstorul câmpiilor şi al munţilor noştri, care a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume”, a scris el. Poate nu întâmplător aflarea poemului s-a produs la curbura Carpaţilor, la Soveja, în timpul exilului de la mijlocul secolului XIX al scriitorului, în locul unde este marcată „triplex confinium” (tripla graniţă), punctul de întâlnire al oierilor din Muntenia, Transilvania şi Moldova.”
Conţinutul pendulează între descriptiv şi informativ, ca rezultat al cercetării unei bibliografii consistente, având grijă ca specificul românesc să fie raportat la universalitate, recuperând metafore consacrate, mituri, legende, idei verificate, ceea ce face ca stilul eseistic să fie unul erudit. Exemplificăm prin eseul dedicat mărului unde întâlnim referiri la „mărul lui Adam”, „mărul discordiei”, „merele Atlantidei”, mărul lui Wilhelm Tell, „mărul lui Newton” etc.
Cartea scrisă de Mihai Sălcuţan pune în evidenţă o gândire care precizează bine subiectul ales, relevă o organizare a ideilor autorului, ambele asigurând fiecărui eseu o secvenţialitate logică. Ca să vedeţi metoda de lucru a lui Mihai Sălcuţan am ales eseul care vizează cartea ca element al culturii. Acesta porneşte de la cele spuse de Apostolul Ioan la scrierea Evangheliei: „La început a fost Cuvântul”, se continuă cu cartea ca o alcătuire de cuvinte, cu lectura ca element ce „deschide uşa tezaurului în care sunt păstrate nestematele culturii ce lărgeşte orizontul mirific al existenţei”, cu un istoric al scrierii, cu biblioteca drept spaţiu adecvat cărţilor şi ca „o universitate la care ne putem înscrie fără examen de admitere”, şi asta pe aproximativ 30 de pagini.
Aflat în elita epigramiştilor români, Mihai Sălcuţan nu putea să nu rezerve un eseu epigramei. Considerată de autor ca fiind „esenţă de spirit”, vede o asemănare a acesteia cu viaţa: „Ambele sunt scurte dar fiecare din ele reuşeşte, în răgazul pe care îl are la dispoziţie. Să spună tot ceea ce vrea să transmită oamenilor. Viaţa nu e epigramă, dar epigrama este viaţă”.
Închei preluând concluzia academicianului Mihai Cimpoi, cel care semnează prefaţa acestei culegeri de eseuri pline de claritate, argumentare şi enciclopedism: „Prin eseurile sale Mihai Sălcuţan ne convinge încă o dată că valoare nu înseamnă doar calitate intrinsecă a ceva, ci semnifică o importanţă deosebită legată de visurile, idealurile şi dorinţele de afirmare în istorie a unui popor şi în dialogul valoric european şi universal, în care este angajat”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
GRABA
Guvernul vrea anticipat
Alegeri fără de cusur;
Spre-a face-n mod accelerat
Din stânga, dreapta împrejur. (ELENA MÂNDRU)
SUFERINDA
Boala ei, prea mult nu ţine
Şi nici nu-i greu de tratat,
Culmea-i că se face bine
Când cade la pat! (DUMITRU MONACU)
SOŢIA EXPLORATORULUI
Expediţia-i pe rol
Şi-un gând fain îi dă târcoale:
Soţul va pleca spre pol
Iar amantul înspre…
poale! (DUMITRU MONACU)
ŢIDULA DE REVOLUŢIONAR
Certificatul ăsta rar –
De-l ţine tata înrămat –
Am vrut să-l cer, ş-am renunţat…
Aud că-l fac ereditar. (SORIN FINCHELSTEIN)
CUGETARE
Pe-a vieţii-ntortocheată cale
