Loc de dat cu…EPIGRAMA (99)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (99)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Am citit „Anuarul epigramiştilor români 2020” (ediţia a 5-a, Editura „Sitech”, Craiova, 2020). Apărut sub egida Uniunii Epigramiştilor din România, anuarul are ca autori pe Any Drăgoianu (prim-vicepreşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni) şi pe Nelu Vasile. Coperta şi ilustraţiile aparţin lui Mihai Danielescu. Aceasta este cea de-a cincea ediţie a anuarului. Conform informaţiilor date de autori, prima ediţie a apărut în 2005, având ca autor pe buzoianul Gheorghe Culicovschi şi oferea date despre 351 de epigramişti. În 2007 apare ediţia a doua sub îngrijirea aceluiaşi  autor şi în care au fost înscrişi 381 de nume.  A treia ediţie, apărută în 2010  în două variante, cea tipografică sub semnătura lui Nelu Vasile şi cea electronică semnată de Laurenţiu-Florentin Ghiţă, cuprinde 426 de nume cărora li s-au adăugat şi adresele de mail.  Rodica Hanu-Pavel, în 2010, ia iniţiativa realizării celei de-a patra ediţii căreia i se alătură Gheorghe Culicovschi, Nelu Vasile şi Laurenţiu-Florentin Ghiţă. În această ediţie sunt prezente numele a 445 de epigramişti.  Recentul anuar, cel ce constituie ediţia a cincea, înglobează 285 de nume. Un număr de cinci capitole alcătuiesc un total de 95 de pagini, după cum urmează: un cuvânt înainte, epigramiştii în ordinea alfabetică,  aceiaşi epigramişti în ordinea zilei de naştere, forumuri ale epigramiştilor români şi concursurile de umor din perioada 2019-2020. Autorii au ţinut să precizeze: „Înscrierea în Anuar este strict alfabetică, pentru fiecare epigramist fiind specificate, pe cât posibil: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, profesia; adresa poştală: ţara, judeţul conform clasificării auto, localitatea, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul şi codul poştal; numerele de telefon fix şi mobil; adresa de internet şi de facebook”.

Anuarul are ca ţinte pe creatorii de epigrame, dar şi pe iubitorii acestei  pretenţioase creaţii literare. El este un instrument de lucru la îndemâna celor care doresc  să ia legătura cu un epigramist sau să se înscrie într-un cerc de profil. În acelaşi timp, anuarul asigură eliminarea unor blocaje în relaţiile epigramist-epigramist sau epigramist-cititor, dezvoltând o componentă esenţială a aptitudinilor, după caz,  creatorului sau cititorului: comunicativitatea. 

Lucrarea de faţă îşi manifestă importanţa, cu precădere, în actul comunicării epigramist – epigramist, fiindcă arhitectura ei este astfel concepută încât să se supună modelului interactiv, trei aspecte esenţiale pot fi posibile, în funcţie de eul fiecărui partener: 1. asigură actul comunicării ca o relaţie de schimb între epigramişti; 2. partenerii epigramişti pot avea, simultan, un statut dublu: de emiţător şi de receptor;  3. fluxul informaţiei devine un circuit îmbogăţit pentru fiecare secvenţă prin existenţa fenomenului de reglare şi autoreglare. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

AVATAR SOCIAL

Când ajungeau haiducii-n sat

Se îndreptau spre cel bogat,

Azi guvernanţii, mai dibaci,

Pun taxe doar pe cei săraci. (VASILE LARCO)

 

ÎNDEMNUL ZILEI

Spre-o zicală să se-aplece

Fiecare bun român:

Timpul ca o apă trece,

Dar amprentele-i rămân! (VASILE LARCO)

 

SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE?

