O parte dintre primăriile din judeţul Botoşani continuă să ofere elevilor condiţii de Ev Mediu la şcoală, cel puţin din punct de vedere al grupurilor sanitare.
Mai mult decât atât, de-a lungul anilor, în loc să remedieze cu adevărat problemele, primarii s-au încăpăţânat să arunce bani pe construcţii prost amplasate, fără utilităţi, care nu pot fi autorizate. Pe scurt inutile, scrie Adevărul.
Un astfel de caz poate fi întâlnit în comuna botoşăneană Blândeşti. La Şcoala Gimnazială din centrul comunei din 2004 şi până în prezent s-au construit trei grupuri sanitare. Nici măcar unul nu corespunde normelor în vigoare, care spun că WC-urile, în anul 2021, trebuie să fie în interiorul şcolii.
În plus două dintre acestea, pe care s-au cheltuit cei mai mulţi bani, sunt la un pas de prăbuşire deşi au izbutit performanţa de a nu fi fost niciodată funcţionale.
Bani de la Banca Mondială aruncaţi pe toalete care se dărâmă
În anul 2004, la Şcoala Gimnazială Blândeşti a fost făcut primul grup sanitar. Grup sanitar este un cuvânt pretenţios pentru a descris de fapt o latrină de ţară, situată undeva într-o râpă, în apropierea şcolii. Autorităţile locale de la aceea vreme s-au gândit în 2006 să ofere condiţii mai bune elevilor. Culmea, tot în fundul curţii.
Şi în plus au cheltuit şi bani de la Banca Mondială pentru amenajarea a două toalete în curte, ceva mai moderne într-adevăr, adică cu faianţă, scaune de wc, chiuvete. Pe aceste toalete s-au cheltuit aproximativ 186.000 de lei.
Toaletele nu au fost însă niciodată funcţionale fiindcă nu au fost racordate la apă. În comuna Blândeşti este în general o problemă cu alimentare cu apă, iar majoritatea şcolilor sunt alimentate din puţuri şi fântâni.
Pur şi simplu toaletele pe care s-au cheltuit banii de la Banca Mondială au rămas închise, cu uşile legate cu o bucată de sârmă, moştenire de la un primar la altul. În plus, după 14 ani de stat închise, wc-urile au început să cedeze din cauza alunecărilor de teren.
Mai precis, pereţii interiori au început să crape de la un capăt la celălalt, iar faianţa să cadă. Efectiv, pe interior pereţii se desprind.
Ultimul primar în funcţie, Stelian Maxim, lăsat fără mandat în luna iunie a acestui an din cauza unui caz de incompatibilitate, mărturisea în toamna lui 2020 că nu poate reabilita aceste wc-uri fiindcă expertizele ar fi prea costisitoare.
„Ca să-l pot reabilita trebuie să-i fac o expertiză care mă costă mai mult decât valoarea lui. A fost făcut nou în 2006, dar a crăpat peretele”, preciza fostul primar, Stelian Maxim. În plus, nici nu mai merita investiţia, având în vedere că toaletele sunt în curte, deci nu vor primi niciodată autorizaţie sanitară. Copiii merg la wc-ul de rezervă
În aceste condiţii elevii şcolii folosesc de 14 ani aceeaşi latrină din râpă. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au constatat de altfel că şi această toaletă este prea depărtată de şcoală.
Propriu-zis, elevul trebuie să iasă din şcoală, să coboare mai multe trepte şi să ajungă în celălalt capăt al curţii pentru a merge la toaletă. În plus, condiţiile sunt de secol trecut. Viceprimarul localităţii, care coordonează acum administraţia locală, mărturiseşte că va încerca să rezolve problema şi măcar să refacă acele toalete rămase în paragină, cu bani de la bugetul local. Când vor fi terminate, deci funcţionale, nu ştie nimei să explice.