LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (175)

 LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (175)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

În marea galaxie a cărţilor româneşti  de epigrame  există şi cea semnată de Ionescu-Quintus, carte pe care o am în colecţia mea: „Epigrame” (Editura „Eminescu” S. A., Bucureşti, 1931). Pe cele 150 de pagini,  format 15 cm / 11 cm, volumul conţine152 de epigrame.  Acest volum se alătură unuia, tot de epigrame, publicat în 1896 şi altuia de versuri umoristice şi epigrame. Trei cărţi constituie opera în volum a lui Ionescu-Quintus, dar să nu uităm multitudinea de poezii şi articole de ziar risipite prin presa vremii, ultimul aspect întărit şi de George Călinescu în „Istoria…” sa unde spune: „lista operelor sale manuscrise e considerabilă”. Multe epigrame din volumul  publicat în 1896 au fost reluate în acest volum, suferind însă o prelucrare. Având o singură pereche de rime,  Ionescu-Quintus le-a înnobilat cu câte două perechi de rime  şi o prozodie mai aproape de cerinţele actuale. De altfel, este cunoscută preocuparea lui Ionescu-Quintus de a fi perfect, excelând  în trei domenii: avocatură, politică şi epigramă.

Regina Elis, în celebra sa carte, „Epigrama în literatura română”, îi acordă lui Ionescu-Quintus un număr de 50 de pagini, aşezându-l între primii trei reprezentanţi de seamă ai epigramei româneşti, alături de Cincinat şi Păstorel. Reţin câteva puncte de vedere exprimate de Elis Râpeanu cu referire  la această personalitate politică şi literară care a  susţinut fără încetare epigrama, specie care, la rândul ei, i-a impus numele: 1. „poet şi prozator în egală măsură, este un umorist de vocaţie, cu reale calităţi de satiric”; 2. „a fost un om al timpului său, ilustrând la cea mai înaltă cotă ceea ce era specific fenomenului literar de atunci”; 3. „trăsătura esenţială a epigramelor sale este nota satirică”;  4. „creaţia sa epigramatică se bazează tocmai pe observaţie lucidă a aspectelor vieţii cotidiene şi a moravurilor politice, a suferinţelor claselor de jos dar şi pe reinterpretarea umoristică a adevărurilor general valabile”; 5. „epigramele sale răspund nevoii de bun simţ, dreptate şi adevăr caracteristice structurii sale psiho -comportamentale”; 6. „importanţa şi valoarea operei sale epigramatice pot fi puse în evidenţă numai dacă o integrăm în literatura momentului respectiv văzut în perspectiva istoriei literare, în atmosfera timpului, în viaţa intelectuală şi politică a sfârşitului de secol”; 7. „îşi adaptează limbajul în funcţie de personaj sau de situaţie, ştiind să profite de expresivitatea limbii române”;  8. „ preferă jocurile de cuvinte, dovedindu-se un maestru al antimetatezei. Răsturnările de termen, uneori inventate, întăresc convingerea că Ionescu-Quintus, pe urmele lui I. L. Caragiale,  avea un extraordinar simţ al limbii”.

Revenind la volumul în discuţie, cel din 1931, acesta  debutează cu o epigramă care poate ţine loc de cuvântul autorului: „Plâns şi râs” – „Amar m-au plâns întreaga viaţă, / Şi cei deştepţi şi cei netoţi. / Dar eu, acoperindu-mi faţa, / Am râs de toţi.”. Aspectul a fost relevat şi de Elis Râpeanu care precizează în teza sa de doctorat: „Drept motto al epigramelor sale, aşa cum sugerează însuşi autorul, poate servi catrenul ce figurează în fruntea volumului din 1931. (…) Este râsul interior al zeflemismului convins care-şi pune amprenta viziunii sale satirice asupra unor personaje-tipuri şi asupra unor defecte umane ce se manifestă în toate straturile sociale”. 

Recitind volumul am putut descoperi predilecţia pentru satiră a Lui Ionescu-Quintus pornind dinspre o atitudine fermă şi cu tendinţe negative faţă de cel pus sub observaţie: „Amicilor mei” – „Cu cât de-un om te-ndepărtezi, / Cu-atât mai mic, fireşte,-l vezi. / Cu cât de voi, iubiţi amici, / M-apropiu, vă găsesc mai mici.”; „Unui partizan politic” – „În partide, partizanul / Este ca şi câinele. / Dacă-i scoţi din bot ciolanul, / El îţi muşcă mâinile.” ;  „Unui preot” – „Ai aflat c-a ta soţie, / De un timp te-ar înşela? / Fă cum în scriptură scrie: / Crede şi nu cerceta.”;  „Unui coleg” – „O apă suntem, ţi-o repet, / Dar nu te bucura uşor. / O apă curge din izvor / Şi alta de la robinet.”;  „Camerei deputaţilor” – „Pe zidul tău văzui lipită / Înştiinţarea lapidară: / Că murdăria e oprită… / Dar bineînţeles, afară.”.

