O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Poate vă întrebaÅ£i de ce am citit destul de târziu, la aproape doi ani de la apariÅ£ie, cartea umoristului ÅŸi analistului Dumitru Monacu, „MarÅ£ea neagră” (Editura „George Tofan”, Suceava, 2017). Există două explicaÅ£ii: mai întâi fiindcă i-am citit punctele de vedere pe când le publica periodic în presa botoşăneană, în al doilea rând pentru că se apropie alegerile de anul acesta(2020) ÅŸi m-ar interesa tabloul anilor 2016-2017, pe când s-a consumat duelul Portariuc – Flutur. Mă interesează similitudinile ÅŸi deosebirile dintre ATUNCI ÅŸi VIITORUL FOARTE APROPIAT. Puse într-o carte, articolele lui Dumitru Monacu alcătuiesc un fel de jurnal politic al anilor amintiÅ£i. SenzaÅ£ia pe care Å£i-o dă lectura este aceea că ai de-a face când cu subtile analize, când cu pertinente comentarii, pe care autorul le numeÅŸte „pastile”. Dar cum graniÅ£a dintre analiză ÅŸi comentariu este discutabilă, Dumitru Monacu le combină pe ambele cu măiestrie ÅŸi eu nu risc o delimitare atât timp cât degrăniÅ£uirea e mare. Când autorul explică cu destule amănunte semnificaÅ£ia unui eveniment, e prezent analistul politic. Imediat vine un punct de vedere personal, făcându-ÅŸi prezenÅ£a comentatorul.
Alegerea unităţilor de analiză vizate de Dumitru Monacu are o singură Å£intă preponderentă: sfera ce înglobează politica ÅŸi politicienii ÅŸi tot cu ce au atingere cele două. Am constatat că ÅŸi autorul botoşănean merge pe acelaÅŸi algoritm pe care îl fac toÅ£i intelectualii lumii. Spre exemplu, scriitorul, actorul ÅŸi regizorul de teatru Harold Pinter, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2005, consideră că: 1. majoritatea politicienilor nu sunt preocupaÅ£i de adevăr; 2. politicienii sunt preocupaÅ£i de putere ÅŸi păstrarea ei; 3. ca să păstreze puterea Å£in oamenii în necunoaÅŸtere; 4. tot ce e politică este o imensă Å£esătură de minciuni cu care suntem hrăniÅ£i.
Aceste „puncte tari” alese dintr-o multitudine de elemente depreciative specifice politicii ÅŸi politicienilor sunt trecute de Dumitru Monacu printr-o procedură intermediară (un fel de inferenţă), pentru ca în final să se facă un transfer la politica botoşăneană: „miza principală a alegerilor locale în BotoÅŸani este viitorul politic al candidaÅ£ilor”; „politicienii botoşăneni nu au „ouă în cofraje”; „la fiecare ciclu electoral candidaÅ£ii îÅŸi dau jos hainele de lup ÅŸi le iau pe cele din blăniţă de miel”; „adevăratele acÅ£iuni civice sunt puse în practică de femei, în timp ce bărbaÅ£ii, la ÅŸpriÅ£, se bat satisfăcuÅ£i cu mâna pe burtă”; „se strecoară cu insistenţă către platoul cu ciolane indivizi care n-au condus nici căţelul pe stradă până atunci, darmite o instituÅ£ie cu zeci sau sute de oameni”; „misoginismul e încă la el acasă la BotoÅŸani”; „listele s-au încropit nu în scopul de a-i face pe oameni să se prezinte la vot ci pentru a mulÅ£umi staff-urile sau „vipulimea” care este la butoane”; „asistăm zi de zi la o forfotă continuă în special în cabinele roÅŸii ÅŸi galbene ale tirurilor de pe centura politicii româneÅŸti”; „vor urma deci, patru ani de minciuni, certuri ÅŸi hoÅ£ii”; „în restul timpului, BotoÅŸaniul nu contează. Nici politic ÅŸi implicit, nici economic”; „prostimea urmează orbeÅŸte linia de spumă trasată de politicieni fiind masa de manevră care le asigură legitimitatea” etc.
Concluziile mari care reies din „jurnalul” lui Dumitru Monacu sunt: 1. ”dregătorii noÅŸtri cu gulerul alb ÅŸi cerul gurii negru nu reacÅ£ionează la deciziile ţărilor de mâna întâi ale UE”; 2. „de câÅ£iva ani buni, reperele existenÅ£iale ale poporului român sunt nu atacate ci terfelite în cel mai miÅŸelesc mod”; 3. „candidaÅ£ii nu posedă arta de a se face înÅ£eleÅŸi”; 4. „problema nu e la tineri, ci la cei care îi dirijează, la „strunitorii” lor”; 5. „există o mare risipire a politicienilor în plutoanele compacte ale staff-urilor”.
