Trăim de o vreme într-un tumult al lumii care ne agită și ne învolburează sufletele, într-un noian de incertitudini sociale, politice, economice, în care dezbinarea devine lege și fărădelegea se face stăpână.
Un timp în care, copleșiți de griji și nevoiți să facă față tăvălugului de informații care de care mai îngrijorătoare, oamenii găsesc pacea în rugăciunea simplă, în căldura unei cântări creștine, în îmbrățișarea sinceră a aproapelui.
”Glas de rugăciune” a fost, pentru sute de oameni, puțin din toate acestea. Primul concert al Loredanei Călin a stat sub semnul smereniei, al cumințeniei și al unui bun simț autentic, iar publicul a înțeles că, pentru a ajunge ”de partea dreaptă a Domnului Hristos”, așa cum a rostit pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoșani părintele Marius Ciprian Pop, avem nevoie de un singur lucru: ”Dragostea și numai Dragostea”.
Concertul ”Glas de rugăciune”, al Loredanei Călin (duminică, 22 martie, în sala Casei de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” Botoșani) nu a avut nimic spectaculos. A lipsit senzaționalul cel repede aducător de glorie. Nimeni nu a strălucit, nu s-a apelat la artificii tehnice, nu s-au rostogolit vorbe mari. Loredana Călin nu și-a uimit publicul decât prin smerenie, emoție și talent.
Or tocmai de aici a venit frumusețea acestui concert. Și asta pentru că, preț de câteva ceasuri, artiști și public au creat împreună un soi de cumințenie creștină cum rar se mai poate întâlni. Într-un decor foarte inspirat, menit să transpună publicul în atmosfera caldă a unei biserici, cu semnificații pascale prin prezența Crucii, totul îmbrăcat în vocile discrete ale preoților care au însoțit, de-a lungul întregului concert, fiecare artist.
În primul rând, Loredana Călin a dovedit un meșteșug deosebit în felul în care a ales să construiască un concert de pricesne, folosind o rețetă în aparență simplă, dar care a conturat în final un produs artistic complex, complet și, nu în ultimul rând, de o frumusețe aparte.
Au urcat pe scenă preotul Marius Ciprian Pop (venit de la Cluj), copilul Rareș Prisacariu (câștigătorul Trofeului ”Românii au talent”), iubita artistă Angelica Flutur (de la Suceava), Oana Font (din Maramureșul istoric), Alina Huțu (artistă a Orchestrei Populare ”Rapsozii Botoșanilor – ”Ioan Cobâlă Botoșani), Ekatharina Brückmann și surorile ei (din Germania, cu rădăcini în Vorona Botoșanilor), dar și Grupul Psaltic al Parohiei “Sf. Cuv. Parascheva” din Iași și Grupul Psaltic “Sf. Onufrie” de la Sihăstria Voronei. Concertul a beneficiat de prezentarea delicată și sensibilă a Oanei Maxim (Trinitas TV).
Pricesnele, cunoscute din biserică, au unit scena cu sala, construind o punte spirituală între artiști și public. Cuvinte murmurate sau cântate, ca un imn al dragostei între oameni și împreună către Dumnezeu, bucuria împărtășirii și recunoștința manifestată, rostită, toate acestea au creat o poveste la care publicul a fost părtaș prin emoție și mărturisire.
Rareș Prisacariu nu se află la prima sa participare la un eveniment de factură creștină, multe fiind secvențele cu ”copilul minune” de la Botoșani în săli maiestuoase sau în producții media de renume. Este, însă, pentru prima dată când talentul lui Rareș este ”folosit” cu înțelepciune artistică. Poezii foarte atent selectate au fost îmbinate cu cântările potrivite, rezultând momente de mare încărcătură, alăturarea unor texte literare de pricesnele creștine contribuind astfel la conturarea unor mesaje emoționante, pe care publicul le-a apreciat întocmai.
Părintele Marius Ciprian Pop a adus pe scenă bucuria, oferind publicului o adevărată predică a iubirii, iar vocea pătrunzătoare a transformat pricesnele într-un adevărat balsam pentru suflet. ”Sfinții părinți ne vorbesc despre starea de trezvie, care înseamnă mai mult decât trezire. Să fii într-o stare de permanentă conștientizare a relației tale cu Dumnezeu. Părintele Arsenie de la malul mării, părintele Arsenie Papacioc, zice că adevărata rugăciune este starea de prezență, gândul și inima lipite de Domnul Hristos în fiecare clipă”, a spus părintele Marius Ciprian Pop.
