În cetatea Colose din Frigia era pe vremea SfinÅ£ilor Apostoli un bărbat vestit ÅŸi dregător de seamă cu numele Filimon, botezat fiind de însuÅŸi Sfântul Apostol Pavel. Acesta avea un rob pe care-l chema Onisim, ÅŸi care greÅŸindu-i cu ceva stăpânului său, a fugit de la el de teama pedepsei ÅŸi s-a dus la Roma. Acolo, l-a întâlnit pe Sfântul Apostol Pavel în temniţă ÅŸi auzind de la el cuvântul Evangheliei a primit a fi botezat în numele Preasfintei Treimi. La Roma, Onisim, împreună cu un alt tânăr pe care-l chema Tihic, se afla în slujba Apostolului Neamurilor.
Ei au fost trimiÅŸi de Sfântul Apostol Pavel cu o scrisoare la Filimon, fostul stăpân al lui Onisim, în care Apostolul îl ruga pe Filimon să-l ierte pe Onisim ÅŸi să-l primească, nu ca pe un rob, ci ca pe Pavel însuÅŸi. „Te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanÅ£uri, Onisim, cel ce altădată nu-Å£i era de folos, dar acum ÅŸi Å£ie ÅŸi mie de folos. Pe acesta Å£i l-am trimis, pe el însuÅŸi, adică inima mea, primeÅŸte-l. Eu voiam să-l Å£in la mine ca, în locul tău, să-mi slujească mie, care sunt în lanÅ£uri pentru Evanghelie, dar n-am voit să fac nimic fără încuviinÅ£area ta, ca fapta ta cea bună să nu fie ca de silă, ci de bunăvoie. Căci poate pentru aceea a fost despărÅ£it de tine câtva timp, ca veÅŸnic să fie al tău, dar nu ca rob, ci mai presus de rob, ca un frate iubit, mai ales pentru mine, dar cu atât mai vârtos pentru tine, ÅŸi după trup, ÅŸi în Domnul. Deci, dacă mă socoteÅŸti părtaÅŸ cu tine, primeÅŸte-l pe el ca pe mine” (Filimon 10-17).
Drept aceea, Filimon l-a iertat pe Onisim ÅŸi l-a primit ca pe un frate în Hristos. Iar Onisim, liber fiind, s-a întors la Roma ÅŸi-l însoÅ£ea pe Sfântul Pavel oriunde el propovăduia Evanghelia. Åži aÅŸa a ajuns până în Spania. După trecerea la Domnul a Apostolului Neamurilor, Onisim a fost sfinÅ£it episcop. A primit cununa muceniciei în timpul împăratului DomiÅ£ian (95 d.Hr.), după ce a îndurat multe chinuri de la dregătorul Tertil.