Literatura şi politica reprezintă zone în care Ionescu-Quintus intră fără cruţare, ironia şi sarcasmul  căzând pe poet, fabulist, plagiator sau confrate epigramist: „Unui epigramist” – „Scopul epigramei fine, / Tu l-ai înţeles greşit. / Râde cel ce le-a citit / Nu de alţii, ci de tine”;  „Poetului Zira” – „O duci destul de greu în viaţă, / Zira! / Azi are curs scăzut în piaţă; / Lira…”; „Unui plagiator” – „Fără împrumut, socoate / Traiul nu-i uşor cum vrei. / Eu  iau bani de und` se poate; / Tu, de unde poţi, idei.”; „Unui poet” – „Ochii dragei sunt safire, / Gura-i un rubin curat. / Lumea-ncepe să se mire, / Că nu le-ai amanetat.”; „Lunii” -  „Lună. tu stăpâna mării…” / Sub lumina-ţi argintie, / Tu pe mulţi îi dai pierzării, / Cu amor şi poezie.”; „În politică” – „În politică devii / Om de frunte dacă ştii: / Sau să sperii, / Sau să perii.”; „Deputaţilor” – „Cu gesturi largi făcute-n vânt, / De cuvântări voi v-aţi ţinut: / Dar niciodată n-aţi putut / Ca să vă ţineţi de cuvânt.”.

Elis Râpeanu sesizează în epigrama lui Ionescu-Quintus preocuparea permanentă de a avea un ton convingător, apelând la  diversitatea acestuia: tonul interogativ, tonul imperativ, tonul patetic, tonul sfătos sau tonul sentenţios.

Volumul se încheie cu un epitaf: „Pentru mormântul meu” – „A murit cu-n singur dor: / La mormântul de sub tei, / Să-ngenunche doar femei. / Ele plâng oricând uşor.”  Exact peste doi ani de la apariţia acestui volum, în 1933, Ionescu-Quintus  trecea în veşnicie.  (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

UNUI OM POLITIC

(implicat într-o fraudă)

Amarnică-i vâltoarea

Politicii cu doruri.

Ai câştigat onoruri,

Dar ai pierdut onoarea. (IONESCU-QUINTUS)

 

PROSTIA

Mor proşti în fiecare zi

Folosul unde-i oare?

Prostia-n veci va străluci,

Ea e nepieritoare. (IONESCU-QUINTUS)

 

LA ANIVERSAREA COCHETEI

La balul ei nu mă surprinde,

Serveşte icre, tort, fazani,

Şi lumânări treizeci aprinde…

Cam de vreo patruzeci de ani. (VASILE LARCO)

 

HOLTEIUL

Simpatic, zvelt, ca un copac,

Succese categoric are,

Iar fetele-i aşa mai plac,

C-ar fi păcat să se însoare. (VASILE LARCO)

 

UNUI SĂRAC, CU DUHUL

Chiar de-ar săruta și moaște,

La minuni nu mă aștept -

Fi` ndcă prostul nu cunoaște

Decât el... om mai deștept. (Al. D. FUNDUIANU)

 

NOUA COALIȚIE

Din afară, pare-un troc

Ce n-ar vrea să supere -

Dar, în fapt, e-un soi de joc

Dus din greu... la rupere! (Al. D. FUNDUIANU)

 

DESPRE UN ANUME CANDIDAT

De-i zici gorilă, cînd te-mpinge

Furia, ca să vezi de-i om,

Votîndu-l doar, te va convinge…

Că nici n-a coborît din pom. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SFAT

În tot ce faci să fii corect şi bun,

Că-n viaţă vei culege doar ce sameni

Și te-ai convinge că-i real ce-ți spun,

De-ar fi un CTC și pentru oameni. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

 

CURĂȚENIE SUFLETEASCĂ

Dacă cineva se-ntreabă,

Sunt persoană nepătată:

Conștiința mea-i curată,

Căci memoria e slabă. (MIHAI HAIVAS)

