Seceta se extinde în nordul judeţului. Estimări meteorologice pentru următoarele zile

Prognoza meteorologică indică apariţia unui nou val de temperaturi ridicate, iar precipitaţiile care îi vor urma vor fi insuficiente pentru a potoli arşiţa. Măsurătorile nivelului de umiditatate arată că seceta pedologică moderată se extinde în nordul judeţului.

Seceta se extinde în nordul judeţului. Estimări meteorologice pentru următoarele zile

Nordul judeţului este afectat de secetă pedologică moderată, după cum arată măsurătorile efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie, zona în care nivelul apei din sol este scăzut fiind în extindere (grafic jos). La asta se adaugă şi căldura anunţată de meteorologi pentru următoarele zile, în care maxima va depăşi 30ºC. De altfel, încă de la sfârşitul primăverii specialiştii anunţau că lunile iulie şi august vor fi sărace în precipitaţii. Ca atare, starea de vegetaţie la culturile de porumb şi floarea-soarelui se va prezenta în general medie şi slabă.

Marţi, maxima va fi de 27ºC în timp ce minima va coborî la 14ºC. Cerul va fi senin în cea mai mare parte iar vântul va sufla slab predominant din sector nord- vestic. Miercuri, temperaturile vor oscila între 28ºC şi 16ºC. Cerul va fi senin, iar vântul îşi va păstra direcţia şi intensitatea din ziua precedentă.

De joi, temperaturile vor fi în creştere şi vor avea valori cuprinse între 31ºC şi 17ºC. Cerul va fi senin iar vântul se va roti din sud. Mai cald va fi vineri, atunci când maxima va urca la 34ºC în timp ce minima va fi de 19ºC. Confortul termic va fi scăzut, indicele temperatură- umezeală depăşind pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab predominant din sector sud- vestic.

În weekend, temperaturile vor rămâne ridicate, însă în contrapondere vom avea parte de furturi. Sâmbătă, acestea vor oscila între 33ºC şi 19ºC. Cerul va fi senin până după prânz, atunci când se va acoperi de nori şi se vor semnala furtuni însoţite de descărcări electrice. Cantităţile de precipitaţii vor fi însă slabe, de aproximativ un litru pe metrul pătrat. Ziua de duminică va fi caracterizată, de asemenea, de furtuni cu fulgere. Cerul va fi acoperit, iar vântul va sufla dinspre vest, cu putere în timpul furtunilor.

Tradiţii de Sfântul Ilie

Potrivit tradiţiilor populare, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, făcătorul de minuni, sărbătorit joi, pe 20 iulie, marchează miezul verii pastorale prin tunete şi trăsnete, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie este şi ocrotitor al aviatorilor şi al apicultorilor.

Proorocului Ilie nu i-a fost dată moartea, el fiind ridicat la cer într-un car de foc. Legenda spune că în această zi Sfântul Ilie iese la plimbare pe cer într-un car de foc, tras de doi sau patru cai albi înaripaţi, cu biciul în mână şi trimite pe pământ tunete, fulgere şi trasnete, vânt puternic, ploi abundente şi grindina.Când fulgeră în cer, Sfântul Ilie dă cu sabia, iar când tună, atunci Pălie, vizitiul lui, arde cu tunul. Astfel sfântul se răzbună pe oamenii răi, păcătosi şi necredincioşi, care nu mai au nici frică, nici ruşine şi se dedau la tot felul de nelegiuiri.

Tradiţia spune că în dimineata acestei zile trebuie să se culeagă plante de leac şi în special busuioc, care după ce se sfinţesc la biserică se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Înaintea acestei sărbatori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor. În credinţa populară mărul este pomul Sfântului Ilie şi de aceea în 20 iulie se culeg şi se mănânca mere noi pentru prima dată. Nu e voie ca fructele să se bată unul de altul, pentru a nu bate nici grindina. Se spune că dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. De teama pagubelor făcute de trăznete, ploaie şi grindină, în acestă zi nu se lucrează.

După Sfântul Ilie urmează Ilie Pălie, vizitiul trăsurii cereşti a Sfântului Ilie şi Foca (21- 22 iulie), aducãtori de foc şi arşiţă. În unele tradiţii, Ilie Pălie produce foc în care suflă Foca şi-l împrăştie. Pe vremuri în aceste două zile de peste an oamenii nu lucrau de frica celor doi care ar fi putut să le ardă casele, recoltele si trupurile.


 

 

Spune-ne opinia ta