Artur-Ionuț Șovan are 9 ani și a venit la Retroparada Primăverii cu cele 200 de mașini pe care le-a adunat în patru ani. ”Colecționez de la 5 ani”, ne spune Artur, recunoscând imediat că cel mai se simte atașat de mașina Dacia.
”Îmi plac foarte mult Daciile, pentru că sunt românești. Nu știu de ce, îmi plac și Rocar-ele TV (nora red., prima dubă românească, produsă de uzina Rocar, numită inițial TV, numele fiind prescurtarea de la Tudor Vladimirescu). Românesc e și acest tractor. Românesc mai am acest trailer, scrie Man aici, dar de fapt era Roman”, spune Artur, după care ne prezintă Trabant-urie, Oltcit-urile și tractoarele.
Cea mai valoroasă piesă din colecție?
Artur se gândește câteva secunde, apoi ne arată colecția de Volkswagen Beetle, ”broscuțele”. Inspirație de la tatăl lui, aflăm, însă imediat ne prezintă o altă mașinuță, spune el, cu adevărat valoroasă: un Ford Mach 1, dar pentru că ”tot ce-i românesc nu piere”, revine repede la colecția care ilustrează evoluția Daciei. Chiar dacă nu are încă Duster-ul.
Explică pe îndelete, cu răbdare, cu o bucurie reținută și cu plăcerea colecționarului conștient de valoarea pieselor pe care le prezintă. ”Copiii vor să știe ce mașină e, unii sunt mici, nu știu să citească și le spun”.
Secretul pe care îl folosește când își dorește să mai obțină o mașină de colecție de la părinți? ”Purtându-mă frumos”, spune Artur. ”Să fiu cuminte și asta e o recompensă. Ei îmi fac și cadouri, dar nu îmi cumpără doar părinții, mai primesc și de la alții”.
La întrebarea ”cât costă?”, Artur le-a spus tuturor cu părere de rău: ”nu sunt de vânzare”.
”Nu prea îmi place să vând, aceasta este o colecție și vreau să o păstrez, eu nu sunt cu inima la buget. Le colecționez, îmi place să mă uit la ele, sunt foarte frumoase. Sunt retro și mie îmi plac lucrurile din vechime, antichitățile”.
Chiar dacă are deja foarte multe informații din lumea automobilistică, este convins că viitorul va fi altul pentru el. ”Nu știu dacă are logică, dar eu cred că voi moșteni magazinul tatei. Mașinile rămân o pasiune, poate le vor moșteni nepoții, copiii”, încheie Artur-Ionuț și se întoarce la copiii care nu contenesc să îl asalteze cu tot soiul de curiozități.
Aprecierile nu au venit doar de la copii, ci și de la adulții pasionați de machete. ”Are o colecție impresionantă, știe foarte multe date despre fiecare mașină. Am observat că are la bază revista cu date tehnice, știe performanțele fiecărui model. Este pasionat, se vede că și părinții au investit. E important pentru un copil să aibă asemenea pasiuni, dezvoltă calități psihice, este și inteligență cultivată, nu mai vorbim de minuțiozitate”, spune un domn care s-a oprit îndelung să observe colecția, dar și să converseze cu Artur.
Chiar dacă pare o simplă joacă, pasiunea pentru mașinile de colecție machete este mai mult decât un hobby. Primele replici auto - realizate inițial pentru copii în anii 50 ai secolului trecut - au cucerit rapid și inimile adulților. Astfel că machetele s-au transformat, din jucării, în obiecte de colecție, modelele noi fiind așteptate în toată lumea ca pe niște bijuterii. Nu e de mirare, așadar, că acest fapt a dus și la o explozie a industriei machetelor, fenomenul fiind unui global.
Fiecare mașinuță are o poveste. Fiecare colecționar investește, pe lângă bani, un noian de sentimente, de emoții.
Iar Artur știe deja că expoziția lui de mașinuțe retro capătă o valoare tot mai mare de la o zi la alta, de la un an la altul.
