Născut pe 29 iunie 1954, în București, Gabriel Gomboș a absolvit cursurile primare și gimnaziale la București, fiind apoi elev al Liceului de Muzică și Arte Plastice din Botoșani (1973). Ulterior a absolvit Institutul de Proiectări Metalurgice din București (1975). În timpul liceului a cântat în diverse formații de orientare rock. Din 1980 a activat ca artist liber profesionist, fiind cunoscut și ca un jurnalist deseori incomod.
După absolvirea Institutului, a activat o vreme ca tehnician proiectant la Botoșani, Râmnicu Sărat și București.
A debutat în jurnalism în 1980, fiind corespondent la revista Săptămâna. Din 1990 a fost reporter la mai multe publicații, atât în domeniul criticii muzicale pop/rpck, cât și în presa locală din Iași, Botoșani și Flămânzi (Evenimentul de Iași, Jurnalul de Botoșani și Dorohoi, Ziarul de Botoșani, Flacăra de Flămânzi). În anul 2005 a primit Medalia Culturală ”Nicolae Iorga” pentru activitatea jurnalistică.
De la Gabi Gomboș au rămas mai multe volume, printre care amintim: ”Flămânzi – personaje, drame, întâmplări” (Ed. Axa, Botoșani, 2009), ”Familii boierești din ținutul Flămânzi” (Ed. Axa, Botoșani, 2011), ”Fericire pe margini de prăpastie – In memoriam Dimitrie Iov” (Ed. Axa, Botoșani, 2010).
A concertat de-a lungul vremii alături de formații rock, precum Grup 74 din Botoșani, Laser din Buzău, Joc Secund, Sistem și Cardinal din București. Lumea muzicii a transmis numeroase mesaje de condoleațe la aflarea tristei vești:
"Toboșar, organizator, jurnalist, publicist, critic muzical, autor de enciclopedii și cărți rock. A avut un suflet bun, a dorit tot timpul să ajute, să vorbească cu artiștii și cu publicul. Din păcate, evenimentele triste din familie și retragerea lui l-au îndepărtat de noi și de scena muzicală".
”Gabi Gomboș a fost un promotor de muzică rock. Datorită lui, partea aia de metale grele din rock-ul românesc, într-o bună măsură a existat și există. Am văzut că a murit, dar știam despre el că de fapt „murise” de mult într-un soi de viață greu de imaginat, adică foarte bolnav și mai ales foarte sărac. Acum ne aducem aminte cu toții de el, ipocrit și scandalos, chiar dacă cu vorbe frumoase, dar atâția ani nu s-au găsit soluții, de fapt ce zic eu de soluții, omul ăsta a fost uitat de toți și de toate și nu mă refer aici la familie, mă refer la comunitatea pe care a servit-o zeci de ani, pentru care s-a zbătut și spun asta din proprie experiență că m-a convins la un moment dat acum vreo 27 de ani să facem la Tele 7 o gală de „metale grele” și chiar am făcut. Nu vă faceți griji. nu mi-a dat șpagă, omul o ducea greu și când a dus-o bine. Ca și alții mult mai cunoscuți. Trist și revoltător. Scriem necrologuri în loc să salvăm oameni. Atâta putem...” (Hartistul Lăutar)
”Din păcate, viața nu a mai avut răbdare cu Gabi Gomboș! Retras in județul Botoșani, uitat de cei apropiați, a încercat în ultima perioadă să supraviețuiască cum doar el a știut în cele cotidiene. (...) Trecutul ni-l aduce aminte ca un adevarat tovarăș de nădejde și la bine și la rău, pentru mișcarea de underground românesc”. (Rock'n Zarnesti)
Dumnezeu să îl odihnească în pace!