E-un fapt ciudat să lupţi în van,
Când eşti luat la trei parale
De cei ce nu fac nici un ban! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU CULTURAL
La-ntâlnirea de elită,
Fapta este îndrăzneaţă:
Când persoana neavenită
Vine şi se-aşează-n faţă. (VASILE LARCO)
EPITAF UNUI POLITICIAN
La dricul marelui bărbat
Mulţimi de oameni au venit
Şi groapa i-au înconjurat
…Să fie siguri c-a murit. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI TRASEIST POLITIC
Un ins versat şi unsuros,
Un mafiot cu sânge rece,
Când l-au somat cu „Masca jos!”,
A lepădat vreo nouă-zece. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CONSTATARE
Aleşii noştri dau un semn,
Şi asta-mi dă curaj:
În ţară, încă, este lemn,
La dânşii în limbaj. (GRIGORE COTUL)
REFUGIU
Simţind că soarta-i compromisă
De tot ce-a scris în „anii grei”,
S-a angajat în presa scrisă,
Să nu ajungă-n gura ei. (GRIGORE COTUL)
PROMISIUNE ELECTORALĂ
Cum n-aveţi bani tractorul să-l plătiţi,
Un bou la plug v-ar prinde foarte bine;
Ei bine, dacă boul vi-l doriţi,
Îl veţi avea... de mă votaţi pe mine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REPLICA MOŞULUI
LA PROMISIUNEA CANDIDATULUI
Noi te-nţelegem că te dai erou
Acuma cînd eşti ditai candidat;
Ca mine însă-s mulţi la noi în sat
Şi nu ne-ajunge doar un singur bou! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UN FILOSOF DUPĂ PRIMA VIZITĂ LA BORDEL
Am atins, cred, absolutul;
Am scăpat şi de-o angoasă,
Dar, o spun cu tot respectul,
Că mişcarea-i caraghioasă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNCURCĂTURĂ
Când mă las de băutură,
Cum ades soției-i spun,
Sunt în mare-ncurcătură;
Căci cam uit unde o pun. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
JAPONEZII FAC BAIE DE SECOLE
Ce atâta hărmălaie,
Adevărul toţi îl ştiu:
Şi la noi se face baie…
Fie-n vin sau în rachiu! (CONSTANTIN PROFIR)
VIAŢA LA ŢARĂ
Acuma, seara, la apus de soare,
Se-adună-acasă toţi, precum se ştie:
Femeile se-ntorc de pe ogoare
Iar soţii vin de la o… prăvălie! (ION MORARU)
ZEIŢA DREPTĂŢII
Privind la chipu-i de muiere,
Acum un lucru-mi este clar:
Deşi-i lipsită de vedere.
Mereu ne-nşeală… la cântar! (ION MORARU)
ZIUA RESPIRAȚIEI PROASPETE
Inflația e tot mai groasă
Și tot mai greu cumperi mâncare,
Deci gura mea o să miroasă
Doar a parfum... de lăcrămioare! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FARURILOR DE CEAȚĂ MARINE
Ce bun ar fi așa un far
Aici, la noi, în Românica!
De trei decenii, în zadar
Cătăm limanul și... nimica! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ÎNTÂMPLĂRILOR FERICITE
Fericita întâmplare
Ar fi ca să merg la piață
Și ce am prin buzunare
Să-mi ajungă de verdeață! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA IUBITORILOR DE CĂRȚI
Sunt tot mai mulți bibliofili
Dar nu îi vezi în librării
Căci zi de zi ei sunt stabili
În cazinouri, berării... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA LENEVIEI
Deci e zi națională
Căci acum, în România,
Munca este anormală
Sfântă este lenevia! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FIULUI ȘI FIICEI
Mândru am de ce să fiu
Am și fiică, am și fiu!