 

ÎL DOARE-N COT

Orișicând cu gânduri laxe

„Bravul” nostru Parlament,

La măriri de dări și taxe,

E mereu indiferent. (MIHAI HAIVAS)

 

SACRIFICIU

Drumurile tot se strică –

Prea sunt hrăpăreţi drumarii –

Dar de-ar fi la o adică,

M-aş plimba cu un Ferrari. (PETRI-IOAN GÂRDA)

 

GENEROZITATE

Când în parcuri mă mai plimb

Şi primesc pe-alei sudalme,

Chiar nimic nu cer în schimb

Când împart…şi pumni şi palme. (PETRI-IOAN GÂRDA)

 

ÎNDĂRĂTNICIE

Statistic s-a adeverit

(eşantionu-i arbitrar):

Sunt greu românii de pornit

Atunci când părăsesc un bar. (GRIGORE COTUL)

 

IMPRESII DE LA NUNTĂ

Nuntaşii toţi au petrecut,

Şi naşii – toată masa,

Doar mirele-i cam abătut,

Că n-au furat mireasa. (GRIGORE COTUL)

 

PROVERB COMPLETAT

Prin idei la timp plasate

Chiar dorinţa se transformă:

„Fierul cât e cald se bate…

Dar depinde în ce formă!” (ELENA MÂNDRU)

 

 

 

RECOMANDARE UNUI TÂNĂR POET

Cu talentu-n zbucium

Asta te îndemn:

Nu se face bucium

Chiar din orice lemn. (ELENA MÂNDRU)

 

DE LA RÂM NE TRAGEM?

Latina gintă şi-a redus

Din forţă şi orgoliu,

Când lupul dacic a sedus

Lupoaica-n Capitoliu! (VALENTIN DAVID)

 

VINUL DULCE…MULT ADUCE

Ne-aşteaptă vremuri de coşmar,

Afonul şi-a găsit salvarea,

Căci vinul face şi-un măgar

Să cânte ca privighetoarea! (VALENTIN DAVID)

 

EFECT AL VINULUI

Paharele de se-nmulţesc,

Te crezi puternic şi pe cal;

Dar visele se năruiesc

Şi “vine” şanţul…în final! (CONSTANTIN PROFIR)

 

VINUL ÎN LUMEA DE AZI

Zeul mare şi tenace

Întreţine focul muncii;

Astăzi, tot la fel o face

La grătar, în vatra luncii. (CONSTANTIN PROFIR)

 

UNUI CORUPT

Când la mijloc sunt doar banii,

Strânşi din şpagă mai ales,

Nu prea mai contează anii

Ce-I primeşte…la proces! (ION MORARU)

 

LA INTEGRAREA ÎN UE

Ne-aşteaptă-n uşă U.E., draga,

Ca să intrăm în noul val,

Cu-al nostrum brand national:

“Furatul, chiulul şi cu…şpaga”! (ION MURARU)

 

 

 

NOROCOASELE

Din sărăcie ridicate

S-au măritat într-un final,

Şi au acum pe saturate

Bătăi şi ceartă şi scandal! (GEORGE EFTIMIE)

 

ASCENSIUNE

Femeile atât de promovate

În câte organisme-au existat,

Sunt de acuma foarte motivate

Ca să devină şi… barbaţi de stat! (GEORGE EFTIMIE)

 

INABILITATE  

N-a învățat feciorul meu iubit

Să țină-o furculiță și-un cuțit;

La nunți le-a folosit cu stângăcie…

Și-a stat de două ori în pușcărie! (ION DIVIZA)

 

FRUCTUL INTERZIS  

În Eden, în zvon de harpe,

Eva a mușcat din miez,

Iar Adam fiind chinez,

A mușcat, flămând din șarpe! (ION DIVIZA)

 

ALEȘILOR MEI

Știu că vreți să dregeţi ciorba

Dar de minte nu m-aţi stors;

Una e să-ntoarceţi vorba

Şi-alta e s-o daţi la-ntors! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

APA ȘI FOCUL PRINCIPII PRIMORDIALE

De apa ce conţine foc

Vorbea un lipovean, cu lotca

Ascunsă-n umbra unui loc,

Unde îşi bea în tihnă vodca. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AMICALĂ

(domnului G. M.)