Calitatea de jurnalist, sau posibil jurnalist, a lui Dumitru Monacu este evidentă ÅŸi tăria ei rezidă ÅŸi din faptul că nu este stăpânit de complexul ideologiei puterii. Că sunt de dreapta, că sunt de stânga sau de centru, Dumitru Monacu nu are parti-pris-uri, el o spune pe de-a dreptul ÅŸi mai ales pe „de-adevăratelea”, cum ar zice un vecin de-al meu. Umorist structural prin natură, nu se sfieÅŸte să folosească în analizele ÅŸi comentariile sale cuvinte ÅŸi sintagme ce au o conotaÅ£ie negativă, apropiindu-se mult de forma celor întâlnite în „lexiconul” Lui Luca PiÅ£u, fără să-l copie pe acesta: „ciolangii”, „vipulimea”, „masturbate” (pentru masterate), „târfălăi”( politici)”, „ÅŸobolanul postac”, „fumăgari”, „ÅŸnururile dintre fese”, „destentaculizarea”(caracatiÅ£elor politice), „populimea”, „hămăitori”, „trumpetele” (din presă), „ejacularea din politică” (apud Vanghelie), (scutul de la) „Desupărelu”, „pulifricii din politică”, „tembeliziunile”, „andropauza”(liberală), „himenoplastia”(social-democrată) etc.
Se apropie un ciclu electoral ÅŸi ar trebui ca fiecare botoşănean să citească această carte, iar dacă nu are timp, măcar pastila de la pagina 31, o parodie după „Doina” lui Eminescu intitulată „Doină de năduf”, singura în versuri, chintesenţă a ideilor din celelalte pastile: „De la Tisa pân` la Nistru / Greu ai să vezi un ministru / Din buget să n-o fi supt / Sau să nu fie corupt. / Din Hotin până la mare / Cine are noroc, moare / Åži scapă de sărăcie / De necinste ÅŸi hoÅ£ie. / De la mare la Hotin, / Traiul celor mulÅ£i e-un chin. / De la Dorna la Călan / Românul munceÅŸte-n van / Că domnii parlamentari / ParveniÅ£i milionari / ÎÅŸi petrec traiul „decent” / Sforăind în Parlament. / Vin aici pentru prezenţă / Åži trafic de influenţă! / Galbeni ÅŸi portocalii, / RoÅŸii sau alte etnii / Sug toÅ£ii, al dracului / Din…vâna românului / Iar bietului om de rând / Cu foamea-n stomac ÅŸi-n gând / Nu-i e vară vara lui / Åži-i străin în Å£ara lui…/ De la Turnu-n Dorohoi / Pleacă românii puhoi / Spre alte ţări mai de soi / Că nu-i de trăit la noi. / merg puhoi pe drum de-asfalt / sau prin aer, prin înalt, / Merg la vestici în robie / Să scape de sărăcie. / În ăst timp, milionarii / ne fâlfâie-n nas dolarii / FuraÅ£i rapid ÅŸi cu spor / Din punga ăstui popor, / Visând numai să se facă / BogaÅ£i în Å£ară săracă…/ Vlad Å¢epeÅŸ, Măria ta, / Tu la Snagov nu mai sta, / Vino în lumea de azi / Åži ne scapă de necaz, Dă milionarilor / Gestiunea Å£epelor / Că ai noÅŸtri dragi coconi / La Å£epe sunt campioni. / Tu te-nalţă din mormânt, / SocoteÅŸte câÅ£i hoÅ£i sunt, / CâÅ£i hoÅ£i ÅŸi câte otrepe / Åži bagă-i pe toÅ£i în Å£epe / Îndrăgi-i-ar ciorile / Åži spânzurătorile!”
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PROMISIUNEA UNUI ALES
Că m-aţi ales, vă mulţumesc,
Încredere-aÅ£i avut în mine,
De-acum o să mă străduiesc…
Pe viitor să-mi fie bine! (VASILE LARCO)
DULAPULUI DE HAINE
De-i intri în intimitate,
E bine ca să-ţi iei calmantul:
Că hainele stau răsfirate,
Åži-atât de ghemuit amantul! (VASILE LARCO)
LA EXAMENUL AUTO
Eu frică n-am avut, vă jur,
Ştiindu-mă şi norocos,
Dar m-a respins din primul tur,
Că prea vorbeam…politicos. (VASILE LARCO)
SÄ‚ FIM CORECÅ¢I CU ALEÅžII!
