De partea cealaltă, cele mai mari alocări suplimentare au fost acordate Ministerului Sănătăţii, cu un plus de 3,52 miliarde de lei până la suma de 21,26 de miliarde de lei, lucru absolut de înţeles dat fiind iminenta apariţie a valului 4 al pandemiei, Ministerului de Finanţe – Acţiuni Generale, cu un plus de 3,002 miliarde de lei, până la suma de 38,096 miliarde de lei şi Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice cu un plus de 1,844 miliarde de lei până la suma de 9,231 miliarde de lei.
Ministerul de Finanţe beneficiază şi de o altă suplimentare de fonduri de 186,85 milioane de lei. Alocări suplimentare cuprinse între 500 de milioane de lei şi un miliard de lei au primit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 760,7 milioane de lei în plus; Ministerul Energiei – 65-,6 milioane de lei şi Ministerul Apelor şi Pădurilor – 533,86 milioane de lei.
O altă mare surpriză a rectificării bugetare, potrivit draftului aflat în posesia „Adevărul”, este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii căruia i s-a suplimentat bugetul cu numai 322,66 milioane de lei până la suma de 14,59 milioane de lei.
Învăţământul 210 milioane în plus, SRI 117 milioane de lei
Ministerul Educaţiei a primit 210 milioane de lei în plus, cel al Agriculturii 150 de milioane de lei, Serviciul Român de Informaţii 116,9 milioane de lei, iar Serviciul de Informaţii Externe 17,25 milioane de lei. Bugetul Administraţiei Prezidenţiale a fost suplimentat cu 12,47 milioane de lei, cel al Secretariatului General al Guvernului cu 70 de milioane de lei, cel al Ministerului Justiţiei cu 13 milioane de lei, iar al Ministerului de Interne cu 10 milioane de lei.
Bugetele care rămân neschimbate la rectificarea bugetară sunt ale: Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Avocatului Poporului, Consiliului Concurenţei, Curții Constituţionale, Camerei Deputaţilor, SPP, CSM, Consiliului Economic şi Social, Societăţii Române de Televiziune,Institutului Cultural Român, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Cercetării şi Inovării.
„În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurelor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a spus Câţu precizând că în trimiestrul doi cheltuielile bugetare au fost sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor de cheltuieli şi în special în cazul cheltuielilor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.
„Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luam în calcul la această rectifcare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic)”, a declarat Florin Cîţu.
Ministerul Transporturilor ceruse 2,9 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar cel al Agriculturii peste 2 miliarde. Şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a solicitat Ministerului Finanţelor să aloce fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, pentru a finanţa anul acesta, în plus faţă de anul trecut, un număr de peste 6.000 de rezidenţi în învăţământul superior.