Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) anunţă pregătiri pentru o grevă generală, acuzând Guvernul că pregăteşte cel mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani. FNSA urmează să decidă calendarul acţiunilor de protest. Greva de avertisment va consta în întreruperea activităţii pentru două ore în întreaga administraţie publică din România. Aceasta va fi urmată de greva generală, se arată într-un comunicat emis de instituție.
„Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie anunţă declanşarea protestelor împotriva politicilor Guvernului României, care riscă să ducă la cel mai mare val de concedieri din administraţia publică din ultimii 30 de ani. Concret, FNSA a notificat Executivul privind declanşarea grevei împotriva politicilor economice şi sociale ale Guvernului României la nivelul sectorului «Administraţie publică» începând cu data de 15 septembrie 2025”, transmite sursa citată.
Conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, Guvernul are obligaţia de a invita de urgenţă reprezentanţii FNSA la negocieri, se menţionează în comunicat.
Decizia privind declanşarea grevei vine ca urmare a intenţiilor Executivului de a desfiinţa „masiv” posturi în administraţia centrală şi locală, între 20% şi 45%. FNSA subliniază că măsurile ar fi luate „fără analize reale şi fără consultarea organizaţiilor sindicale”, ar afecta direct stabilitatea locurilor de muncă, drepturile salariale şi funcţionarea instituţiilor publice.
„Ne aflăm în faţa unor politici hazardate, scrise din pix, care ignoră dialogul social şi pun în pericol atât angajaţii, cât şi serviciile publice esenţiale pentru cetăţeni. Dacă Guvernul nu revine asupra acestor decizii, FNSA este pregătită să declanşeze grevă la nivel naţional în sectorul administraţiei publice!”, a declarat preşedintele FNSA, Bogdan Şchiop, citat de Digi24.ro.
Sindicatele solicită renunţarea la pachetul de măsuri care vizează reducerea de personal şi desfiinţarea de posturi „în manieră generalizată, din pix” în procente de 20-45%.
Ele cer şi eliminarea mandatelor funcţionarilor publici din administraţia publică centrală, care conduc la „politizarea excesivă” a administraţiei publice din România. O altă cerinţă vizează renunţarea la măsurile în domeniul resurselor umane (modificările la Codul administrativ ce „ştirbesc” funcţia publică, principiile stabilităţii şi predictibilităţii funcţiei publice şi raporturilor de muncă, corelative dreptului constituţional la muncă).
Totodată, FNSA vrea să fie consultată în privinţa oricăror măsuri ce vizează salariaţii din administraţia publică locală.
„O perspectivă de reducere de personal în administraţia publică cu orice procent mai mare de 10% se circumscrie concedierilor colective strict reglementare de legislaţia muncii”, menţionează federaţia.
Sindicatele solicită transparenţă decizională, menţionând că a existat un proiect de reformare care a fost supus consultării publice, însă „cu totul şi cu totul alt proiect” a fost transmis spre avizare Consiliului Economic şi Social. Pe de altă parte, declaraţiile premierului şi ale unor reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare au vizat alt proiect şi alte procente de reducere de personal. FNSA subliniază necesitatea fundamentării oricăror măsuri de reducere de personal: impact social, impact financiar, inclusiv privind veniturile bugetare aferente contribuţiilor sociale, asigurarea drepturilor de şomaj şi scăderea veniturilor personalului eliberat din funcţie şi a puterii de cumpărare a acestora.
O altă revendicare vizează estimarea „reală” a costurilor instituţiilor publice afectate de reducerea de personal, costuri angrenate în asigurarea prin externalizare a unor servicii publice. FNSA susţine importanţa corelării oricăror măsuri de reducere de personal cu criterii „ferme” în ordinea de prioritate la concediere, conform legii (spre exemplu: salariaţi care îndeplinesc condiţiile de pensionare, salariaţii care cumulează pensie cu salariu, evitarea concedierii persoanelor în prag de pensionare ori care au în întreţinere copii minori ori alte persoane).