Să nu îi judecăm în bloc,
Ne-ar bate Dumnezeu, preabunul:
Ieri, unul n-a furat deloc!
…Åži a mai fost odată unul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÅžANSÄ‚
Nu mă-ndoaie de genunchi
Nici această guvernare
C-am în primărie-un unchi
Care Å£ine postul mare. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALEÅžII NOÅžTRI
Poporul este chinuitul,
Cu traiul greu ÅŸi complicat,
Când cei cu pâinea ÅŸi cuÅ£itul
Sunt din acelaÅŸi aluat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PĂCATUL LUI ADAM
Iar când efortu-ndelungat
Vigoarea i-o secătui,
Îi spuse Eva: Ce păcat
Că nu mai poţi păcătui! (ION DIVIZA)
ROSTUL ÎNÅ¢ELEPCIUNII
ÎnÅ£elepciunea o slăvim pe drept,
Dar în zadar îi căutăm vreun rost:
E greu să fii atât de înÅ£elept
Încât să nu se vadă că eÅŸti prost. (ION DIVIZA)
LA VÂNÄ‚TOARE DE MISTREÅ¢I
Fiindcă nu veneau godacii,
Am tot băut sub toţi copacii,
Când s-au ivit, râmând, vreo trei,
Eram deja mai porci ca ei. (ION DIVIZA)
PREDICTIBILITATE
Dările la sănătate
Afectează serios
Åži cu regularitate
Angajatul sănătos. (GRIGORE COTUL)
DUPÄ‚ MULTE INVESTIGAÅ¢II
Un medic bun a constatat
Prezenţa unui corp străin,
Abia când i-a căzut la pat
…cu un vecin. (GRIGORE COTUL)
SENATORUL LA SPITAL
În ziua când l-au internat,
Pe cardul său de sănătate,
Un medic nou a observat
O pierdere-n imunitate. (GRIGORE COTUL)
UNUIA,
CÄ‚RUIA “I SE PARE” CÄ‚ ÎNÅ¢ELEGE FEMEIA
Èši se pare, spui fârtate,
Că-nțelegi și fata... mare.
Poți fi sigur, ai dreptate!
...Èši se pare. (AL. D. FUNDUIANU)
EU,
FAŢĂ CU O DECLARAŢIE FISCALĂ
Ocrotit de Zei,
Dar expus la risc -
Mă confrunt cu cei
Săriți de pe... fisc! (AL. D. FUNDUIANU)
SUSPECT DE MODESTIE
Să previn varii efecte,
Vă spun sincer, cu respect:
Am... 1000 de defecte,
Dar încolo sunt perfect. (AL. D. FUNDUIANU)
INTERPRETARE
Cum n-am apă, nici săpun,
Doar restanţe la chirie
Despre mine pot să spun,
Că-s căzut la datorie! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EVA CĂTRE ADAM
La greu, băuta-i vinul din baric
Căci viaţa-ţi pare tare acră,
Dar nu uita iubitul meu unic,
Ce fericit eşti că n-ai soacră! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROMISIUNI ELECTORALE
De la tribună un potop
De vorbe-n inimi răscoleşte
Speranţe mii, şi-n urmă, hop,
Apă de ploaie ce bălteşte! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CONSTATARE POSTFACTUM
Guvernul, zis ÅŸi tehnocrat,
Având un mare plan în plic,
Un an întreg l-a „aplicat”,
Cu-n rezultat atât de mic! (ELENA MÂNDRU)
CRITIC LITERAR NEPROFESIONIST
În cronici seci, usturătoare,
Tu n-ai, de fapt, nici pic de artă;
Chiar „meriÅ£i” ÅŸi o zicătoare:
Că „râde ciob de oală spartă”! (ELENA MÂNDRU)
MIERE ÅžI FIERE
Visez la un amor nebun
DeÅŸi eu ÅŸtiu – că nu-i secret –
Iubirea este vinul bun
Ce se preface în oÅ£et. (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
AROGANŢĂ
Tânăra cu chip frumos,
Sâni bogaÅ£i ÅŸi trup de fus
Åži când e culcată jos,
Te priveşte tot de sus.(MIHAI SĂLCUŢAN)
PRIVATIZARE
Am în bloc o farmacie,
Pati bar, trei magazine,
Second hand, papetărie
Şi non stop... pe la vecine! (MIHAI SĂLCUŢAN)
IARNA
E aÅŸteptata feerie
Cu ger şi cu zăpezi curate
Ce vine pentru Primărie
Tot timpul…pe neaÅŸteptate. (GHEORGHE BÂLICI)
URMAÅžII LUI BRUTUS
Glasul minţii mi-l ascult
Şi adevăru-ntrezăresc:
Brutus a murit demult,
Brutele se înmulÅ£esc!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNII POLITICIENI DUPÄ‚ ALEGERI
Gândul lor e zbor cam frânt
Tot mai cuprinzând înaltul,
ViaÅ£a mers li-e pe pământ…
De la un partid la altul. (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI GINERE (NE)ASCULTĂTOR
Soacra îi face bucate
După reţete secrete:
Sparge ouă la omlete
Doar de la găini stresate! (NAE BRĂDĂŢEANU)
ARE-UN STAT LIMBÄ‚ DE STAT?
