Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) are dreptul de a verifica situaţia fiscală a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit.
Astfel, la solicitarea Fiscului, persoanele verificate au obligaţia de a depune o declaraţie de patrimoniu şi de venituri, prin care să declare anumite elemente. Și cum verificarea situației fiscale personale se desfășoară de câteva zile în noi condiții, vă prezentăm azi cine poate verifica veniturile, cum se stabilesc veniturile nedeclarate, ce documente trebuie să prezinte inspectorii la verificări şi ce drepturi şi obligaţii aveţi în timpul controlului.
Inspecția fiscală este, conform Codului de procedură fiscală, activitatea care are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.
Practic, controlul poate fi exercitat atât asupra persoanelor juridice, cât şi asupra persoanelor fizice care au obligația să stabilească, să rețină sau să plătească obligațiile fiscale prevăzute de lege.
Prin urmare, organul fiscal are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situației fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit. Aceasta verificare are ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate.
De altfel, de câteva zile, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 30/2017, care a adus schimbări mai multor aspecte reglementate de Codul de procedură fiscală, verificarea fiscală a cetățenilor se face după noi reguli.
Astfel, durata unei verificări a situației fiscale personale a unei persoane fizice este acum de cel mult un an de la data începerii verificării. Înaintea de aplicarea actului normativ citat, durata era de șase luni de la data începerii verificării, dar se putea ajunge la 12 luni când erau necesare informații din străinătate. Citeste continuarea pe Avocatnet.ro...
