Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXII)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXII)

Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Tot citind din operele epigramiştilor contemporani am putut constata că la ei predomină ironia şi umorul. E drept că între cele două există o graniţă destul de fluidă, greu de separat, aşa după cum există şi foarte multe puseuri dinspre parodic, satiric şi grotesc. Unii pun între ironie şi umor  semnul incluziunilor reciproce, alţii o relaţie de disjuncţie, dar foarte mulţi, printre care şi eu, cred că este o relaţie de intersecţie, lăsând câteva specificităţi şi pentru diferenţe. Claudiu T. Arieşan, în “Hermeneutica umorului simpatetic”, citându-l pe Volker Sack, cel care a studiat ironia la Horaţiu, consideră: “Cele două modalităţi comice fundamentale, ironicul şi umoristicul, convieţuiesc cel mai adesea laolaltă ca inefabil amalgam în viaţă şi în operele scriitoriceşti: alianţele temporare, împrumuturile reciproce de substanţă, duelurile permanente şi congruenţele periodice, paralelismele dintre ele fac neaşteptat de riscantă o delimitare exactă a hotarelor ce le separă”.  Am ales acest citat pentru că este definitoriu pentru majoritatea epigramiştilor.

Volumul lui Petru-Ioan Gârda, „N-ai cu cine…” (Editura „Inspirescu”, Satu Mare, 2019), are un titlu pe care l-am mai întâlnit (auzit!) ca motiv al unei melodii interpretate în stilul hip-hop de Echo, melodie în care satira şi grotescul sunt destul de prezente.  Impulsionat de excelentul cuvânt înainte al lui Vasile Larco  am trecut la lectura acestei cărţi, ţinând cont şi de sfatul aceluiaşi prefaţator: „Recomand a se citi, nu doar a se răsfoi, această minunată carte de epigrame scrisă  de talentatul clujean, membru de multă vreme al Cenaclului Satiricon din Cluj şi al Uniunii Epigramiştilor din România, carte ce conţine versuri frumos clădite poetic…”. Alegerea titlului  am perceput-o mai bine abia pe la pagina  37,  când o secvenţă a cărţii este intitulată „De parcă am avea de-ales…”. Autoironia şi  ironia muşcătoare îşi fac tot mai mult prezenţa,  fapt clar că tinde să devină un semn principal al libertăţii de expresie  de care este  din ce în ce mai dominat acest autor:

MODEL

Constată cei ce o compară

Că ţara de la nord la Istru

E cea mai democrată ţară:

Tot prostu` poate fi ministru!

 

 Faţă de  primele cărţi, în care ironia lui Petru-Ioan Gârda era una domoală,  aici sarcasmul e din ce în ce mai prezent, fără să conducă spre „răutăcisme” brute. Urmând sfatul lui Vasile Larco, acela de a merge până la capăt, dar şi sfatul unui distins coleg de liceu, Doru Jechean, acela de a citi folosind  unitatea denumită „melcviteză”, sunt obligat să constat că stilul şi capacitatea analitică relevă personalitatea  lui Petru-Ioan Gârda, aceea de a-şi grupa epigramele pe capitole ce formează veritabile eseuri psihologice, sociologice, antropologice etc. Voi exemplifica doar cu  secvenţa „Cu gena noastră, românească…”, o tratare cu instrumentele umorului a situaţiei precare în care se află satul contemporan:

 

ŢĂRANUL ROMÂN

Observ şi eu că nu sunt tâmp

Şi n-am la cap afecţiuni:

Ţăranul nostru e pe câmp…

În Spania la strâns căpşuni.

 

ISTORIA SE REPETĂ

O iau pe câmp, vă dau cuvântul,

Că nu-mi mai pot struni revolta:

Străinii ne-au luat pământul,

Şi noi la schimb le dăm recolta.

 

DRAMA UNOR SATE ROMÂNEŞTI

Evenimente nu mai sunt, de seamă,

Nici verile şi nici în timpul iernii;

Doar clopotul bisericii mai cheamă,

Din când în când, bătrânii la vecernii.

 

Chiar dacă gradul de incisivitate e destul de mare,  iar cantitatea de acid nu mai e măsurată cu pipeta, epigrama lui Petru-Ioan Gârda păstrează aceeaşi fineţe în construcţia sa, una care place: primele trei versuri au mereu o tensiune specială care inoculează cititorului o aşteptare plăcută. Poanta vine în versul al patrulea precum slobozirea, neapărat pe un ton silenţios, a unei săgeţi:

 

REINTEGRARE SOCIALĂ

A fost o vreme vai de mine,

Dar, ajutat de Primărie,

Acum o duc destul de bine…

Aproape ca la puşcărie.

 

ROMÂNUL S-A NĂSCUT POET

Mergeam pe-alei cu-a mea soţie

Şi n-am putut să nu remarc:

Românul scrie poezie…

Pe toate băncile din parc.

 

AFACERI CU TURCI

Din conjunctură, interes,

În întâlniri mereu mai dese,

Patronul firmei poartă fes,

Iar secretara poartă…fese.