 Prieten drag, îţi spun cinstit

 Că nu vreau să mă bag în seamă

 Acuma însă, negreşit,

 Prefer să-ţi scriu o... epigramă! (MAX OPAIŢ)

 

 

SCRIE, AMICE…

(domnului Max Opaiţ)

Scrie, amice, unde-i drama?

Rămână vorba (ca în tren!):

Atent să fii ca epigrama

Să nu devină…doar catren! (GEORGICĂ MANOLE)

 

 

 

NEGOCIERI LA PALAT

(„Din acelaşi lemn poţi face

Şi icoană şi măciucă”)

Parfrazând un vechi poem,

 Legat de un Guvern ,, pe ducă",

Poţi face dintr-un lemn TOTEM …

 Nicicând  ICOANĂ cu...(mă)CIUCĂ ! ( MAX OPAIŢ )

 

STABILIMENT

        ( definiţie )

Case, nu demult uitate,

Unde, numai pentr-un ceas,

Unii care-s în etate,

Fac ce pot, cu ce-a rămas!  ( MAX OPAIŢ )

 

DEPENDENŢĂ

Văd şi eu acum păcatul:

,,Sunt prieten cu paharul !",

Tot aşa cum azi, bogatul

E prieten cu...dolarul !  ( MAX OPAIŢ )

 

MESAJ PENTRU GUVERNANŢI

Bine-ar fi să fim NOI, primii;

Toată lumea să ne vadă.

Dar, suntem la urma urmei,

.......................tot la...coadă! ( MAX OPAIŢ )

 

VIAŢĂ DE NOAPTE

Pentru EA, conta bărbatul,

Însă, nu-i plăcea ,,calvarul".

Fără a pleca la altul,

Dânsa a schimbat...trotuarul ! ( MAX OPAIŢ )

 

FUNCŢIA

E ceea ce oricui îi place,

Căci numai ea pe mulţi îi face

S-ajungă oameni şi să ştie

Cum poţi să uiţi de …omenie. (GHEORGHE BÂLICI)

 

LENEA

Şi de la geţi, şi de la daci

E lenea noastră, peste ani,

Meteahnă mare la săraci,

Virtute la acei cu bani!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

PEDEAPSĂ LA LICEU

Băiatul meu de şcoală nu-i atras,

Cu cartea dă întruna de-azvârlita;

L-am pedepsit, tot whiski-ul i l-am ras

Şi mă întreb: „Să-i suflu şi iubita?” (DAN NOREA)

 

PEDEAPSĂ LA FACULTATE

Restanţe adunat-a o grămadă

Şi cum nu-l văd să iasă din noroi,

Cred c-o să-i interzic să îşi mai vadă

Cei trei copii din flori lăsaţi la noi. (DAN NOREA)

 

NU MAI PUPĂM NOI FLOTA

Din rada portului Constanţa –

Acolo îmi petrec vacanţa –

Răzleţe sau plutind în grupe,

Se pierd în zare roi de…pupe. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

STRIGĂTURI DE PE LA NOI

Roşu este macu`,

Galben este paiu`,

Verde e brotacu`,

Căcăniu ni-i traiu`.(SORIN FINCHELSTEIN)

 

NEPOTRIVIRE DE CARACTER

Am studiat acel sindrom

Ca un analist:

Primul era un simplu om.

Celălalt simplist. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIVERGENŢE

El – un mare fanfaron,

Ea – adepta sportului,

Se certau la telefon

Ca la uşa cortului. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

ALTERNATIVĂ

În impas e vaccinarea,

Şi de aceea ii spun”pas”

Şi iata-mi veni ”salvarea”,

Un vaccin de ....”tras pe nas”! (IOAN PETRESCU)

 

REPLICĂ

Hei , dottore, vezi ce spui

Că acuși vine cenzura

Aia a fesbucului

Și urgent ți-nchide gura! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

FERMITATE

Nu vreau ca să mă vaccinez,

Căci ”teoria” nu-mi dă pace,

Mai stau ca să mai ….meditez

Până ajung să dorm ....în pace! (IOAN PETRESCU)

 

 

REPLICĂ

Păi dacă doctori de renume

Spun că vaccinul e un cip

Pe cine să mai cred anume?

Gândesc și eu, in fel și chip... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ALIANȚĂ DE GUVERNARE!

