Angajaţii români au înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, de la un indice al productivităţii muncii de 34,2 în anul 2005 (faţă de media statelor UE de 100) la 59,4 în 2015 (din 100 - media UE), arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În acelaşi interval, productivitatea angajaţilor germani a scăzut uşor, de la un indice de 108,5 în 2005 la unul de 106 în 2015.
Cu toate acestea, deşi argumentul productivităţii scăzute a muncii din România este cel mai frecvent invocat de unii reprezentanţi ai mediului de afaceri atunci când se vorbeşte despre creşterile de salarii „forţate“ de guvern prin creşterea salariului minim pe economie, statisticile arată că productivitatea angajaţilor români a crescut, dar decalajele salariale nu s-au atenuat cu acelaşi ritm. Astfel, în prezent, un angajat român câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (cca 450 de euro), de cinci ori mai puţin faţă de salariul mediu din statele Uniunii Europene. Comparativ cu angajaţii din Germania, românii câştigă de 6,4 ori mai puţin, iar faţă de angajaţii din Franţa românii câştigă de 4,8 ori mai puţin.
„Scăderea demografică şi deficitul de personal au obligat, practic, la o creştere a productivităţii angajaţilor români, în condiţiile în care firmele au fost nevoite să producă cel puţin la fel de mult sau poate chiar mai mult cu mai puţini oameni. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra productivităţii angajaţilor români, întrucât acest indicator a crescut în ultimii ani“, a explicat Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare.
El a adăugat că perioada de tranziţie pe care a traversat-o România după Revoluţie a fost destul de lungă şi că, deja, investitorii străini, dar şi antreprenorii încep să se uite din ce în ce mai mult la indicatorii productivităţii muncii.
„Am observat o tendinţă mai ales în zona antreprenorială de orientare spre zona de creştere a productivităţii, întrucât din ce în ce mai mulţi proprietari de companii româneşti îşi recrutează manageri din multinaţionale, obişnuiţi să lucreze cu indicatori de productivitate“, a mai spus şeful Adecco.
Pe de altă parte, salariile mici ale angajaţilor români au fost principalul factor de atracţie a unor investitori şi a fost şi discursul principal prin care România s-a promovat în faţa investitorilor, iar acest lucru a atras investiţii cu valoare adăugată destul de mică. „Multe dintre investiţiile care au venit în România au venit tocmai pentru salariile mici ale angajaţilor. Nivelul salarial este influenţat şi de structura economiei, de cât de dezvoltat este antreprenoriatul, precum şi de pregătirea forţei de muncă. În industria componentelor auto însă, care s-a dezvoltat foarte mult în România, salariile sunt încă destul de mici în raport cu valoarea adăugată generată“, a explicat Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alum Tulcea. El a spus că, în cazul Alro, productivitatea angajaţilor este comparabilă cu cea a angajaţilor din alte ţări, iar dacă România ar avea mai multe investiţii de tipul Dacia sau Alro, care să genereze valoare adăugată mai mare, şi salariile ar fi mai mari. De aceeaşi părere este şi şeful Adecco România, care spune că, pe termen mediu şi lung, salariile pot creşte consistent numai dacă România se axează pe producţia cu valoare adăugată mare. „Pentru a se întâmpla acest lucru, este nevoie de investiţii, de infrastructură şi mai ales de educaţie orientată către piaţă, care oferă candidaţilor acele abilităţi pe care le caută angajatorii“, a mai spus Florin Godean. Citeste integral analiza zf.ro...