Dacă statu-i unitar,
El având È™i limba sa,
Cum se face, -atuncea, dar,
Că n-au - mulți - habar de ea? (NICOLAE MĂTCAŞ)
TRASEISTUL ÅžI TRASRECEPTORUL
Traseismu-i ambuscada-n
Care ambii-s în câÈ™tig:
Cel ce-ntinde un cârlig,
Dar și cel ce-adulmă nada. (NICOLAE MĂTCAŞ)
GUVERN NOU, METEAHNÄ‚ VECHE
Mai să-i crezi când debitează:
„Punem profesioniÈ™ti”.
Da-n carnete-s ... peneliști.
Una spun, alta fumează. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘCOALA ŞI POLITICA
Politica-n educare
Nici o implicare n-are.
Dar conducătorii, oare,
De ce-s numai de-o culoare? (NICOLAE MĂTCAŞ)
UN CONTROL INOPINAT (absolut logic)
ȘI-O LIPSĂ CRASĂ DE TACT (pedagogic)
Cică-a vrut pe viu doamna ministru
Să contemple-al educării act,
Da-n controlul ei, cel mai sinistru
Lucru fu că însăși n-avu tact. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ȘANSA UNUIA ÅžCOLIT ÎN STRÄ‚INÄ‚TATE
DE A FI ANGAJAT ÎN Å¢ARÄ‚
ÎÈ›i repugnă plagiatul?
În sistem n-ai PCR*?
Nu mai pupi tu-un loc sau altul.
Pa, diasporez! He-he! (NICOLAE MĂTCAŞ)
_________________________________
*PCR - Pile, cumetrii, relații.
ĂȘTIA NE SUNT POLITICIENII!?
Am votat tembeli, minciuni ?
AleÈ™ii n-au gând la È›ară,
Ei dezbat, a mia oară,
Doar alegeri, moțiuni... (DUMITRU BUJDOIU)
CONTRACTE BĂNOASE
Le fac doar bugetofagi,
Cu primarii lor cei dragi,
Ce au buznare largi,
Unde mita să le-o bagi. (DUMITRU BUJDOIU)
PAPA ȘI BĂSESCU
Ambii se cam potrivesc,
În mulÈ›ime când vorbesc;
Pe unii îi mai lovesc,
Și mint că-i un gest firesc. (DUMITRU BUJDOIU)
BUNICA ȘI NEPOȚELELE
DE LA GRĂDINIȚĂ
- Ce tot vă zgâiÈ›i degeaba?
Barza v-a adus, și basta!
- Să-i spunem noi cum stă treaba,
Sau să moară-așa ca proasta? (DUMITRU BUJDOIU)
UNOR POLITICIENI
Pe aleÅŸi, în Parlament,
Să nu-i întrebi de onoare,
Că răspunsu-i iminent:
,,Altă-ntrebare"! (MAX OPAIŢ)
UNUI AVOCAT
Amicul meu, un avocat,
Cât pe ce să-ÅŸi smulgă părul,
Când clientu-a declarat
Că va spune ...adevărul! (MAX OPAIŢ)
SCHIMBAREA ,,GĂRZII"
Azi opţiunile sunt clare
Pe la P.S.D., coconi
Vor să ceară o schimbare,
Că şi ei se vor ...baroni! (MAX OPAIŢ)
SOLIDARITATE TRANSPARTINICÄ‚
S-alintă mai mulţi liberali
Că ar dori ...anticipate,
Dar toţi aleşii sunt egali
Si nu renunţă ei la toate! (MAX OPAIŢ)
UNUI PROPRIETAR
Tot e-al tău: inteligenţă,
Grămezi de aur lucitor,
MoÅŸii, palate, tot în fine,
Doar soaţa ta e-a tuturor! (I. GR. PERIEŢEANU)