Se lăudau că-n guvernare,

Vor fi o alianţă ”tare”

Dar astăzi deja lumea ştie,

Nu sunt decât în …..cârdășie! (IOAN PETRESCU)

REPLICĂ

Monstruoase coaliții

Au mai fost cândva pe-aici

Mai uităm cele ambiții

Când e vorba de șorici…(ŞTEFAN BAŞNO)

 

LEGEA PORCULUI

”Legea” porcului - afecteazâ,

Doar pe bunii gospodari,

Oare se extrapoleaz[,

Și-n ”sus” la …..parlamentari? (IOAN PETRESCU)

 

 

REPLICĂ

Nu ai voie, în ogradă

Porcul să-l mai " depilezi"

Politrucul de paradă

Ai voie să nu-l votezi? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA SCRIERII SCRISORILOR

(În Norvegia Moș Crăciun a apărut în postură de gay...)

Eu aș scrie o scrisoare

Lungă, către Moș Crăciun

Nu cumva să se însoare

Cu Moș Nae. Ce-i nebun? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA CUPTORULUI CU MICROUNDE

N-am cuptor cu microunde.

Unii spun că e nociv.

Întrebarea nu e  „unde”,

Ce-ncălzești când n-ai „motiv”? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PRETINDERII CĂ ESTI UN CĂLĂTOR ÎN TIMP

Da, toți călătorim în timp

Dar numai într-un singur sens

Că e spre Hades sau Olimp

Rămâne un mister imens... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA FELICITĂRILOR DE CRĂCIUN

Ce Crăciun? Sunteți vetuști,

Retrograzi, conservatori,

Că doar știe orice puști

Că se spune „sărbători”! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA ANTICORUPȚIE

Codruța mare campioană

La prins samsarii de mașini

Corupția europeană

O „termină” din rădăcini.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ A FOS ZIUA DREPTURILOR OMULUI

Drepturi sunt oho, o mie

Poți să-mpodobești tot pomul

Însă cine-mi spune mie

Cine dracu' este omul? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNUI FALS EPIGRAMIST

Dacă nu-i aplaudat

Nu recurge la sudalme,

Este foarte încântat

Că nu e luat la palme. (VASILE MANOLE)

 

COMPARAŢIE

„Julieta la Mizil”

Azi un brand e în cultură,

Cu acelaşi sex-appeal

Ca Gioconda în pictură. (VASILE MANOLE)

 

 

PROVERB EPIGRAMAT: CINE FURĂ AZI UN OU…

Cine fură doar un ou,

Ăla e chiar mare bou;

Are mult de exersat,

Până-ajunge deputat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

A TRECUT ȘI MOȘ NICULAE

 I-am pus cizmele la ușă,

Dar n-avea certificat;

I-a dat cadou Arafat

O amendă și-o cătușă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

NIȘTE ROMÂNAȘI FURĂ OUĂ DIN…BANCOMATE AUSTRIECE (Ziarele)

Lebedele-au emigrat;

Găinarii sunt calați

Pe ouă din bancomat;

Prea proști de-a fi deputați. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

CĂSNICIE PE VAL(-URI DE COVID)

- Dragă, respect jurământul,

Să stau numai lângă tine

Cât îi lumea și pământul;

- Uf, atâtea carantine? (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

PÂNĂ ȘI CANIBALUL…

Eu nu dau curs bârfelor,

Mânc-orice, sunt omnivor;

Dar, poa’ să râdă și cucii,

Nu pot să-nghit politrucii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

REPUTATĂ VIOLONISTĂ BASARABEANCĂ SCANDALIZATĂ LA VAMĂ

Vameșul suspectă fata

Mai ceva ca popa Árius*.

I s-a pus pe dânsa pata:

Prea-i vioara Stradivarius. (NICOLAE MĂTCAȘ)

*Arius - presbiterul dogmat Arius din Alexandria (sec. IV e.n.).

 

 

 

CEDEAZĂ CEL MAI ÎNȚELEPT

Latră-un mops la elefant:

Nu se dă din loc clintit.

Mastodontul  - amuzant -

Nu-l strivește. -I dă gambít. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NOI ȘI REPREZENTANȚII NOȘTRI ÎN PARLAMENT

Sie când să-și dea indemnizații,

Trag la Hexagón sau la Olanda.

Pensii - nouă, când ne fac ei grații,

Ne trimit la Congo și Uganda. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

O MICĂ GREȘEALĂ  PE NOUA BANCNOTĂ DE 20 DE LEI

Mulți n-au văz sau spirit critic

Să observe-un diacritic.

Ei rețin nu brév(e), carón,

Ci   ... obólul lui Charón. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FOC ȘI PARĂ

Crainicul ne ia-n cătare:

„Bombă! Știri incendiare!”

