Începând de astăzi, 27 februarie, intrăm în Postul Mare, considerat de către Biserica Ortodoxă cel mai important post de peste an. Postul Paştelui este cel mai aspru şi cel mai lung post al Bisericii, creştinii ortodocşi pregătindu-se pentru Sărbătoarea Învierii Domnului. Anul acesta, Paştele ortodox se va sărbători pe data de 16 aprilie.

Postul Paştelui face referire la postul de 40 de zile şi 40 de nopţi pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ţinut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei şi începe în acest an pe 27 februarie. Potrivit tradiţiei creştine însă, ca o pregătire pentru postul aspru de 40 de zile, acesta este anticipat de o săptămână de post mai uşoară, în care este permisă consumarea de ouă sau produse lactate.

CITEȘTE ȘI: "Călin Georgescu trimis în judecată în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane d..."

 

Conform credinţei creştine, în cele 40 de zile de post trupul se purifică odată cu sufletul, atât prin postul alimentar, dar şi cel spiritual, alimentat de rugăciune, fapte bune şi gânduri curate, dar mai ales prin abţinerea de la patimi şi obiceiuri proaste. În această perioadă sunt interzise şi nunţile sau petrecerile de orice fel, toate până în ziua de Paşte.

Chiar dacă toate aceste practici sunt prezentate de canoanele Bisericii, în practică preoţii duhovnici sunt cei care pot vorbi cu fiecare creştin în parte şi oferi sfaturi în cazul în care postul este prea aspru, scrie ziaruldeiași.ro.

Practic, Biserica îi sfătuieşte pe creştini să ţină post după puterile lor, în cazul copiilor sau bolnavilor existând chiar posibilitatea să se ia Sfânta Împărtăşanie doar cu câteva zile de post sau, în cazuri excepţionale, şi fără a ţine post alimentar.

Obiceiuri

Lunea Curată sau Luna Pură este prima zi a Postului Mare. Conform tradiţiei populare, femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritualic al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor şi coborau blidele destinate perioadelor de post. Apoi, a doua zi, în Marţea Strâmbă sau Spolocania, femeile luau furca de tors şi mergeau la crâşma satului pentru a se „clăti” cu ţuică de mâncarea de frupt. Aici, ele beau rachiu fiert cu piper, având credinţa că le va creşte cânepa mare.

De asemenea, acestea aruncau cu paharul până în tavan, zicând „atâta să crească cânepa în vară”.

Astăzi, în Lunea curată, se mănâncă doar pâine nedospită şi se bea moare de varză. De asemenea, în această săptămână, în tradiţia populară, se ţine sărbătoarea Zilei lui Sân-Toader.