Statisticile oficiale ale Băncii Naţionale a României arată că în luna iulie, clienţii botoşăneni ai băncilor comerciale aveau împrumutate 920,2 milioane de lei în valuta naţională, în timp ce la începutul anului, valoarea creditelor în lei era de 865,1 milioane. De ce această creştere?
"De regulă, în anotimpul cald oamenii se împrumută pentru consum, fie că vorbim de lucrări de amenajare în casă, fie că vorbim de concedii, chiar pentru petreceri mai importante, de tipul nunţilor. Îşi fac calcule în privinţa suportabilităţii şi împrumută din bănci, dacă ai posibilitatea şi se încadrează la criterii", explică un consilier de clientelă de la o sucursală bancară botoşăneană.
Teoria se verifică tot prin cifre. În iulie, populaţia avea cumpărate credite în valoare de 534,9 milioane de lei, în timp ce în ianuarie, suma era de 489,6 milioane de lei. În ce priveşte restanţele, se remarcă o scădere a valorii acestora, de la 70 de milioane de lei în ianuarie la 43,6 milioane în iulie."Aşa se întâmplă în fiecare an şi nu putem spune că doar banii primiţi din străinătate rezolvă problema. De regulă, în lunile de iarnă se cheltuie mult cu întreţinerea astfel că se adună restanţele", spune consilierul bancar.
"Luaţi credite în moneda în care vă luaţi salariul!"
Se remarcă însă o scădere în valoarea creditelor cumpărate în valută, de la 583 de milioane de lei în ianuarie la 511,8 milioane de lei în iulie. Tot gospodăriile populaţiei sunt cele care au contribuit la scăderea valorii, de la 434,6 milioane la începutul anului la 389,6 la mijlocul anului 2016.
Asta după numeroasele apeluri făcute de Banca centrală către clienţi, să cumpere credite în moneda în care îşi iau salariul dar şi experienţele cu saltul câtorva monede, cum ar fi cea elveţiană, care au dărâmat bugetele multor familii de botoşăneni.
În scădere sunt şi restanţele la valută, odată cu scăderea valorii creditelor. Dacă în ianuarie, restanţele la creditele cumpărate de botoşăneni în valute erau de 45,8 milioane de lei, în iulie, acestea au scăzut la 34,5 milioane de lei.
Dacă nu banca, atunci IFN-ul
Pe de altă parte, însă, verificările pe care băncile le fac în ceea ce înseamnă situaţia financiară a unui potenţial client au rol de "sită", astfel că nu toţi botoşănenii care au nevoie de bani de la bănci îi şi obţin, mai ales de când Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are "fir scurt" cu băncile, astfel încât veniturile persoanelor care doresc să acceseze un credit sunt la vedere.
Astfel că mulţi se îndreaptă spre aşa numitele instituţii financiare nebancare, de tip Casa de Ajutor Reciproc. Piaţa botoşăneană a CAR-urilor este plină, iar clienţii sunt destul de mulţi. "Procedura e aceeaşi în cele mai multe cazuri. Ori persoana are deja un fond la noi, în sensul că plăteşte lunar un plafon, pe care la un moment dat îl poate scoate alături de o sumă suplimentare, fie îşi cumpără şi fondul, odată cu creditul", explică reprezentantul unui IFN.De partea cealaltă, un client spune că sunt CAR-uri care practică dobânzi mari, dar acordă banii repede dar şi CAR-uri care au dobânzi suportabile, însă durează destul de mult procedura. "E convenabil prin prisma faptului că nu eşti verificat dacă mai ai şi alte credite în bănci. Ţi se stabileşte o rată lunară, un număr de luni în care să plăteşti datoria, însă ai nevoie de giranţi pentru orice sumă ai lua. În cazul în care ratezi o plată, giranţii sunt chemaţi să-ţi plătească debitul pentru că şi-au asumat răspunderea alături de tine", detaliază botoşăneanul.
