Astăzi Biserica Ortodoxă pomeneÅŸte arătarea semnului Sfintei Cruci în Ierusalim, eveniment ce s-a întâmplat după moartea drept-credinciosului împărat Constantin cel Mare, când fiul său, ConstanÅ£iu, luând împărăţia, a primit învăţătura greÅŸită a lui Arie.

Spre ruÅŸinarea ereticilor care-L defăimau pe Hristos ÅŸi spre încredinÅ£area ÅŸi întărirea celor care mărturiseau dreapta credinţă s-a făcut în anul 351 acest semn minunat în sfânta cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, care căzuse în acel an la 7 mai. Semnul Sfintei Cruci, ale cărui lăţime ÅŸi lungime erau la fel, a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul Iisus Hristos a fost răstignit, ÅŸi apoi s-a lungit până la Muntele Măslinilor, relatează Ziarul Lumina.

CITEȘTE ȘI: "Botoșaniul, printre județele cu cele mai puține insolvențe în prima jumătate a ..."

 

FrumuseÅ£ea Sfintei Cruci era atât de mare, încât se asemăna cu un curcubeu, atrăgând privirile tuturor oamenilor, căci toÅ£i lăsând toate ieÅŸeau din case ÅŸi priveau acest semn minunat. Fiind cuprinÅŸi de frică, dar ÅŸi de bucurie, mulÅ£ime multă de popor a alergat la biserică, bătrâni ÅŸi tineri, femei, copii ÅŸi fecioare, străini ÅŸi localnici, creÅŸtini ÅŸi păgâni ÅŸi toÅ£i, într-un glas, cu mare umilinţă preamăreau pe Hristos Domnul, Mântuitorul lumii.

Văzând acestea, toÅ£i creÅŸtinii într-un glas Îl preamăreau pe Dumnezeu, iar Sfântul Chiril al Ierusalimului i-a trimis o scrisoare împăratului sfătuindu-l să se alăture credinÅ£ei ortodoxe. Sozomen istoricul a scris că, datorită arătării pe cer a Sfintei Cruci, mulÅ£i păgâni s-au botezat în numele Preasfintei Treimi.