Loc de dat cu… EPIGRAMA (208)

Loc de dat cu… EPIGRAMA (208)

Dacă e să ne luăm chiar după Ananie Gagniuc, şi n-ar fi o poantă, el e militarul care a cam dezertat în favoarea literaturii. O spune  bazându-se pe statistică: “am scris 15 cărţi de satiră şi umor, 5 comedii la teatre de revistă din ţară, peste 5000 de texte publicate în presa militară şi civilă, locală şi naţională, precum şi emisiuni TV”. Omul s-a născut  pentru a-i face în ciudă  lui  Voltaire, care ar fi  făcut o previziune: “Acest Gagniuc e genial, / Talentu-i înnăscut; / Exprim regretul meu total / Că nu l-am cunoscut!” Deşi sucevenii îl consideră un mare umorist de-al lor, l-au luat cpnstănţenii şi l-au adus la nivelul mării.

Din când în când sucevenii îşi amintesc de faptul că Ananie Gagniuc există, îl luau de la nivelul zero al Mării Negre şi-i mai dădeau câte un premiu la înălţimea Obcinilor. Pe Ananie Gagniuc l-am cunoscut cu mult timp în urmă ca rebusist. Era prin primavera lui 1974 când a poposit în campusul studenţesc de la Suceava. Nu venise pe probleme de rebus (era un cerc studenţesc condus de Mihai Ciornei şi I. Talianu, afiliat revistei “Studium”) ci, sigur, pentru a se întâlni cu cineva de genul…feminin. Era ataşat mişcării rebusiste, avea talent în domeniu, după cum aveam să constat de-a lungul timpului în paginile revistei de profil.  Ca o paranteză, tot pe atunci fusese ca invitat al lui Mihai Ciornei renumitul rebusist Nicolae Gh. Popescu-Rebus care, ţin minte, ne-a desfăşurat un careu enorm, realizat pe o planşă cât un cearceaf , demn de Cartea Recordurilor.

Volumul pe  care l-am citit recent, „Memoriile unui sugar” (Editura „Leda”, Constanţa, 1996), după un scurt „cuvânt înainte”, de doar patru rânduri, al lui Valentin Silvestru” („Constanţa are un scriitor de satiră şi umor de talie naţională, în persoana domnului Ananie Gagniuc. Este un talent clocotind în devălmăşia umorului. Denotă o cultură, o subtilitate şi un spirit atât de polisat încât, după părerea mea, ar trebui publicat imediat şi fără rezerve!”), urmează un „cuvânt înapoi” al autorului şi o autobiografie din care am înţeles un singur aspect: a fost comparat cu Bernard Shaw. Probabil că cei care l-au comparat cu scriitorul irlandez nu s-au referit la cele cinci romane ratate ale irlandezului, ci la faptul că a pus pe acorduri umoristice perfecte multitudinea de idei care vizau realismul natural şi problemele sociale create, precum şi cu stilul fin batjocoritor şi ofensiv. Aspecte de care nu duce lipsă nici Ananie Gagniuc, dar parcă e mai blând un pic. Interesant este că încă din primele pagini autorul ne uşurează munca. Ne atenţionează că acest volum este unul de satiră şi umor.  Se spune că satiricii trag pentru a ucide în timp ce umoriştii, după ce trag, se roagă să nu rănească prea tare, iar dacă o fac vor căuta să aducă victima la viaţă.

O analiză din  perspectiva echilibrului satiră şi umor, volumul relevă o doză mare de umor. Şi  asta pentru că textele nu-şi propun alinierea la unele standarde de evaluare ci doar să prezinte o realitate pe baza unor secvenţe prinse din cotidian. Jocul cuvintelor din texte precum cele din varianta modernă a „Punguţei cu doi bani”, din păţania „Perfectului devenit prefect”, a şomerului cu studii superioare, a celor din „Dragoste la ultima vedere” sau interviul cu ţăranul Molcomete , ca să dau câteva exemple, întăresc constatarea făcută.  Lor li se adaugă preocuparea permanentă de a armoniza relaţia etic-estetic.

Umorul lui Ananie Gagniuc ţâşneşte din două izvoare, cultura populară şi cultura generală a autorului. Varianta modernă a „Decameronului” confirmă cel de-al doilea izvor. Abundenţa dialogurilor pune în evidenţă  alte laturi ale umorului, cum ar fi  absurdul şi aberaţia. Exemplific prin dialogul cu nea Gică de la Sculărie,  cu acel şofer cu mult fler, al soldatului Ioanide Avram cu un infractor, al subalternului cu şefa cu surâs de Giocondă etc.