 

În ceea ce priveşte relaţia dintre ironie şi umor, găsesc nimerit să apelez la acelaşi Claudiu T. Arieşan care, punând sub lupă această relaţie,  constată că punctele de vedere sunt diferite, noi alegând trei exemple.  Jean Paul  („ironia rămâne funciar de natură oratorică, pe când umorul nu poate fi decât ştiinţific prin meticulozitatea descrierii”) este pe aceeaşi lungime de undă cu Henri Bergson, în timp ce Schopenhauer crede că  „dacă gluma se ascunde în spatele seriozităţii, avem ironia, iar dacă seriozitatea se ascunde în spatele glumei, avem umorul”. În esenţă e acelaşi lucru la toţi trei, numai că  delimitarea o face forma de comunicare. Cum umorul lui Petru-Ioan Gârda este unul pur românesc, extras din subiecte şi conjuncturi / circumstanţe naţionale, acoperind întregul spaţiu  ocupat de români,  ironia devine un instrument de lucru al umorului, diferenţele dintre cele două reprezentante ale comicului fiind minime. Un duel  dintre autor şi Ion Diviza încheie acest volum care face cinste epigramei româneşti.  (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

SONDAJ PRENATAL

Îţi răspund imediat,

Dacă-s întrebaţi ce vor:

Mamele-şi doresc băiat,

Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)

 

INDIGNAREA NAŞULUI

Mi se pare că nu-i etic,

Însă n-am cum să explic,

Merg la nuntă ca la medic:

Pun o sumă într-un plic. (GRIGORE COTUL)

 

COŞBUCIANĂ

Afară ninge liniştit,

Şi-n casă arde focul,

Era frumos, vă spun cinstit,

De-am fi tăiat şi porcul. (GRIGORE COTUL)

 

INTEGRARE EUROPEANĂ

E ţara noastră, evident,

Doar cu-n picior în Occident,

Iar celălalt e-n groapă, încă

Şi-i greu de scos, că-i prea adâncă. (VASILE LARCO)

 

UNUI PROFESOR ŞI SOŢ

De când îl ştiu, aşa a fost:

Un dascăl bun, stăruitor,

La şcoală titular pe post,

Acasă doar suplinitor. (VASILE LARCO)

 

FURNIZORII DE ENERGIE

În tarife se întrec,

Ne-afectează într-un fel:

N-o să mai citim la bec,

Dar o să vorbim la el! (VASILE LARCO)

 

UNORA LIPSIŢI DE PERSONALITATE

Strict vorbind de ipochimeni,

Iat-a lor localizare:

Între cineva şi nimeni,

Altfel spus…un oarecare. (MIHAI HAIVAS)

 

MĂSURĂ DE PROTECŢIE (proverbială)

Pericolul îl bag în seamă

Şi să-l evit, aşa doar pot:

Cămaşă nu mai port, de teamă

Că „n-am pe unde s-o mai scot” (MIHAI HAIVAS)

 

REZISTENȚA ÎN NOUL AN DE CRIZĂ

Cu economii, metoda

Și cu post, e actuală

Și ne ține-n ton cu moda...

Că se poartă... burta goală!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CRITICI NELOIALE

E un fapt ce dovedeşte

Că greşiţi, dragi detractori:

La buget, vizibil creşte

Numărul de mulgători! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CELOR CE CRITICĂ MĂSURILE ANTICRIZĂ

Măsuri luat-au, nu-i corect

Să-i critici dând frâu liber urii,

Căci totul le ieşea perfect,

Dar n-au avut… simţul măsurii. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

LA O CONFERINŢĂ

Am stat o vreme să-i ascult

Cum spun citate pe de rost;

Cel prost părea destul de cult,

Cel cult părea destul de prost. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

VECIN DE NĂDEJDE

Cu faţa-i de beţiv, aeriană,

Vecinul, un boem, un teleleu,

Cum arde vara gazul de pomană,

Pe foc îşi pune, iarna, gardul meu. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA CONFERINŢĂ

E o temă generoasă

Dar fiind cam ocupat,

Am venit direct la masă

Şi pe urmă am plecat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ALE VORBEI VREMURI

It’s perfectly, sau poate cool,

Ce mai de mult era mişto,

Dar bine că este-n recul

Mult prea bătrânul haraşo. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AMOR MARCAT DE INTERNET

Azi un reloaded m-a-ncercat

Şi-am accesat o tipă cool,

Cum n-aveam însă contact full,

Prin by my self m-am rezolvat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DUMNEZEU  NE ASCULTĂ...