După un poem rostit de Rareș Prisacariu (”Mamă dulce, mama mea”, de Traian Dorz), Angelica Flutur, cea mai iubită bucovineancă, o voce sensibilă, care poartă un crâmpei din frumusețea locului în care Dumnezeu a așezat-o, a cântat împreună cu publicul priceasna ”O, Măicuță sfântă”, pentru ca apoi, alături de Loredana Călin, să ofere publicului și un moment dedicat folclorului, cel care le-a împlinit pe cele două artiste din punct de vedere profesional.
”Loredana, în această seară ai creat o spovedanie a sufletului!”
”O spovedanie a sufletului”, așa a descris Oana Font, artista venită tocmai din Maramureș, întregul concert al Loredanei Călin.
”Toți cei prezenți în sală o iubesc pe Loredana Călin, iubesc rugăciunile cântate, iar faptul că Maramureșul ocupă un loc important în inima Loredanei mă onorează și mă responsabilizează. Pentru ea am venit cu sufletul la Botoșani și aș veni de fiecare dată când mi-ar cere-o, pentru că merită. Loredana, în această seară ai creat o spovedanie a sufletului, ai creat o introspecție înspre sufletul fiecărui creștin din sală, iar asta e mare lucru. Aici, pe scenă, pe lângă protecția divină, se simte un duh, un altfel de duh. Iar acest duh este întărit de prezența dvs. creștină, pentru că știu că ați venit aici nu doar pentru a fi prezenți ca număr, ci să fiți alături de Loredana și de călătoria ei spirituală”, a spus Oana Font, după ce, la rândul ei, a dat glas unor pricesne de o frumusețe înălțătoare.
Alina Huțu, artista Orchestrei ”Rapsozii Botoșanilor” și colegă a Loredanei Călin, a adus pe scenă un tremur sufletesc pe care publicul l-a trăit cu intensitate, cântând alături de ea priceasna creștină pe care, pentru prima dată, a îndrăznit să o prezinte pe o scenă. O provocare pe care. de bună seamă, nu o va uita niciodată!
Cu aceeași generozitate, sala a aplaudat prezența pe scenă a Ekatharinei Brückmann și a surorilor ei venite tocmai din Germania, fetele având rădăcini în Vorona Botoșanilor. Puritatea chipurilor, inocența interpretării, curățenia vocilor s-au regăsit în ochii scăldați de lacrimă ai privitorilor din sala Casei de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” din Botoșani.
La reușita concerturlui au contribuit, prin sensibilitate și deopotrivă dârzenie, accentuând forța pricesnelor în întărirea credinței, Grupul Psaltic al Parohiei “Sf. Cuv. Parascheva” din Iași și Grupul Psaltic “Sf. Onufrie” de la Sihăstria Voronei.
Emoționată și cu zâmbet cald, plin de recunoștință pentru publicul ei drag, Loredana Călin a mulțumit tuturor pentru împreuna-lucrare în acest urcuș spre Înviere: ”Mulțumesc, din adâncul inimii mele, publicului care a răspuns invitației de a fi împreună într-un glas de rugăciune. O să vă cânt din suflet, așa cum fac de obicei”.
”O mângâiere pentru suflet!”
Am vrut să știm, la finalul spectacolului, cum a simțit publicul cele câteva ore de cântare creștină:
”A fost înălțător. Emoțiile mi-au umplut ochii de lacrimi. Toți au fost extraordinari” (Gabriela Iosub)
”Pansament pentru suflet! A fost minunat!” (Luminița Matei)
”Un spectacol minunat, un balsam pentru suflet! Felicitări!” (Greta Viciriuc)
”Da! Un adevărat spectacol, plin de emoție, înălțător... Un dar pentru suflet!” (Serediuc Dorina)
”Felicitări! Da, am fost la concert! Minunat, ne am încărcat sufletul de bucurie și frumos! Doamne ajută!” (Mariana Chiper)
”Felicitări pentru organizare în primul rând LOREDANA și ceilalți de pe lângă ea. A fost o seară de neuitat. Nu am participat niciodată la asemenea concert. BRAVO!” (Florica Catrinescu)
”Felicitări, a fost un spectacol mirific. Medicament sufletesc!” (Tamara Pavăl)
”Da, am fost la Concert, a fost minunat balsam pentru suflet și inimă, felicitări tuturor. Mă bucur și pentru invitatul Rareș ,un copil minunat c-o interpretare frumoasă”. (Verginia Iriciuc)
”Superb, balsam pentru suflet! Să tot participi la astfel de evenimente”. (Rozica Rotariu)
”Tot concertul a fost o bucurie, o mângâiere pentru suflet. Înălțător” (Șchiopu Maria)
