O profesoară din Botoșani descrie din interior sistemul „heirup” de corectare la Bac și Evaluare: ”Mi-a spus că a furat-o peisajul”

Deși nu vede soluții pe termen scurt, profesorul spune că ar putea fi activate camerele de supraveghere din sălile de clasă în care se face corectura, care sunt oricum instalate pentru probele de Bacalaureat.

O profesoară din Botoșani descrie din interior sistemul „heirup” de corectare la Bac și Evaluare: ”Mi-a spus că a furat-o peisajul”

În România la limba și literatura română, tezele scrise de elevi pe 26 iunie au trebuit corectate și rezultatele centralizate și afișate până pe 3 iulie. În șapte zile, tezele sunt grupate pe calupuri, trimise printr-un sistem stabilit aleatoriu de Ministerul Educației în fiecare an în alte județe, limitrofe. Acolo, profesori care și-au depus candidatura din timp și au fost selectați fac parte din comisiile de corectare.

Așadar, având în vedere acest circuit al lucrărilor, în cele mai multe cazuri, profesorii corectori au la dispoziție maximum 48 de ore să treacă prin cât mai multe teze posibil.

Libertatea a întrebat la mai multe județe din țară și practica în ceea ce privește corectura nu este deloc unitară pe întregul teritoriu. Cum nu există o lege care să reglementeze exact cum anume este organizată corectura în centre, ci doar o metodologie generală emisă de Ministerul Educației, regulile se fac de cele mai multe ori la fața locului, de președintele comisiei. Doar baremurile sunt stricte.


Note negociate între corectori

Spre exemplu, explică Mioara, 39 de ani, cadru didactic la unul dintre liceele de top din Botoșani, la centrul de examinare unde a corectat aceasta pentru Evaluare Națională și Bacalaureat, președintele a decis să nu se mai „piardă timp” și să se organizeze o comisie suplimentară dacă apar diferențe mai mari de un punct între cei doi corectori care analizează, obligatoriu, o teză.

„Ne-au spus că aceștia se pun față în față, cad de acord, unul mai plusează, altul mai scade și se ajunge la nota finală și așa câștigă toată lumea timp. Cine nu e mulțumit oricum face contestație”, a explicat profesoara.

În cei zece ani de când corectează teze, Mioara a observat cum sistemul în care-și pun adesea toate speranțele tinerii din România e manipulat de unele cadre didactice. Profesori care tot ce vor la finalul zilei este să primească bani cât mai mulți. 

Fiindcă plata corectării tezelor se face la bucată: cu cât corectezi mai mult, cu atât ești plătit mai bine. Iar în 2023, sumele au fost crescute cu până la 30%, după cum anunță chiar Ministerul Educației: corectarea unei teze la Evaluarea Națională se remunerează cu 15 lei în 2023, față de 11 lei în 2022, iar la Bacalaureat – cu 18 lei în 2023, față de 14 lei în 2022. Același ordin de ministru vorbește și despre un maximum de 80 de lucrări/cadru didactic, dar Mioara povestește că ar fi ideal un astfel de scenariu, dar nu sunt suficienți corectori.

Ea însăși a corectat peste 100 de lucrări de Bacalaureat anul acesta. 

Însă profitând de lipsa de resurse umane, Mioara a văzut unele cadre didactice care și-au luat și câte 250 sau chiar 300 de teze.


„Am văzut o profesoară care a corectat 250 de teze într-o zi și jumătate”

„În mod normal, sunt centre unde se împart în mod egal tezele tuturor corectorilor, atât e norma și nu te mai fugărește nimeni să fii primul și să vrei să corectezi ca nebunul și 300 de teze în două zile. Cel mai mult am văzut într-un an o profesoară să corecteze într-o zi și jumătate 250 de teze, deci cinci calupuri a 50 de teze, când eu am făcut trei calupuri atunci și mi s-a părut foarte, foarte mult, chiar dacă am avut multe teze care nu erau ample”, a descris profesoara de română.

250 de teze a câte 18 lei una înseamnă 4.500 de lei brut pe care-i câștigă un profesor pentru o zi și jumătate de corectură. Chiar dacă ar lucra nonstop, nu ar dormi și nu ar mânca, pentru a corecta cele 250 de lucrări, un profesor ar trebui să petreacă doar maximum 9 minute/teză.