Cum ierni cumplite-am îndurat

Privind punga mereu goală,

Fă-ne Tu Doamne, l-am rugat,

Încălzire, chiar globală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

URZEALĂ 

O iubire-i mai frumoasă,

Mai adânci izvoarele,

Când cu mâinile pe masă

Împleteşti picioarele. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

PRIMĂVARĂ 

La pădure cu-o „fustiţă”

A plecat îndrăgostit,

Şi-au rămas în poieniţă

Pân’ la vremea de cosit! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

ESENŢA POLITICII CU FEMEIA 

Având figura radioasă,

Bărbatul cel înamorat,

Pe-ai săi genunchi cu o frumoasă

Făcea politică de stat! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

UNUI PICTOR ABSTRACŢIONIST

Tabloul tău bizar

Mă scoate din prezent;

Ceva e totuşi clar:

Doar lipsa de talent. (ELENA MÂNDRU)

 

UNUI SOŢ BEŢIV

Când se-ntoarce pe la zece,

Beat, cu echilibru-n joc,

Ciorba şi-o găseşte rece,

Iar soţia…dând în foc. (ELENA MÂNDRU)

 

SCHIMBĂRI

Opoziţia a zis:

Din Rai facem Paradis,

Apoi cei de la Guvern

Au făcut din Iad, Infern. (GIREL BARBU)

 

DEBUT CONJUGAL

S-a purtat în prima seară

Tocmai ca o domnişoară,

După-aceea, relaxată,

Ca o doamnă consacrată. (GIREL BARBU)

 

FALSELE PROMISIUNI ALE FOŞTILOR

Scoteau triluri din piscoaie,

Promiteau schimbări elastic.

Au scos țara din noroaie,

Dar n-au scos-o decât  ... plastic. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LA 30 DE ANI DE LA REVOLUŢIE 

Ne strecoară emanații

O idee șnur de fină:

Să mai cauți vinovații,

Când doar morții sunt de vină? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PARTIDUL NU-ŞI IA OCHII DE LA VAMĂ 

Ești în tură, -n secție,

Datina-i granitică:

Taxa de protecție

Aici e   ... politică. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

AUDIEREA UNUI BOS LA DNA ARAD 

Direct din spa la DNA a fost chemat.

Ce ar avea instanța să-i impute

Nici usturoi când, dragă Doamne, n-a mâncat,

Nici gura lui de aur când nu-i pute? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DEMOLATORII DE IERI AI JUSTIŢIEI

 SE REFORMEAZĂ?

În tipare-ncremeniți,

Nevotând decât legi strâmbe,

Ca să pară primeniți,

Le resping azi trâmbe-trâmbe. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

INTERESU POARTĂ FESUL 

Cât țineau frâiele-n mâini,

Făceau legi pentru români.

Opozanți, tot ei, jupânii,

Le resping. Alții-s românii? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

POLITICIENII NOȘTRI, NIȘTE HAPSÂNI

Au de toate, pe furate,

Bani, diplome și palate,

Mercedesuri și amante;

Dar n-au pic de demnitate! (DUMITRU BUJDOIU)

 

SĂRACĂ-I LIMBA ROMÂNĂ

Să ticsim DEX-ul cu gafe:

Almanahe și succesuri,

Epigramuri, epitafe,

Și cu-alte limburi de lemnuri. (DUMITRU BUJDOIU)

 

SEXUL ȘI FASOLEA

Partida de sex dorită,

Ca iahnia făcălită;

Plăcerea-i de nota zece,

Dacă știe cum s-o frece. (DUMITRU BUJDOIU)

 

PRELUDIU MODERN

S-a făcut, recent, un studiu,

Care-i cel mai fain preludiu

Și s-a stabilit figura:

Ambii făcându-l cu gura. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI DEMNITAR

Scaunul de demnitar,

Pe care unii încap ,

Are microbi, care-apar

Şi se urc-apoi  la...cap!? (MAX OPAIŢ)  

 

VREMURI LA ...MODĂ 

Tot aud de-o vreme-ntruna ,

Că azi, ca fusta e discursul...

Lung, s-acopere problema,

 Scurt, să stârnească interesul! (MAX OPAIŢ)

 

AUDIENŢĂ LA PRIMAR 

Dac-ajungi azi la primar,

(Evident, mergi fără...pile)

Cererea din buzunar,

Ia-o numai cu ...pastile! (MAX OPAIŢ) 

 

INTERVIU PENTRU O SECRETARĂ

Domnişoară-ţi spun ceva:

Fusta-ţi  e cam scurtă,

Ce nu-mi place-i altceva...

Vorba ta-i cam ...multă !? (MAX OPAIŢ) 

 

CONSULTAŢIE LA MEDIC 

N-aş vrea să rămân dator:

Adevărul nu-i ascuns, 

Medicu-i ca un motor...

Merge numai dacă-i uns! (MAX OPAIŢ)

 

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

DSP despre coronavirus: la Botoșani nu a fost încă necesară dispunerea măsurii de carantină

astăzi, 15:53
149

Direcția de Sănătate Publică de la Botoșani a anunțat astăzi că toate persoanele care revin în România din China, sau anumite regiuni ale Italiei, sunt chestionate la intrarea pe t...

29 februarie 2020: „Ziua porților deschise” în toate unitățile de învățământ de la Botoșani

astăzi, 15:32
101

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a anunțat astăzi că în toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Botoșani, care școlarizează clase de învă...

Panică într-o localitate din județ. Oamenii au reclamat la 112 că un bărbat „suspect de coronavirus” circulă liber pe străzi

astăzi, 14:51
1534

Un apel la 112 a creat isterie în localitatea Mihai Viteazu din comuna Ungureni, județul Botoșani.O serie de cetățeni au raportat Poliției, în jurul amiezii, că un bărbat recen...