Fiindcă atât umorul cât şi satira sunt două mari comunicatoare,  Ananie Gagniuc nu se poate dispensa de satiră, însă îi rezervă un procent mic. Ea e prezentă în  secvenţele din textele care  vizează problemele societăţii create de sistemele statului şi de reprezentanţii acestor sisteme. Ananie Gagniuc nu se cruţă nici pe sine.   Inteligenţa de care dă dovadă i-a dictat o regulă, aceea de a te autoironiza din când în când pentru a te pune pe tine în valoare. O face cu destul talent , iar pentru  a  putea evidenţia un q. e. d.  este suficient să citiţi „Din dosarul unui umorist” de pe coperta a patra a volumului. Am citit încă o carte care mă determină să-i dau dreptate autorului:  „Sponsorizând umorul… va fi de aur viitorul!”

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

REVIN RUŞII

N-am scăpat de sub bocanc

Şi mă umplu de necaz:

După ce-au plecat pe tanc

 Vin pe ţevile cu gaz! (MIHAI  SĂLCUŢAN)

 

OPINIE

Bărbatul cred că-i împlinit

De-a fost întâi căsătorit

Şi-având copii, i-a educat,

Iar în final a divorţat. (ELENA MÂNDRU)

 

LA MARE

Fata ca o căprioară

Stă pe plajă până-n seară,

Iar când noaptea se iveşte,

Căprioara-i la un…peşte. (VASILE LARCO)

 

 

 

APRECIERE

Ca o floare-i mândra mea,

Una fără de pereche,

Iar amorul pentru ea

Este… floare la ureche! (VASILE LARCO)

 

UTOPIE LITERARĂ

Visează scriitorii „mari”

Că scriu asemenea umor,

Încât mulți critici literari

De râs chiar mor.(MIHAI HAIVAS)

 

DIVORȚATUL (anapest)

E bărbatul cel care

S-a ferit de tocmeală,

Și-a știut să repare

Elegant, o greșeală.(MIHAI HAIVAS)

 

RECOMANDAREA NUTRIŢIONISTULUI

Cărnuri grele, ca gurmand,

Nu mănânc nici chiar de frică,

De aceea recomand

Doar carnea de păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CARNAVAL… CARNAVAL

Veneţia-i în carnaval?

Nu ezit nici un moment!

Noi avem bianual

Carnaval în Parlament!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

LA CUNUNIE

Reţin şi-acuma jurământul

Din ziua când m-am însurat…

În faţa ei, mi-am dat cuvântul

Şi nu l-am mai recuperat. (GRIGORE COTUL)

 

DORINŢĂ

Când mă gândesc la viitor,

Pe Cel de Sus îl rog cu-ardoare,

De-o fi s-ajung nemuritor,

Să-mi dea acces la muritoare. (GRIGORE COTUL)

 

 

UNEI POLITICIENE “TUNATE” CARE “COMBATE BINE”

Cu figura-i de starletă,

Opunându-se naturii,

Nu ştiu blondă-i sau brunetă,

Dar e neagră-n cerul gurii. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

DE LA CAP…

Conducătorii nostri, genii,

Mizând pe oase şi ciolane,

Ne-au aşezat, în trei decenii,

În rândul lumii. Mondo cane. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DRAGOSTEA (definiţie)
Dragostea, supremul har
E o chestie lumească
Inventată de-un avar
Ca să nu plătească! (DUMITRU MONACU)

VARIAŢIE DE MASĂ   

Săraca vecina mea,
Tinereţile-o omoară:
Mai tot timpul este grea
Fiindcă e… uşoară! (DUMITRU MONACU)

 

EREDITARĂ 

Ţinutele ei sumare
Ne-au convins pe toţi rapid
Că-i urmaşa Evei care
Purta frunza de… molid! (DUMITRU MONACU)

 

 

MĂRUL DISCORDIEI

De ce se prăpădeşte alianţa,

O fi la mijloc vreun motiv ocult?