Iar profesoara povestește că verificarea baremului și completarea tuturor documentelor pentru o teză normală, de 4-7 pagini, la limba română, durează undeva între 8 și 10 minute. Dacă teza e mai amplă, de la un liceu cu profil umanist, și are 15 pagini, atunci o corectură aprofundată durează peste 15 minute.


„Sunt oameni care văd o teză mare și spun: «doar nu stau să-i citesc toate aberațiile»”

„Dacă îi cunoști pe membrii comisiei, îți pun deoparte de la început teancurile «mai subțirele», ăsta e primul pas. Apoi, sunt dintre cei care merg la evaluări ani de zile și care au o strategie care, când mi-au spus-o, m-a lăsat mască: ei citesc «în mare». Dacă văd multe pagini trag concluzia că ăsta bate câmpii. Era o profesoară care corecta lângă mine și a spus că «doar nu stau să-i citesc toate aberațiile, îi pun un punctaj acolo». Dar el poate bătea câmpii doar jumătate din teză, iar în partea a doua atingea baremul. Se face multă corectură superficială, să te încadrezi în timp, să iei bani mulți și strategia este să te bazezi pe corectorul 2: poate corectează el cu grijă”, prezintă Mioara.

Aceste cadre didactice sunt ușor de identificat la corectură, crede profesoara: sunt cele care, atunci când sunt confruntările între profesorii corectori și trebuie clarificate disputele pe diferențele mari de notă, sunt mereu de acord cu ce spune celălalt.

Într-una dintre turele de anul acesta, povestește Mioara, a avut un set de teze foarte slabe, cu note între 2 și 7. La confruntare însă a văzut cum colega ei, care deja începuse de mult al doilea set de teze, a dat și cu două puncte în plus la unele.


Două puncte diferență la o teză fiindcă pe o profesoară „a furat-o peisajul”

„Când am întrebat-o de ce, mi-a spus că a furat-o peisajul, a citit și i se părea la subiect. Iar un set de teze la limba română îți va consuma măcar patru ore, obligatoriu, fiindcă borderoul e foarte defalcat și îți ia 5 minute să-l completezi, să aduni punctajele și să verifici dacă ai scris punctajul corect. Oricât de slabe ar fi tezele, nu poți spune că în 90 de minute verifici aproape 50 de lucrări. Nici să le citești nu reușești în perioada asta, decât dacă credem în minuni. Și eu am văzut 3-4 astfel de minuni anul acesta la corectat”, a mai spus profesoara.

Diferențe între timp de corectură vor fi mereu, spune aceasta. Corectorii care prind teze de la un liceu de profil uman, unde toate vor avea 14-16 pagini, au de citit peste 700 de pagini la un set de lucrări.

Dacă tezele au 4-7 pagini, sunt maximum 350 de pagini. Și elevii care scriu mult nu sunt întotdeauna și cei mai buni. Deși nu vede soluții pe termen scurt, Mioara spune că ar putea fi activate camerele de supraveghere din sălile de clasă în care se face corectura, care sunt oricum instalate pentru probele de Bacalaureat. „Și te uiți cum dă cineva paginile, prin sondaj, nu trebuie să faci poliție: dar cumva trebuie crescut simțul de responsabilitate”.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mircea Oprea: Cauze nobile servite prost

Marţi, 27 Februarie 2024
46

Proiectul ”Eminescu - o cultură, o rută”, împărțit cu orașul Bălți, ar fi avut menirea dezvoltării ”structurii turistice cu un nou traseu turistic cultural transfrontal...

Autoritățile locale din Coșula, evaluate în privința modului de gestionare a unei situații de urgență

Marţi, 27 Februarie 2024
62

Un nou exercițiu de verificare a modului de gestionare a unei situații de urgență de către autoritățile locale, până la sosirea pompierilor militari, s-a desfășurat, astăzi, la Coșul...

Botoșaniul are mai mulți șomeri decât luna trecută: aproape 1000 de botoșăneni de peste 55 de ani nu au un loc de muncă!

Marţi, 27 Februarie 2024
64

 La sfârșitul lunii ianuarie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.792 șomeri( din care 1.799 femei), r...