CADRELE MILITARE ÎN REZERVĂ DIN GARNIZOANA BOTOŞANI
CĂTRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDEŢULUI BOTOŞANI
DOMNILOR SENATORI ŞI DEPUTAŢI,
În aceste vremuri grele şi tulburi provocate de criza globală precum şi de frământarile politice din ţară determinate de campanii de populism prost înţeles şi iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima vreme,) armata ca entitate si institutie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, şi din locul 2 ocupat în sondajele sociologice in ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste şi neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulati) analişti politici şi din păcate şi de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune şi publicaţii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră in scopul de a cunoaşte mai bine situaţia noastră şi să vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost câştigate cu mari greutăţi şi eforturi de-a lungul vietii fiecaruia. Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profund nedreaptă şi nu are decât un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei, drepturi obţinute după o viaţă plină de obiective îndeplinite in mod exemplar in plan naţional, dar cu preţul unor mari renunţări, frustrări si vicisitudini in plan personal.
Permiteţi să reamintim câteva obiective naţionale îndeplinite care au presupus si presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi :
1.Instituţia militară este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte instituţii îşi pun problema. Armata s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor şi efectivelor şi din 1996 până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand peste 60% fata de efectivele din 1989.
2.Urmare a acestei reforme "nemiloase" in plan uman foarte mulţi militari au fost nevoiţi să părăsească instituţia militară "scrâşnind din dinţi" totusi cu speranta (mai ales cei tineri cu varsta in jur de 40 ani) ca statul roman prin legislaţia în vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-şi găsească o slujbă pentru a-şi putea duce la bun sfârşit obligaţiile faţă de familie. Cadrele militare disponibilizate ale armatei Romaniei nu au alimentat criminalitatea transfrontalieră cum s-a întâmplat la restructurarea altor armate europene.
3.Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat mai intâi în NATO apoi a fost primită in Uniunea Europeana. Cu mult inainte de aceste evenimente armata româna a trimis trupe in două apoi in trei teatre de operaţiuni pe două continente, gesturi unanim apreciate in plan intern si extern care au dus la realizările de care am pomenit mai sus. Aceste fapte sunt ale armatei ca instituţie dar insumează efortul si munca plină de abnegatie dusă de către întreg personalul ei, muncă ce a presupus multe sacrificii de natura materiala si mai ales umana.
4.Nu trebuie uitat ca in pofida dotarii sale stil second – hand (vezi navele achizitionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei si-a indeplinit cu credinta si devotament datoria, fapt evidentiat de comandantii teatrelor de operatiuni apartinand altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorita pregatirii deosebite ale militarilor romani, indiferent de gradul pe care il aveau, cu pretul unor renuntari si mari sacrificii. Militarii români şi nu alte categorii, se gasesc în mod sigur în sicriile înfăşurate în tricolor, care vin din când în când din Iraq, Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5.In perioada dinaintea revolutiei din 1989, armata a contribuit covarsitor la realizarea unor obiective nationale, de care societatea romaneasca a avut si va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunare - Marea Neagra, centrul civic din capitala cu Palatul Parlamentului (a doua cladire ca dimensiuni din lume), Transfagarasanul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea cailor de comunicatii, canalul Bucuresti – Dunare, realizari cu greutati insurmontabile si chiar drame in multe familii de militari. Permanent ni se spunea ca solda care o primim este pentru calitatea , cantitatea si importanta sociala a muncii depuse. Avem convingerea ca si inainte de 1989 toti militarii au servit cu abnegatie tara si nu un clan sau o oranduire, astazi blamata.
De aceea ne exprimam consternarea faţă de modalitatea de abordare de către Guvern si cu girul dumneavoastra, a problemelor importante, de interes general, ce vizează statutul material, de subzistenţă a cetăţenilor pensionari ori pensionabili, între care se află şi militarii.
Asadar in conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31 solicitam ferm:
-dezbatera publica cu militarii in rezerva (retragere) si activi din structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului legii unice a pensiilor. Aceasta dezbatere sa fie sub patronajul unei institutii ce se bucura de o incredere deplina din partea ambelor parti. Contrar celor inscrise la articolul 30 din legea mentionata la data actuala nu avem informatii in ceea ce ne priveste ca entitate si sindicat. Vrem sa fim informati in toate etapele si sa ne exprimam punctul de vedere in tot ceea ce ne priveste.
Pana la dezbaterea publica permiteti sa reamintim prevederile Deciziei C.C.nr. 20 din 02.02.2000 care menţionează: "Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supus".
Curtea Constrituţională reţine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie doar parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se supună.
Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
•Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost niciodată, şi nici în prezent nu este
un sistem contributivşi conform articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget şi nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat;
•Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradicţie cu principiul contributivităţii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c) conform căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite". În consecinţă militarul nu este, în înţelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii – "persoană fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătescă contribuţia individuală de asigurări sociale" -,şi nici contribuabil- persoană fizică sau juridică care plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă aşa-numita "pensie" ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda rezervistului.
•Oriunde în lume un militar primeşte soldă,(de aici si notiunea de soldat) şi nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeste o pensie(rentă), ambele de la bugetul de stat şi nu de la cel al asigurărilor sociale.
•Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivităţii acesta nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică şi privaţiuni specifice profesiei militare;
•Armata, de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are cadre în rezervă care la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Statutul cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligaţii. Ele se prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar şi un ordin de chemare pe care sunt menţionate unităţile şi termenele la care trebuie să se prezinte în situaţii speciale, pentru a fi activaţi dacă este nevoie;
•Militarii activi şi cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de M.Ap.N.pentru diferite situaţii şi sunt retribuiţi cu soldă şi pensie de serviciu din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001 este o lege elaborată după norme europene şi consideram că nu ar fi o acţiune înţeleaptă renunţarea la ea.
•Armata a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost abrogat la apariţia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul acestei categorii;
•Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de bază a ultimelor 6 luni şi nu include nici un spor aşa cum greşit s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contribuţia statului la siguranţa sa (ostaşul este sub jurământ faţă de patrie) şi acest jurământ încetează odată cu plecarea oşteanului în eternitate.
•O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să ţină cont, este aceea că durata medie de viaţă a cadrelor militare nu depăşeşte 61 de ani (faţă de media de 71 pe plan naţional), datorită condiţiilor specifice de muncă, si de viata si a stresului profesional acumulat.
•România, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele europene "dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale" şi ar fi singura ţară din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
•Mare parte dintre pensionarii militari au avut soţiile casnice datorită faptului că au fost nevoiţi să se mute de-a lungul carierei în 10-12 garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentanţii altor profesii şi acum toată familia lor trăieşte dintr-o singura pensie. A "amputa" aceste pensii echivaleaza cu declansarea multor tragedii dupa o viata de munca si renuntari in slujba Drapelului si Tarii.
De aceea membrii de sindicat ai Filialei 1 Botoşani ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate cer reprezentantilor din Parlamentul Romaniei ai municipiului si judetului Botoşani Initiativa dumneavoastra parlamentara in sustinerea interesului comun al cadrelor militare in rezerva si retragere proveniti din intregul Sistem de Aparare respectiv prezervarea nestirbita a drepturilor de pensie.
În speranţa că vom găsi sprijinul aşteptat în dumneavoastră, vă asigurăm de tot respectul şi consideraţia noastră.
AVEM ONOAREA SĂ VĂ SALUTĂM, DOMNILOR PARLAMENTARI.
Presedinte Filialei 1 Botoşani a SCMD
Col (r) Mircea Comăneci
Secretar,
Mr(r) Doru Taciuc