Mândru sunt a doua oară
Fiindcă n-au plecat din țară! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA COPILULUI MIJLOCIU
Copil de mijloc n-am făcut,
Așa-i, rămas-am de căruță,:
Dar nu am păgubit prea mult
De nouă ani grijesc o mâță! (ŞTEFAN BAŞNO)
CONSTATAREA UNUI ŞEF
Am constatat cu-nduioşare
În existenţa noastră sumbră
Că locul cel maibun sub soare
E totuşi unul mai la umbră. (GHEORGHE BÂLICI)
VIITOR DE AUR
Viitor de aur are
Ţara noastră, ştim prea bine,
Dar „metalu”-i, din eroare(?),
Cuibărit în bănci străine! (EUGEN DEUTSCH)
ETERNA EVA
Femeia se deosebeşte
Când vine vorba să compare,
Şi-i hotărâtă când iubeşte ,
……...............să fie...tare! (MAX OPAIŢ )
STOMATOLOGICĂ
Pentru cel cu vorbă multă,
Interes prea mare nu-i;
Numai unu-l mai ascultă
Şi se uită-n ...gura lui ! (MAX OPAIŢ )
EPOCA DIPLOMELOR FALSE
Vremurile s-au schimbat:
Fără să mai ai decenţă,
Dacă vrei un DOCTORAT,
Cumperi mai întâi...LICENŢĂ! (MAX OPAIŢ)
REALITATE CAPITALISTĂ
Nu mai avem livezi prin ţară
Şi viaţa noastră e amară,
Chiar şi cireaşa de pe tort
Provine azi…doar din import! (MIHAI ENACHI)
COD ROŞU DE PLOI
Băut-am cel din urmă şfanţ,
Şi seara am luat şi-o ţeapă:
Nu pot să dorm, comod, în şanţ…
Că a plouat şi-i plin de apă! (VALENTIN DAVID)
PERFECT PARALEL
Dacă stăpâneşti deplin,
Arta nobilă de-a bea,
Stai când bei un kil de vin,
Paralel cu umbra ta! (VALENTIN DAVID)
RĂSCOLIND AMINTIRILE
Întorcându-se din cramă
Soaţei îi zicea de mamă,
Dar cu soacra când vorbeşte
Nemul tot…i-l aminteşte! (GEORGE EFTIMIE)
CONFUZIE
Am fost de faţă când l-a arestat
Că cică seamănă cu teroristul
Şi l-a bătut şi l-a admonestat,
A fost pericol public…poliţistul! (GEORGE EFTIMIE)
ŢARA PRIMĂVERII VEŞNICE
Asta-i România,
Foarte primitoare
Unde sărăcia
E mereu în floare. (VASILE MANOLE)
FEMEIA POLITICIAN
E cea mai bună oratoare
Cu maximă eficacitate.
E atât de convingătoare
Când n-are pic de dreptate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FEMEIA GRĂDINAR
În trandafir ea se preface
Când vrea spre bine să pătrundă,
Petalele şi le desface
Ca ghimpii toţi să îşi ascundă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NICIUNUL NU E DREPT
Cu doi şefi m-am pricopsit.
Acum sunt uşor confuz:
Unul este ASCUŢIT
Dar mai mare-i cel OBTUZ. (DAN NOREA)
ȘI LUNA ASTA MI-AM ÎNJURAT POȘTAȘUL
Vina lui e dovedită,
Mai și râde ca bufonul;
Iarăși mi-a adus talonul,
Fără pensia mărită. (DUMITRU BUJDOIU)
OMS RECOMANDĂ: FĂRĂ CARNE DE PORC ȘI VITĂ
Fii amabil, ospătar,
O ciorbică de furnică,
Două muște la grătar
Și trei grame de palincă. (DUMITRU BUJDOIU)
CV DESCARTES-IST
Sunt politruc traseist,
Plagiator, bun copist,
Vă mint și fur să rezist;
Sunt votat de voi, exist! (DUMITRU BUJDOIU)
ANGLIA : TRENURI BLOCATE DE O ȚESTOASĂ
(Presa)
O țestoasă mai burtoasă
A evadat dintr-o casă,
Amatoare de-un antren;
Dar cum să se urce-n tren? (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMĂ: “ALUNGIREA PENISULUI CU 9 CM”
(Gazeta sporturilor)
Noi reclame stimulente,
Plătești, ai alți parametri:
Încă nouă centimetri;
Îl întreci și pe Terente. (DUMITRU BUJDOIU)
GUVERNATOR – GURĂ DE AUR
Că ROBORU-i ca și calul,
Practica ne-o dovedește:
Când strângi frâul, nu-l ia valul,
Cum slobozi din frâu, cum crește. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MUNCĂ PE-O ORĂ, TAXE PE-O NORMĂ??
