În septembrie anul trecut, o familie din Botoşani îşi pierdea bebeluşul născut cu 30 de ore înainte, după o sarcină monitorizată şi îngrijită aşa cum trebuie.
Comisia din cadrul Spitalului Județean Mavromati Botoşani, care a anchetat cazul, a anunţat că bebelușul a murit din cauza unei bronhopneumonii cu streptococ beta-hemolitic de grup B. Agentul patogen ar fi fost transmis de la mamă, intrauterin, deşi două analize prelevate anterior nu indicau prezenţa acestuia.
Încă de la bun început, părinții au fost convinși că bebelușul a luat acest streptococ din Maternitate, însă reprezentanții unității spitalicești au afirmat că infecția a fost căpătată intrauterin, dată fiind evoluţia fulminantă a bolii.
"Având în vedere evoluția fulminantă a cazului, datele din literatură spun că evoluția atât de rapidă poate fi numai din cauză intrauterină, nu din spital. Dacă ar fi fost din spital, aceasta infecție s-ar fi manifestat după cel puțin 48 de ore până la șapte zile", spuneau atunci reprezentanţii Spitalului.
Perspectiva judiciară
În ciuda afirmaţiilor specialiştilor din Spital, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani a declanşat o anchetă, în urma plângerii părinţilor, privind săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi neglijenţă în serviciu. În cadrul anchetei, procurorul de caz a solicitat Inspecţiei Sanitare de Stat să efectueze un control care să vizeze modul în care spitalul îşi respectă obligaţia legală de a transmite informaţii legate de infecţiile asociate asistenţei medicale, modul de curăţare, dezinfecţie şi sterilizare precum şi supravegherea şi prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.
La nici zece zile de la solicitarea Parchetului, ministrul Sănătăţii a emis un ordin în baza căruia Inspecţia Sanitară de Stat a declanşat controlul. Acum, Parchetul a primit rezultatele verificării efectuate, acestea fiind cel puţin surprinzătoare, deoarece verificările au ocolit exact zona care trebuia controlată cel mai în amănunt- sala de naşteri şi instrumentarul aferent.
În schimb, se arată în nota de control, au fost identificate în Triaj, adică la parterul clădirii, spaţii degradate ce necesită igienizare şi a fost remarcată lipsa unui spaţiu de prelucrare sanitară a pacientelor la internare. În blocul de naşteri, deşi există şase saloane individuale, pentru travaliu şi lehuze, există un salon cu cinci paturi în care sunt internate de-a valma şi gravide şi lehuze.
Mai mult, în spaţiul care ar fi trebuit să fie strict depozit pentru lenjeria curată, inspectorii sanitari au identificat bagaje ale pacientelor, casolete cu materiale desterilizate, un sac cu lenjerie folosită şi un pat cu lenjerie murdară la data controlului. În ce priveşte procedura de sterilizare, din cele trei autoclave existente, doar una funcţionează însă în cazul acesteia nu s-a putut face dovada verificării tehnice. Mai mult, inspectorii au constatat că nu se respectă în totalitate verificarea eficienţei sterilizării.
În secţia de Obstetrică- Ginecologie- atât la etajul IV cât şi V, inspectorii au remarcat faptul că în majoritatea saloanelor sunt cazate la comun gravide şi paciente cu afecţiuni ginecologice, altele decât graviditatea, precum şi cazuri de ginecologie medicale, or este uşor de înţeles că agenţii patogeni- în cazul în care există, pot fi transmişi de la unele la altele, chiar în interiorul spitalului.
În aceeaşi secţie, inspectorii au găsit o casoletă cu material steril expirat de 24 de ore, cu care, au spus cadrele medicale, s-a efectuat toaleta cordonului ombilicat la un bebeluş. Mai mult decât atât, metoda de curăţenie este puţin eficace pentru reducerea riscului de transmitere a infecţiilor asociate asistenţei medicale.
În concluzie, notează inspectorii sanitari, în urma neconformităţilor identificate, se consideră că acestea se pot constitui la un moment dat în posbili factori de risc pentru apariţia unor evenimente epidemiologice! Dar, arată inspectorii, rezultatele testelor de sanitaţie nu au evidenţiat o contaminare microbiologică- cel puţin nu la data controlului, atunci când au fost recoltate nouă probe de sanitaţie şi două probe de sterilitate.
"Pe noi ne interesau mai mult probele din sala de naşteri, inclusiv de pe instrumentar, dar controlul nu a inclus şi zona respectivă. Ancheta continuă şi vom vedea la ce concluzii vom ajunge după studierea tuturor informaţiilor şi după ce vom sta de vorbă cu toţi actorii implicaţi", spune Nicoleta Arpinte, procurorul de caz şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani.
Perspectiva medicală
În urma analizelor efectuate în primul trimestru al acestui an la mame, înainte de naștere sau imediat după naștere, s-a identificat un număr de 32 de cazuri de mame purtătoare de streptococ beta-hemolitic, reprezentând 5% din numărul total de mame care au născut în Maternitate, în timp ce în 2016 au fost descoperite 53 de cazuri de mame purtătoare sau infectate cu streptococ beta-hemolitic.
În cazurile în care s-a descoperit acest streptococ și la copil, reprezentanții Spitalului Județean susțin că acesta nu a fost contactat din spital ci a existat o legătură epidemiologică cu mama, toți copiii identificați cu streptococ în Maternitate având mame infectate sau colonizate cu streptococ beta-hemolitic de grup B.
Medicul Ştefan Bercea, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale, spune că prezenţa streptococului beta-hemolitic trebuie identificată înainte de naştere la mame, pentru că în momentul naşterii, dacă mama este purtătoare de streptococ sau are membranele rupte de mai mult timp, există riscul de transmitere de la mamă la nou- născut în timpul naşterii, or operaţia de cezariană exclude această posibilitate.
"Unii copii vor dezvolta, în acest caz, forme fulminante, alţii nu. Există riscul or noi trebuie să reducem acest risc prin screening-ul mamelor, pentru că noi avem identificaţi nou- născuţi în maternitate care provin din mame purtătoare de streptococ şi care au fost identificaţi şi ei cu streptococ dar nu au dezvoltat forme fulminante", explică medicul Ştefan Bercea.
Cum se protejează fătul unei mame identificate ca purtătoare de streptococ? "Protocolul şi ghidurile Ministerului Sănătăţii nu prevăd când începe tratamentul în cazul mamei cu streptococ, singurul lucru care apare este la modul de intervenţie în cazul gravidelor cu membrane rupte", spune şeful SPCIN.
Potrivit oficialului, periodic se fac testări personalului medical tocmai pentru a fi identificate streptococul sau stafilococul. "Niciuna dintre persoanele testate nu a prezentat streptococ beta- hemolitic identificat. Singurele persoane la care s-a identificat ceva au prezentat Stafilococ aureus. Din toate persoanele testate de pe toate etajele au fost identificate 21 de persoane cu stafilococ, dar acestea sunt diferite", spune medicul Ştefan Bercea.
Cert este că şi dacă în perioada gravidităţii o pacientă constată, în urma analizelor, că este purtătoare de streptococ, protocoalele terapeutice exclud tratamentul cu antibiotic. Revenind însă la ancheta procurorilor, aceştia aşteaptă în continuare concluziile Colegiului Medicilor- Filiala Botoşani, sesizat în privinţa morţii bebeluşului încă din septembrie, dar care până acum nu a emis niciun punct de vedere în acest caz.
