Sfântul Tadeu a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, de neam evreu, din cetatea Edesa. El era un bun cunoscător al Legii Vechi. După Tradiţia Bisericii, acest sfânt, Tadeu, este altul decât Sfântul Iuda sau Levi Tadeu, cel numărat între cei 12 Apostoli, şi altul decât Iuda „fratele” Domnului, scriitorul Epistolei soborniceşti Iuda din Noul Testament şi fratele lui Iacov, zis uneori Tadeu. A propovăduit în Edesa, apoi în Mesopotamia, Siria şi Fenicia, aducând pe mulţi la adevărata credinţă. În Edesa, Sfântul Apostol Tadeu a fost primit bine de stăpânitorul cetăţii, Avgar, motiv pentru care a istorisit tuturor pătimirea Domnului Hristos, Învierea şi Înălţarea Sa la ceruri. Apoi, i-a botezat pe Avgar şi pe toţi cei din casa lui, vindecându-l pe acesta de cumplita boală a leprei. Cât timp a stat în Edesa, Sfântul Tadeu n-a încetat să propovăduiască Evanghelia lui Hristos, îndemnând pe cei ce credeau şi se botezau să ridice lăcaşuri de închinare. De asemenea, a hirotonit slujitori pentru sfintele altare. A mai predicat în Mesopotamia, Siria şi Fenicia, unde pe mulţi i-a botezat, apoi, după o îndelungată activitate misionară, s-a mutat în pace la Domnul.

Tot astăzi îi pomenim pe Sfinţii Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust din Cibales († 304). Sfinţii Donat şi Romul erau din Sirmium şi slujeau lui Dumnezeu, iar pentru credinţa lor au fost chinuiţi, apoi li s-au tăiat capetele. Sfântul Silvan a slujit împreună cu Romul preotul şi a fost prins în Cibales împreună cu alţi creştini. Pentru că nu s-a lepădat de Hristos, i s-a tăiat capul cu sabia. Sfântul Venust era fratele geamăn al Sfântului Donat şi, fiind prins tot la Cibales din porunca întâistătătorului cetăţii, Victorian, i s-a tăiat capul cu sabia. Astfel, s-au săvârşit la 21 august 304 aceşti sfinţi care au primit cununa muceniciei din mâinile Mântuitorului Iisus Hristos.