Ei, aş! S-a înclinat un pic balanţa

Spre-un partener care-a furat mai mult!  (ION  DIVIZA)

 

INFLAŢIE VESELĂ

Azi opera de trei parale

Deja e-a băncii simfonie:

Pe sută e Caragiale…

Căci a ajuns de comedie! (VALENTIN DAVID)

 

UNIREA ÎNSEAMNĂ PUTERE

Din patru-n patru ani, partide

Unite într-un scop ocult,

Îşi fac programe, spre-a decide,

Cum să ne fure şi mai mult! (VALENTIN DAVID)

 

 

OPTIMISMUL ROMÂNULUI ÎN CRIZĂ

Deşi de-o viaţă-ntreagă speri,

Mai rău e astăzi decât ieri…

Dar, de câştigi acum o pâine,

E azi mai bine decât mâine! (ION MORARU)

 

 

EXOD ACTUAL ROMÂNESC

Azi, românul umilit,

De necazuri încercat,

Poate-avea un BUN VENIT

Numai dacă e…PLECAT! (ION MORARU)

LA O LANSARE DE CARTE

Lumea cât mai este trează,

Mă presează-un gând meschin:

Autorul se lansează,

Cartea însă mai puţin… (GHEORGHE BÂLICI)

 

TALENTUL (definiţie)

Talentu-i lucru de valoare

Ce-l ai de sus, de undeva,

Şi-ţi pare uneori că-l are

Puţin de tot şi-altcineva!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

LA ESTETICIAN

A schimbat o faţă cam anostă

Într-o eclatantă frumuseţe:

Dar, când a aflat şi cât o costă,

A făcut clienta feţe – feţe. (EUGEN DEUTSCH)

 

CONTRAFABULĂ

Când un zero este ridicat

La putere, fără doar şi poate,

Cum algebra ne-a şi demonstrat,

Va rămâne tot o nulitate! (EUGEN DEUTSCH)

 

 

UNUI BĂRBAT AFLAT ÎN DILEMĂ

Când răbdarea-i depăşită,

Să-nţeleagă ( mulţi se roagă!)

Cum, din coastă plăsmuită,

Doar nevasta-i într-o...doagă! ( MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI SOŢ VEŞNIC DATOR

Lumea-i spune că-i zgârcit

Că-şi amână datoria.

Câteodată, mai smuncit,

Spune tot aşa... soţia!  ( MAX OPAIŢ)

 

 

OPŢIUNI PENTRU SIGURANŢĂ

Femeile sunt bune, toate;

Dar eu, ca om de caracter,

Prefer femeia cu păcate

Şi care are soţ... spiţer! (MAX OPAIŢ)

UNOR PARLAMENTARI DIN COALIŢIE

Fi-ndcă nu mai au idei,

Cu metode învechite

Se atacă intre ei,

Cât partidul le permite!  (MAX OPAIŢ)

 

ALARMĂ LA NUNTĂ

Toţi încep să se-nfioare,

Nici nu ştiu ce să mai zic,

Vestea e că socrul mare

L-a furat pe socrul mic. (DAN NOREA)

 

DEMONSTRAŢII ÎMPOTRIVA PARLAMENTULUI

Frumoasa şi eterna Românie

Trăieşte astăzi pe deplin momentul

Când construieşte o democraţie,

Şi uite c-o încurcă… Parlamentul! (GEORGE EFTIMIE)

 

DEZBATERI PE LEGILE JUSTIŢIEI

Am spus şi eu ca alţii şi susţin

Că magistraţii judecă puţin,

Dar dacă legea trece, cu noroc,

Precis că nu vor judeca… deloc! (GEORGE EFTIMIE)

 

SITUAŢIE ATIPICĂ

Fiul, pe a vieţii rută,

Se comportă foarte  “bine”,

Capul nu prea îl ajută,

Însă tatăl îl “susţine”! (MIHAI ENACHI)

 

DEMOCRAŢIA

Cred că e doar o poveste

De-adormit şi prin urmare,

Chestiunea asta este

Cum o vede fiecare! (MIHAI ENACHI)

 

 

ZIUA VERILOR

A verilor ca anotimpuri

Sau verii cei de la mătușă?

