Potrivit legii "dării în plată", persoanele care au făcut un credit ipotecar şi nu-şi mai pot plăti ratele vor putea alege să cedeze băncii sau instituţiei financiare nebancare imobilul ipotecat şi astfel vor scăpa de toate datoriile pe care le au în baza contractului de credit.
Înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, clienţii erau captivi în contracte de credit iar în cazul în care nu mai plăteau aceste rate, executarea silită, respectiv scoaterea lor din casă era chiar ultima opţiune a băncilor, până la aceasta încercând tot felul de alte "artificii". Şi asta dintr-un motiv clar: o bancă preferă portofoliile cu credite, nu cu imobile. Acum, clientul poate alege să cedez imobilul cumpărat prin credit bancar, de bunăvoie, iar banca nu se poate opune.
Ce spun botoşănenii!
"Nu cred că după ce ai plătit rate 20 de ani din 25 cât e perioada contractuală mai merge cineva la bancă să le dea casa. E bună legea asta, dacă judecăm mai ales după câtă panică a stârnit şi cât scandal au făcut băncile, dar în special BNR şi Isărescu (guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, n.r.). Apărând treaba asta, există teama de speculaţie. Nu putem condamna băncile că-şi iau măsuri de precauţie pentru că românul e inventiv şi poate face adevărate afaceri din legea asta", spune un botoşănean care s-a răzgândit în ultimul moment de la a cumpăra un apartament prin credit bancar.
La fel şi o botoşăneancă ce a reuşit să acceseze un credit prin "Prima casă" şi nu crede că botoşănenii se vor îngrămădi să renunţe la case. "Am luat casa asta aproape cheală, am avut de investit mult, am băgat o grămadă de bani. Nu cred că voi ajunge să chem banca şi să-i pun casa în braţe pentru că e o casă muncită", susţine femeia.Desigur, există şi câteva condiţii de îndeplinit pentru ca persoanele să poată beneficia de această lege. Cert este însă că, în ciuda insistenţelor ca legea să nu fie aprobată, bancherii se simt ca pe o banchiză. Ca atare, pentru a contracara avalanşa cererilor de "dare în plată", Banca Naţională a României adaugă la legi.
Ce spun bancherii
Mai exact, recent, banca centrală a pus în dezbatere publică câteva amendamente la Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare. Adică BNR cere bancherilor ca înainte de încheierea unui contract de credit să realizeze o evaluare mai riguroasă a capacităţii clientului de rambursare. "Înainte de încheierea unui contract de credit, împrumutătorii realizează, pe baza unor informaţii corespunzătoare şi suficiente, obţinute inclusiv de la client precum şi, după caz, prin consultarea bazei de date a unui sistem de evidenţă de tipul birourilor de credit, o evaluare riguroasă a capacităţii clientului de rambursare a creditului potrivit obligaţiilor contractuale, luând în considerare factori relevanţi în conformitate cu prevederile prezentului regulament", anunţă BNR.
Un alt articol introdus cere ca în situaţia în care clientul solicită, după încheierea contractului de credit, majorarea valorii totale a creditului acordat iniţial, banca să actualizeze informaţiile aflate la dispoziţia ei privind clientul şi să reevalueze capacitatea acestuia de rambursare.
Completarea Regulamentului de creditare vine la aproape doi ani de la "dezgheţarea" creditării, ştiut fiind că după criza din 2010, băncile s-au găsit în situaţia de a nu mai avea cui să vândă credite şi să recupereze cu greu creditele deja vândute în perioada în care economia "duduia" în România şi botoşănenii cumpărau orice, cu bani din bancă.
"Până în acest moment, noi nu am primit niciun document din partea conducerii băncii în privinţa acestor adăugiri. Pe undeva, e şi corectă adugarea la regulament, deoarece una e să vină un client care s-a angajat de trei luni şi să împrumute 2.000 de lei ca să-şi ia un televizor în casă, să spunem, şi e cu totul altceva să vină un client angajat tot de trei luni, cu salariul minim pe economie, să împrumute 20.000 de lei să-şi cumpere cine ştie ce maşină. Trebuie să existe o rigurozitate în creditare, pentru a nu ajunge să umblăm după banii clientului. Cred însă că aceste adăugări se datorează legii dării în plată", explică un consilier bancar botoşănean.Potrivit acestuia, băncile şi-au luat măsuri de siguranţă în privinţa legii dării în plată, unele dintre ele majorând avansul la creditele imobiliare la 35% în lei şi 50% în euro, de la 5% (în condiţiile în care garanţia trebuia să fie în valoare de 118%). Nu şi la "prima casă", acolo unde avansul a rămas la 5%, pentru că în acest caz, statul decide, fiind principalul garant al creditului.
Ce spun cifrele
Măsurile de protecţie la care apelează băncile şi BNR pot părea exagerate, la prima vedere, în condiţiile în care consumul este pe creştere, creditarea funcţionează, iar restanţele la credite sunt în scădere. De exemplu, ultima statistică a BNR arată că la nivelul judeţului Botoşani, în martie 2016, erau cumpărate credite în lei în valoare de 921,6 milioane de lei, din care 71 de milioane reprezintă restanţe.
Din suma totală, creditele de consum sunt în valoare de 355,5 milioane de lei iar creditele imobiliale au o valoare de 120,8 milioane de lei. În ce priveşte creditele în valută, valoarea acestora în martie 2016 era de 567,9 milioane de lei, din care 54,6 sunt restanţe. 238,1 milioane reprezintă credite pentru consum iar 170 de milioane de lei sunt credite imobiliare.
Lupta se mută în instanţă
Mai există însă un revers al medaliei: procesele deschise de clienţi împotriva băncilor şi cele câteva cazuri, e drept, nu multe, în care procesele s-au încheiat cu sentinţe definitive favorabile botoşănenilor. Cauzate de cele mai multe ori de clauzele abuzive, acţiunile în instanţă fac parte din categoria "litigii cu profesionişti", unde o statistică a Tribunalului Botoşani aferentă anului 2015 arată că sunt 158 de cauze înregistrate. Vorbim însă de apelurile declarate, pentru că pe fond, acţiunile introduse de clienţii băncilor ajung la Judecătorii.De exemplu, la Judecătoria Botoşani în acest an au fost înregistrate peste 80 de acţiuni ale clienţilor care solicită restabilirea echilibrului contractual. Mai exact, solicită băncilor să renunţe la acele clauze abuzive în urma cărora ratele cresc pe nepusă masă. Ce va fi după intrarea în vigoare a acestei legi, vom vedea în anii următori pentru că reacţii imediate nu aşteaptă nimeni.
