De tânăr s-a călugărit la Schitul Zosin din valea Secu, unde a şi deprins carte, învăţând limbile slavonă şi greacă. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele cărţilor, traducând „Scara” Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale a fost ridicat la treapta de arhimandrit. În anul 1632 a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei. A înfiinţat prima tipografie din Moldova, în anul 1640, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. A pregătit lucrările cunoscutului Sinod de la Iaşi, din anul 1642, unde a fost adoptată Mărturisirea de credinţă a Mitropolitului Petru Movilă al Kievului.
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte și pe Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu, contemporan cu Sfântul Varlaam şi născut în zona Vrancei. A fost dus de Sfântul Varlaam la Mănăstirea Râşca, unde s-a călugărit în anul 1630. După ce Sfântul Varlaam a ajuns Mitropolit al Moldovei, l-a mutat pe Ioan la Mănăstirea Secu. În anul 1667 a fost ales Episcop al Huşilor, iar în anul 1674 Episcop al Romanului. S-a mutat la Domnul în anul 1685, fiind înmormântat la Mănăstirea Secu.
Tot astăzi pomenim și pe Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, care a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.