Acestora, în alte timpuri

Le mai deschideam o ușă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA UNCHIULUI ȘI MĂTUȘII

La vârsta mea, unchi și mătușă

Sunt duși la locul cu verdeață

Dar mă aștept să am la ușă

o nepoțică mai fâșneață!.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA BUCĂTARILOR

De ești cu fițe, la un chef,

Nu chemi un bucătar ci-un chef

Ce îți prepară pe-ndelete

PanE de struț și carcalete... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICĂ AZI E ZIUA „IA-ȚI PANTALONII ȘI MERGI LA PLIMBARE”

Aș avea o întrebare

Cât mai am doi neuroni:

Cum se poate, la plimbare,

Să mergi fără pantaloni??? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA CIOCOLATEI CU LAPTE

Cacao, lapte și zaharuri

De bag în mine aș sfecli-o

Urmează zile de amaruri

Din trei niciunul nu e bio! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI E ZIUA LASAGNEI

Cum, sincer, nu aveam habar

De felul ăsta de mâncare

Am căutat în rețetar:

E-o musaca ce-ngrașă tare... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DESCURCĂREŢUL

Are el un obicei:

Banii sunt pe post de chei

Şi-i dau rezolvări rapide…

Numai capul nu-i deschide. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ZOO

Locul e încremenit,

Fără animaţie,

Când leul este rănit…

Rănit de inflaţie! (GHEORGHE I. GHEORGHE

 

DILEMA FRUCTULUI OPRIT

În discuţiile duse,

Exegeţi din Vatican

Se-ntrebau de mărul fuse

De Voineşti sau ionatan. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TRAIUL ÎN DOI

Eu, de când mă însurai,

N-avui trai ca pe vătrai;

Că vătraiu` fu să fie

                         La soţie. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

BĂRBAT „CU GREUTATE”

Foarte mulţi sunt grăsulii,

De te-ntrebi: ce fac în pat?

Treaba e, că n-au soţii

Ce să-i pună la „lucrat”! (CONSTANTIN PROFIR)

 

ASIGURARE

Azi cunoaştem bine tema:

Banii, bine-administraţi,

Ne vor rezolva problema

Dacă sunt pe-ascuns plasaţi. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PENTRU CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CITITORI

Autorilor de cărţi

Le dau  gratis astăzi ştirea:

Am văzut că-n alte părţi

Bună-i autocitirea. (VASILE MANOLE)

 

 

CÂND NU-I MAI CUPRIND FIORII

O curtau pe frau A. Merkel

Ca un șoricar pe-un teckel,

Dar de când cu herr O. Scholtz,

Rușii îl cam pun la colț. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

GHICI, CIUPERCĂ, CINE-I?

Toți știu: cancelariatul

Nu i-a pus pe nimb stigmatul.

Cochetarea cu Rusía –

Un semn grav: antipatia. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ACORDUL CEREALIER DE LA ISTANBUL

Rusul joacă funambul

După cum îl strânge lesa:

Într-un fel - la Istanbul

Și în altul – la Odesa. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CUM PARTICIPĂ RUȘII LA PREGĂTIREA CULOARULUI

PENTRU EXPORTUL DE CEREALE DIN UCRAINA

Explicarea rușilor expresă,

Invocând stringența en renfort*:

„Noi n-am bombardat mândra Odesă,

Ci am deminat intrarea-n port”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

*En renfort (fr.) – în ajutor.

 

GENEROZITATEA EX-PREȘEDINTELUI URSULESCU

Cât era stăpân pe hartă,

Nici prin gând să se împartă.

Azi, când nu-i, - mărinimie:

„Vouă  – osul, pulpa – mie!”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DUPĂ SPUSELE UNUI MINISTRU DE RĂZBOI

 (CARE NU E DE LA NOI!), AUSTRIA AR FACE PARTE DIN NATO

Sunt în preajmă țări neutre?

Da de unde-ați mai luat-o?!

Conform noii sale sutre,

Le-ar băga pe toate-n    … NATO. (LERU CICOARE)

 

ARE PE CE SE BIZUI

Ani de zile-a tot ciumat-o,

Opoziția, s-o-nmoaie,

Iar acum s-ar vrea la NATO.

Cam pe cine-o să-l îndoaie? (LERU CICOARE)

 

OPTICI DIFERITE

Din zgău de șarpe-l scoatem țipător:

A conlucrat c-o ex-Securitate!

Iar cel de azi nu-I colaborator,

Avertizor e de integritate! (LERU CICOARE)

 

NU S-A DUS PE PUSTII

Cară apă de-a părânga

- Ce-ți cususeși, frate, gura?

Ochii-n dreapta, ochii-n stânga:

-Nu vezi c-apărú cenzura? (LERU CICOARE)

 

O SĂ RENEGOCIEZE PNRR-UL LA PAȘTELE CAILOR

De grija ta, i-ar pune la frigare,

Cea mai atroce-n junglă dintre fiare,

Dar la Bruxelles curaju-i brusc dispare:

Capul plecat și coada-ntre picioare. (LERU CICOARE)

 

CINEL-CINEL

Un budăi de juruite:

Ne vom bate la Bruxelles,

Vom da pensii jinduite,

Jos pe cele nesimțite…

Și ce s-a ales de el?

