În trei luni, botoşănenii au cumpărat credite bancare în valoare de 31,8 milioane de lei, iar bancherii interpretează această cifră prin aceea că economia este măcar predictibilă, dacă nu pe creştere. "Asta nu înseamnă însă că nu putem lua în calcul o nouă criză economică, dar nu o putem plasa în timp. Ar fi însă o mişcare naturală", consideră bancherii botoşăneni.
Statisticile oficiale ale Băncii Naţionale a României arată că, la sfârşitul lunii octombrie, clienţii botoşăneni ai băncilor comerciale aveau împrumutate 952 de milioane de lei în moneda naţională, în condiţiile în care, în iunie, valoarea era de 920,2 milioane de lei.
Populaţia cumulează credite în valoare de 553,7 milioane de lei, remarcându-se o uşoară creştere faţă de luna iulie, când botoşănenii- persoane fizice aveau credite în bănci de 534,9 milioane de lei. Pe domenii, cei mai mulţi bani împrumutaţi sunt pentru consum- 372,5 milioane de lei, în timp ce pentru locuinţe, botoşănenii au împrumutat 150,6 milioane de lei.
O uşoară creştere se remarcă şi la creditele în valută, valoarea acestora ajungând la 513,3 milioane de lei, de la 511,8 milioane de lei în iulie. Interesant este că creditele destinate populaţiei, în valoare de 380 de milioane de lei, sunt mai scăzute decât în iulie, când erau de 389,6 lei.
Ce se întâmplă însă cu debitorii, cei care nu îşi mai plătesc creditele cumpărate de la bănci şi nu numai? "Botoşănenii au probleme mari cu IFN-urile pentru că, din punctul meu de vedere, au fost învăţaţi prost. Ei cred că dacă fac un credit pe internet şi completează o hârtie şi primesc 500 de lei, debitul nu se raportează la Biroul de Credit, or aici apare problema. La Birou se raportează orice! Dacă ai luat bani, trebuie să-i dai înapoi. Dar per total, este vizibil că economia merge destul de bine şi acest lucru se vede şi în sistemul bugetar, cu creşterile salariale înregistrate, eventual şi cele anunţate", explică un consilier bancar dintr-o sucursală botoşăneană.
Când un credit neplătit este considerat neperformant?
Potrivit funcţionarului bancar, creditele neperformante apar din voinţa debitorului sau din motive personale- divorţuri, certuri, sau pierderea locului de muncă. "Situaţia de astăzi nu este ca cea din urmă cu mai mulţi ani, când creditele se luau cu buletinul pentru că atunci, de exemplu, mergeam la o societate comercială, iar patronul ne dădea o adeverinţă de salariu pe care scria 1.000 de lei când de fapt salariatul lua numai 600 de lei şi aici apărea o problemă. Acum, însă, cel puţin toate băncile mare, dacă nu chiar toate, lucrează direct cu ANAF-ul şi se vede exact ce salariu are, nu se mai poate umfla pentru a beneficia de un credit mai mare", arată consilierul.
Cum îşi recuperează o bancă creditul vândut unei persoane fizice? O variantă ar fi executarea, dacă debitorul are bunuri ce pot fi executate. De exemplu, salariul titularului de credit precum şi a co-împrumutaţilor, dacă există, pe care se poate pune poprire sau a imobilului, dacă există o asemenea garanţie. O altă variantă ar fi vânzarea creditului către firmele de recuperare.
"Dacă un credit nu mai este plătit, el constituie provizion, adică o pierdere fictivă, în limbaj vulgar, care se trece în bilanţul băncii. Considerăm că avem de-a face cu un credit neperfomant după 90 de zile, cel mult 120 de zile- funcţie de politica băncii, în care clientul nu a dat niciun semn. Oricum, băncile nu mai execută, ci executorii cu care lucrează şi executarea depinde de cât de indulgent este executorul. Băncile nu mai au voie să mai aibă departament de recuperare. Acum noi, ca bancă, ne facem treaba noastră şi când nu se mai poate, apelăm la executor", susţine consilier bancar.
Până la trecerea unui credit în rândul celor neperformante, însă, sunt sincopele în plata ratelor lunare, în urma cărora clienţii băncilor sunt raportaţi la Biroul de Credit. La nivel naţional, numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la plata ratelor bancare a ajuns la un minim de 611.613 la finalul lunii octombrie după ce în doar o lună peste 83.000 de persoane au fost şterse de pe lista neagră a băncilor, potrivit datelor de la Biroul de Credit publicate de BNR.
Specialiştii consideră că scăderea masivă a numărului de restanţieri din luna octombrie vine după ce şi în septembrie numărul persoanelor cu întârzieri la plata ratelor s-a redus cu peste 55.000.