„Nu-nchizi? - dă din mâini feciorul -

Că ia foc televizorul!”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎȘI CAUTĂ DREPTATEA-NTR-UN PICIOR

I-a fost amputat piciorul,

Dar greșit: nu dreptul - stângul!

Cum s-a depănat fuiorul?

Tót pățitul bate crângul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SĂ RENUNȚĂM LA SPECIFICUL MIORITIC?

La cârmă - doar minți ilustre?

Conștiința să ne mustre?

Magic plai cu nunți și hore,

Cum s-ajungi tu Singapore?! (LERU CICOARE)

 

MARE BAI

Nú-s bani în bugét - să-i tai.

Legea pensiilor - e jale.

Au găsit cu chiu, cu vai

Pentru cele   ... speciale. (LERU CICOARE))

 

 

 

UN PENSIONAR CĂTRE MINISTRUL MUNCII

Dacă indexarea-i majorare,

Să vă-ntreb, cu trei crumpi în tigaie,

De ce forța ei de cumpărare

N-a crescut măcar cu o lețcaie? (LERU CICOARE)

 

BĂIEȚII DEȘTEPȚI - DE NEGĂSIT

Când zicem ”Statul ne-a lăsat

O neagră gaură-n bugét”,

Ușor să dai vina pe stat,

Mai greu - a-l prinde pe proclét. (LERU CICOARE)

 

GURA LUMII

Cât era pe cal bălan,

Lumea-i zicea măgădan.

De când călărește-o gloabă,

Lumea-i zice gog sau goagă. (LERU CICOARE)

 

MOTORUL CARE MIȘCĂ ZELUL

Un columb și-o columbacă

Bat cu-atâta zel alarma,

Încât mai i-ai crede, dacă

N-ar fi-n soldă la Big Pharma. (LERU CICOARE)

 

RESTRICȚII CONTRA LEGII?

Câștigate greu, cu sânge,

Drepturile fundamentale,

Cum să-ndemni a le restrânge

Din „necesități vitale”?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DECIZIE COLECTIVĂ, RĂSPUNDERE INDIVIDUALĂ?

Luat  - c-a spus stop la pensii -

Doar un singur fost la rost,

Să nu-ntrebi, fără suspensii:

Da guvernul unde-a fost? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

HÂRTIA LE RABDĂ PE TOATE

Creșteri - nimeni să ne-ajungă -

Și reforme - pe hârtie,

Lei imaginari în pungă,

Apă chioară-n farfurie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CÂND MINORUL E    ... MAJOR?

Un minor emancipat

Are dreptul la votat?

Liber, de ce n-ar râvni

Și a se căsători? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SACRILEGIU LA POMUL DE CRĂCIUN

Doamne, iartă-le-aroganța:

Iesle, Maică, pruncușor.

Maica pare Baba Cloanța,

Pruncul pare Nicușor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ASALT ÎN POSTUL DE CRĂCIUN LA POMANA PORCULUI

Când a dat ceata șoimană

Că de chilipir e rost,

Au dat iama la pomană

Toți, uitând că-i zi de post. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NOUL OMICRON

După alfa, delta, beta

Ce au invadat planeta,

A sosit c-un avion

Şi “iubitul” OMICRON...! (IOAN TIMOFTE)

 

S-A TRECUT  LA  MOARTEA CU O SINGURĂ CAUZĂ

Oameni de la cei doi poli

Au murit de multe boli

Dar azi orice individ

Moare numai de...COVID ! (IOAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Perioada de facturare a energiei electrice ar putea fi lunară, în cazul clienților casnici, iar plata unor facturi eșalonată

astăzi, 17:13
365

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să stabilească, printr-un proiect de ordin pus recent în dezbatere publică, cadrul legal pentru reglementarea de...

Farul Constanța a reușit scorul Superligii, 8-0 cu FC Botoșani

astăzi, 17:10
213

Farul Constanţa a reuşit, duminică, scorul acestui sezon al Superligii de fotbal, 8-0 (2-0) cu FC Botoşani, pe teren propriu, în etapa a 19-a.Liderul s-a impus prin golurile marcate de C...

Autorităţile locale şi centrale vor putea accesa fonduri pentru turismul pe bicicletă

astăzi, 17:05
49

Autorităţile locale şi centrale vor putea accesa, începând de luni, fonduri pentru amenajarea a 3000 de kilometri de trasee pentru turismul pe bicicletă.Ministrul Dezvoltării, Cse...