Lumea-I zice Trăncănel. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE CE NU CREȘTE ȘI BUNĂSTAREA?

Duduie economia,

Dar se umflă datoria,

Se subție rația,

Ne arde inflația… (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎN PERIOADA MANDATULUI ȘI

ÎN NOUA CAMPANIE ELECTORALĂ

Ne-au tot hrănit cu afine, strujeni,

Ciuperci din Făgăraș și Apuseni,

Iar când ne cer pe-un termen nou mandatul,

Făgada lor întrece Araratul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

 

CUM AR PUTEA FI COMPLETAT

PERSONALUL LIPSĂ DIN POLIȚIA ROMÂNĂ

Reciclăm minerii, frate.

Sus poliția română!

Au ținut o lume-n spate,

Darmite-un bulan în mână?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE ZIUA AMBULANȚEI

Ambulanța (de Iași, da!)

Să-și serbeze ziua sa?

Doi godaci din mahala,

Brusc, au prins a guița:

Îi lovise rău damblaua

Și-au luat de nas purceaua. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NOI TACTICI IN FOTBAL, LA NOI

Chiar și cu un joc murdar,

Vei câștiga, negreșit,

Cu arbitru mituit

Și ceva pile la VAR.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

O NOUĂ GAURĂ NEAGRĂ

S-a descoperit, se pare,

În marginea galaxiei;

Dar nu e așa de mare,

Ca-n bugetul României. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ANALFABEȚI  BEȚI

Mi-a răspuns cu-n hâc nazal,

C-așa lui îi țiuie,

Că piuă la plural

E, desigur, piuie* (DUMITRU BUJDOIU)

* Oare, doar 47% de analfabeți funcțional, treji, nu știu pluralul corect, piuă-pive?

 

 

A REVENIT  NUDISMUL LA MAMAIA

Cândva, pe vremea lu’ nea Nicu,

Priveai mai jos decât buricu’;

Asemănare, azi, nasoală,

Că toată plaja este…goală. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 

GURA PĂCĂTOSULUI CERE SCUZE

S-a dus buhu de Buhnici,

Că s-a luat și de gagici;

Pe litoral nu te duci,

Pentru țâțe, pielci și buci. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ÎN TIMPUL INFLAŢIEI

Preţurile să crească.

Nimeni n-o să le oprească.

Soluţii Isărescu are:

Ceai de tei la fiecare. (ADRIAN TIMOFTE)

 

 

GUVERNANŢII ŞI INFLAŢIA      

La noi inflaţia e-n floare,

Nu poate nimeni s-o doboare,

Conducătorii noştri puşi

Vina o găsesc la ruşi. (ADRIAN TIMOFTE)

 

 

UNUI TÂNĂR ÎN ZODIA LEULUI     

Leu fiind, la căsătorie

Gândise mult, că-a sa soţie,

Acceptă uşor orice schimbare,

Dar constată că-i… dresoare. (ADRIAN TIMOFTE)

 

UNUI ŞOFER VISĂTOR

Ai privit deodată-n gol

Şi-ai creat un carambol,

Mai curând priveai un cur

Şi creai un calambur.  (TEODOR JACOTĂ)

 

FEMEIA

Frumoasă de-i, cu caracter

Conduce trei barbaţi,

Dacă-i şi rea şi are fler,

O mie de rataţi. (TEODOR JACOTĂ)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Județul Botoșani va avea încă două substații de Ambulanță

astăzi, 13:04
95

Începând de astăzi, 15 august, județul Botoșani va mai avea încă două substații de Ambulanță. Acestea vor deservi comunele Lunca și Ripiceni, precum și zonele limitrofe....

Reacția lui Mihai Teja după ce FC Botoșani a învins-o pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1

astăzi, 10:31
206

FC Botoșani a învins-o cu 1-0 pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1. La finalul meciului, Mihai Teja a recunoscut că echipa sa a „suferit în Gruia”, dar a ținut s...

15 august, zi liberă legală: Ce compensații trebuie să primească salariații care lucrează azi

astăzi, 09:18
185

După cum stabilește Codul muncii, salariații din țara noastră, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat, primesc liber, în 15 august, pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului....