Sfânta Cuvioasă Teodora s-a născut pe la jumătatea sec. al 17-lea în satul Vânători, jud. Neamţ. Căsătorită împotriva voinţei ei cu un tânăr evlavios din Ismail şi neavând copii, Teodora a îmbrăţişat viaţa monahală la Schitul Vărzăreşti, Vrancea, iar soţul ei, de asemenea, s-a călugărit la Schitul Poiana Mărului, primind numele Eleodor. Năvălind turcii, au dat foc schitului, iar sfânta s-a retras în munţi, unde se nevoia ziua şi noaptea în post şi rugăciune. Mai târziu, s-a re­tras în Munţii Neamţului şi aşa a ajuns în părţile Schitului Sihla, unde mulţi ani a petrecut în aspre nevoinţe. Hrana Sfintei Teodora era una foarte sărăcăcioasă. Mânca măcriş, fructe de pădure şi alune. Înainte de a muri, ieromonahul Antonie a spovedit-o şi a împărtăşit-o şi aşa sfânta şi-a dat în pace sufletul curat Domnului. Trupul sfintei a fost descoperit în anul 1830, în peştera în care vieţuise. În 1852, moaştele Sfintei Teodora au fost duse la Mănăstirea Pe­cersca din Kiev şi aşezate într-o raclă de mare preţ, pe care scrie: „Sfânta Teodora din Carpaţi”.

CITEȘTE ȘI: "Botoșani: O tânără de 20 de ani a născut în Ambulanță!"

 

Tot astăzi se face pomenirea Sfântului Cuvios Pafnutie - Pârvu Zugravul, vestit iconar, cunoscut cu numele de Pârvu „Mutul”. Născut în Câmpulung, la 12 octombrie 1657 sau, mai probabil, 1659, în familia preotului Ioan Pârvescu (1623 - †27 iul. 1702), a primit la botez numele nașului tatălui său, marele vistiernic Pârvu Vlădescu. Fiindu-i remarcată de timpuriu înzestrarea pentru pictură de către monahul Evghenie din Mănăstirea Negru Vodă, copilul a fost trimis de familia nașilor săi, boierii Vlădești, în Bucovina, pentru a deprinde de la un vestit zugrav rus meșteșugul picturii bise­ricești. Adevărata măsură a talentului său o putem intui din ceea ce se păstrează din decorația murală a bisericilor „Trei Ierarhi”, din Filipeștii de Pădure, jud. Prahova (1692), „Sfânta Treime” din Măgureni, jud. Prahova (1693- 1694), Sinaia (1695), Mamu, jud. Vâlcea (1699, în colaborare cu Marin Zugravul, reprezentant al «Şco­lii de la Hurezi»), „Adormirea Maicii Domnului” din Bordești, jud. Vrancea (1699-1700) și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a Schitului Berca, jud. Buzău (1700). Sfântul Pafnutie a trecut la Domnul în anul 1735, la vârsta de 76 de ani.