Pe 29 ianuarie 1992 se stingea din viață preotul Aristide Cucu. Născut la 28 septembrie 1901, în Hudeşti, județul Botoşani. Petrece anii copilăriei la Concești, sat în care părinții săi erau învățători și unde micul Aristide urmează și cursurile primare.
Îl regăsim apoi în Seminarul "Veniamin Costachi" din Iași, iar mai târziu la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi, unde va urma apoi și Seminarul Pedagogic Universitar.
Preotul Aristide Cucu va fi hirotonit la Darabani și va activa ca paroh al Bisericii "Sf. Nicolae" vreme de 20 de ani. După 1945 părăsește Darabanii și ajunge în județul Prahova, la Ditești, pentru următorii 22 de ani. Se pensionează și revine în Moldova, dar nu la Darabani, ci se stabilește la Iași, alături de fiul medic. La Iași, deși pensionar, va sluji la Biserica Golia până în anul 1991. Tot aici, spre finalul anului 1982, va finaliza lucrul la "Dicționarul teologic- istoric bisericesc".
Se stinge din viață pe 29 ianuarie 1992. Este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.
Este autorul primelor manuale de religie pentru cursul primar, din România. Este și autorul unui "Dicționar teologic- istoric bisericesc", o lucrare inedită în spațiul românesc. A alcătuit, pe când era preot la Darabani, Carte de religie pentru clasa a lll-a primară şi Carte de religie pentru clasa a lV-a primară, lucrările – imprimate la Tipografia Școalelor din Dorohoi - fiind aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (1938). "Cele două manuale, prin caracterul lor accesibil şi prin tezaurul de învăţăminte morale pe care le propun, ar putea constitui şi astăzi instrumente folositoare în educaţia şcolară", spune Victor Teișanu. Tot la Darabani, Aristide Cucu a alcătuit și o carte de rugăciuni, numită "Scara la cer".
Citește și O muncă de decenii în 600 de pagini - "Dicționar teologic - istoric bisericesc", de Aristide Cucu
Trei generații de excepție
Preotul Aristide Cucu a fost căsătorit cu învățătoarea Elena Costinescu, fiică a preotului din Ionășeni. Singurul fiu al lor, Pavel, a devenit medic pneumoftiziolog, cu doctorat în medicină. Pavel Cucu, autorul primelor bronhoscopii, bronhografii din România, un deschizător de drumuri și mentor a generații de medici, s-a stins din viață pe 4 martie 2022. Fiica medicului Pavel Cucu – dr. Ioana Grigoraș – a devenit, la rândul ei, un apreciat doctor, cu o carieră universitară de excepție, fiind șefa secției Anestezie-Terapie Intensivă a Institutului Regional de Oncologie.
”Am multe amintiri foarte frumoase despre bunicul patern. Era un om falnic, un om cu o ținută foarte dreaptă și un om frumos. Avea părul alb, niște sprâncene voluminoase, un nas ușor acvilin. Provine dintr-o familie cu rădăcini grecești, de aici și numele cu rezonanță grecească: îl chema Aristide, avea un frate Teofil și o soră Elena. A fost preot, un om cu o personalitate oarecum severă, dar cred că pe atunci această severitate era de fapt o reflectare a unei educații și autoimpuneri, adică respectarea regulilor: a fi corect, extrem de atent la ce se întâmplă în jur, a face, a spune lucruri corecte. Cred că de aici deriva acest aspect de severitate, când, de fapt, ca bunic, era o persoană foarte caldă. Culmea, eu îmi aduc aminte cum uneori seara se juca cu mine și avea un râs specific, ca un gâlgâit. Amintirea aceasta mi-a rămas în minte, cum eu îl gâdilam, apoi mă gâdila și el și râdeam în hohote amândoi. Cred că era o autoimpunere această rigoare în ținută și în modul în care te prezinți în fața celorlalți”, povestește Ioana Grigoraș despre bunicul său patern, preotul Aristide Cucu.