Din 2015 angajaţii Nova Apaserv nu au mai primit nimic în plus la salarii, decât majorări individuale, mai mult pe "ochi frumoşi".

Aşa s-a ajuns ca un instalator apă- canal să ia un brut de 1.595 de lei, din care un salariu tarifar de 1.450 de lei, adică minimum pe economie, la care să se adauge un spor de vechime de 10%. În schimb, un controlor financiar câştigă lunar 4.500 de lei brut, iar un şef birou achiziţii publice- 3.775 de lei brut. Soluţia ar fi ca la negocierea contractului colectiv de muncă pe unitate, muncitorii să obţină un plus. Dar şansele ţin de consilierii judeţeni.

"Noi facem o documentaţie şi încercăm, pe lângă alte aspecte care ţin de creşterea preţului la energia electrică din iulie, creşterile salariale care au fost impuse prin hotărâre de guvern de la 1 ianuarie 2017 numai pentru un segment de 180 de oameni care au beneficiat de majorarea salariului minim pe economie, noi vom face pe ansamblu o analiză, ulterior un proiect de hotărâre pentru rectificare bugetară într-o şedinţă CJ", spune Albert Petru Tănase, managerul general al Nova Apaserv.

Opinia oficialului este într-un uşor dezacord cu cea prezentată la începutul mandatului său de director interimar atunci când era de partea salariaţilor şi susţinea cu putere necesitatea majorărilor salariale, măcar în cazul celor din sectorul operaţional- producţie, cei care de altfel muncesc în cele mai grele condiţii şi primesc cele mai mici salarii. Cum se justifică această schimbare de poziţie? Există o rezistenţă în ceea ce priveşte majorarea salarială?

"Rezistenţa vine din faptul că la ora actuală avem un buget aprobat, avem o prevedere legală şi anume legea bugetului de stat care nu-mi permite să fac creşteri fără să am o justificare. Acordarea tichetelor de masă şi iniţial, la începutul mandatului meu de director interimar, discutasem cu sindicatele şi dezamorsasem acel conflict cu grevele care au fost la Cătămărăşti şi la Sectorul Auto. Prin prisma faptului că având şi alt caracter tichetele de masă faţă de o creştere salarială efectivă de 50 de lei sau 100 de lei, bonurile de masă fiind deductibile din punct de vedere fiscal şi pe parte de impotizare căzând numai în sarcina salariatului, am analizat din cele două variante- ambele negative pentru societatea-, cea mai puţin negativă, cu impactul cel mai mic. Acum căutăm soluţiile pentru a o îmbrăca şi în haina de legalitate", explică Albert Petru Tănase.

Cât despre posibilitatea ca oamenii să refuze semnarea noului contract colectiv de muncă şi să declare din nou conflict de muncă sau să intre în grevă generală... "Dacă legea nu-mi permite să fac ceva fără acoperire, asta este, pot să facă oamenii o sută de greve, eu nu-mi pot asuma această responsabilitate pentru că vine Curtea de Conturi şi mă întreabă care a fost justificarea. Vom solicita să facem o prelungire a contractului colectiv de muncă, de pe 20 iulie (atunci când expiră documentul, n.r.) până pe 30 august sau septembrie, funcţie de posibilităţile de promovare a acelui proiect de CJ unde o să prindem acea rectificare bugetară. Cu siguranţă la anul legea bugetului de stat va arăta altfel şi va da posibilitatea şi operatorilor de apă să acorde majorările salariale necesare", afirmă managerul general al Nova Apaserv.

Surse din rândul sindicaliştilor spun însă că rezistenţa, provenită mai ales din rândul Consiliului Judeţean, este suficient de puternică iar "patronatul" are suficiente pârghii să pună pumnul în gura angajaţilor.

"Este vorba de acea primă de vacanţă de 500 de lei care, în caz de mişcare sindicală, o vom pierde toţi. Dacă oamenii din sindicat refuză conflictul de muncă tocmai ca să nu piardă banii ăia, suntem cu mâinile legale şi ne vom mulţumi cu firimiturile aruncate de la masa bogaţilor", spun aceştia.