Să te-angajezi printr-un contract part-time,
Ție-un bănuț, la stat un ban, mai treacă-meargă,
Dar cine dracu’ să te ia cu naim
Și să plătească dări pe-o normă-ntreagă?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ALTERNATIVE
Conturu-a două-alternative clar se-ncheagă
Să poți a le-ntreprinde-n ritm alegru:
Ori să devii șomer pe-o normă-ntreagă,
Ori să te angajezi part-time la negru. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA CE DUCE MODIFICAREA DIN CODUL FISCAL
PRIVIND TAXELE PE MUNCA PART-TIME?
Antreprenorul mic și mijlociu
(Un babuin să fie om integru?!)
Nu va lua part-time vreun suflet viu,
Ci numai – moarte – suflete, la negru. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȚARA ARDE ȘI AMBASADA SE LĂFĂIE
Reprezentanța țării, umblă-o jalbă,
Într-un palat de lux a fost mutată.
Ba se muta, de vreți, și-n Casa Albă,
De n-ar fi fost, vremelnic, ocupată. (NICOLAE MĂTCAȘ))
ȘI TU, BRUTUS?
Plagiarii vor fi dat cu
Ce, de-o au acum la mână,
Încât iese contra CNATDCU
Și-Académia Română?! (LERU CICOARE)
PENTRU A ASIGURA CALMUL
Îi luăm cu-ncetinelul:
Pe seniori – cu covrigelul,
Pe cei juni – cu sălărelul,
Pe aleși – cu ciolănelul... (LERU CICOARE)
NU MAI EXISTĂ MĂSURI DE PREVENȚIE?
Doct, ministrul glăsuie cu tact
Despre-o situație latentă.
Niște nechemați, nemăsurat,
l-încontrează că-i inexistentă. (LERU CICOARE)
MINISTRUL EDUCAȚIEI MĂREȘTE SALARIILE
SUBORDONAȚILOR DE PARCĂ AR FI MINISTRU AL FINANȚELOR
Când împarte-n stânga, dreapta
Ploaia siguranțelor,
O susține, înțeleapta,
Și boss-ul finanțelor? (LERU CICOARE)
INGINERULUI COSTIN FRÂNCU,
A CĂRUI INOVAȚIE PRIVIND PRODUCEREA DE ENERGIE
REGENERABILĂ IEFTINĂ ESTE NEGLIJATĂ
Să produci cum energie
Din gunoiuri menajere
Și să n-aibă alergie,
Când se vor chiar la putere? (LERU CICOARE)
SĂ NU RESPIRI ÎN LIMBA TA MATERNĂ??!
Să nu vorbești în limba ta, străina,
Materna-i alta, zice-o lege jimbă.
Dar la război barbar, în Ucraína,
Viața să ți-o dai în care limbă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE NADĂ-MBĂTĂTOARE ÎL MOMEȘTE?
Pentru mulți demult nu-i un mister
Ce primar își gată pălărie:
I-au făcut ei dítai minister
Și n-or fi în stare-o primărie??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TENISMENELE I-AU MAI DEVOALAT O VULNERABILITATE
Las’ că l-au stors ca lămâiul,
Dar au constatat, abile,
Că fragil i-i și călcâiul,
Și tendonul – lui Ahile. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ANEI BOGDAN, ÎNVINGĂTOARE LA TURNEUL
DE TENIS BCR OPEN IAȘI (WTA 125), 2022
Ați pus în joc atât efort, elan, fior,
Că nu mai știi ce-i sportul: trudă, zbor?
Frumoasă-i, dârză, voluptuoasă, Panna*,
Dar tot mai mândră-i campioana, Ana. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Panna Udvardy – tenismenă ungară, adversara Anei Bogdan în Turneul de la Iași.
ȘI-A GĂSIT LEACUL?
A renunțat la patima averii
De când e-n cuplu c-o puștoaică: Tanța?
Întâi își vinde-o vilă-n Primăverii,
Apoi, subit, o casă din Constanța... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI ABSOLVENT AL FACULTĂŢII LA DISTANŢĂ
Cerea mereu prestanţă
Ascunzând că e afon.
Facultatea la distanţă
E ca sex prin telefon. (ADRIAN TIMOFTE
EPIGRAMA ŞI ALBINA
Dacă stau şi mă gândesc,
Amândouă se-nrudesc:
Au comun ceva divin,
Au şi miere şi venin. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)