Situaţia-mi displace;

Că-s destule fete-o droaie,

Care vor să se dezbrace

Ca să-şi facă rost de straie. (VASILE LARCO)

 

ZICALA CU TĂCEREA

Că filozof ar fi, de tace,

E-un fel de-a spune mai subtil

Că chiar şi prostul când o face,

Nu-i mai deştept, da-i mai util.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EVITÂND FRIGUL

Cum prea rece-i e la munte,

Pentru vila de la mare

A făcut pe dracu punte

Şi-a ajuns... tot la răcoare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

STRATEGIE

Spunând doar sincer ce gândesc,

Așa cum fac de-atâția ani,

De falşi prieteni mă feresc

Şi astfel capăt... noi duşmani. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EFECT

Să ne ferească, până trece,

De valul ăsta de călduri,

Guvernuk a decis măsuri

Ce, personal, mă lasă rece. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DE LA CAP…

Dacă fac o scurtă analiză,

Am destule date să discern:

Sigur am ieşi şi noi din criză

De-am intra în criză de guvern! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA DIRECŢIUNEA UNUI SPITAL

- Plantăm troiţă lângă drum,

Chemaţi o firmă să se-apuce!

- Te-ai creştinat subit, acum?

- Ministru-a spus să-i punem cruce… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

INVESTIŢIE

Cu nevasta, de vreo lună,

O saltea ne-am comandat,

Să ne punem, împreună,

Banii câţi i-am adunat. (GRIGORE COTUL)

 

EFECT SECUNDAR

Ce mi se-ntâmplă nu-i firesc,

Văzând scumpirile din pieţe,

Urmez modelul chinezesc:

Am început să-mbuc cu beţe. (GRIGORE COTUL)

 

ATEMPORALITATE

Nu trece vremea peste mine,

Mă simt ca zeii din Olimp,

Că nu pierd timpul cu oricine,

Le fac pe toate…între timp (GRIGORE COTUL)

 

URMARE LOGICĂ

Cam bătrâni, ai nimănui

Şi cu gândul la prohod,

Baba-şi pune pofta-n cui,

Moşul, sculele în pod. (VALENTIN DAVID)

 

PRINTRE GINGII

Când eşti bătrân începi să minţi

Şi când înjuri ca un birjar;

Nu poţi s-o faci scrâşnind din dinţi…

Că ai proteza în pahar. (VALENTIN DAVID)

 

RĂU DE ÎNĂLŢIME

S-o pună la respect

Pe babă, că-i ciufută,

Bătrânul, circumspect,

Luă o…paraşută. (VALENTIN DAVID)

 

SCÂRBĂ DE AŞTERNUT

Pe unii soţi îi doare-n cot

Că ele vor, iar ei nu pot;

Împunşi cu cotul de nevastă,

Pe cei mai mulţi îi doare-n coastă! (ION DIVIZA)

 

IUBITEI

Ai guriţa ca o fragă,

Când îmi spui, în dimineţi,

Visul tău frumos, ce-mi bagă

Portofelu-n sperieţi! (ION DIVIZA)

 

CONFESIUNE

Sunt soţul fericit, la o adică,

Am fost deştept de tânăr să mă-nsor

Şi iată îmi mărit a treia fiică…

De-aş mărita-o şi pe mama lor! (ION DIVIZA)

 

MĂRTURISIREA UNUI ”IZOLAT LA DOMICILIU”

De izolare nu prea-mi pasă -

Dar partea proastă-n treaba asta,

Nu e că stai numai în casă

...Ci că te cerți doar cu nevasta. (AL. D. FUNDUIANU)

 

(D)EFECTELE PANDEMIEI

Azi, căzând uimirii pradă,

Un copil înalță glasul:

Uite, mami, măști pe stradă

                       La tot pasul! (AL. D. FUNDUIANU)

 

 

PRESA, CÂINELE DE PAZĂ AL DEMOCRAŢIEI

Dacă nu-l poţi dezbăra

Şi-i mereu pus pe lătrat,

Oricând poţi a-l cumpăra

Însă preţu-i piperat! (MIHAI BATOG-BUJEN

 

UNUI POET SUPRAPONDERAL

E-un adevăr necontestat

El ca poet nu-I definit,

Dar ca om e împlinit

Şi nu vorbim la figurat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SEPTUAGENAR

Am ajuns cu şapte-n faţă

Şi-mi tot spun că nu îmi pasă,

Dar o frică mă îngheaţă

Că prea seaman  a coasă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

MAREA, LA VÂRSTA A TREIA   

Marea pentru dânsul e

Nu mai mult decât poveste;

O să mă-întrebați, de ce?..

Fi’ndcă-a fost și nu mai este! (GHEORGHE GURĂU)

 

AZI, LA MARE, LA TRATAMENT 

Azi vremurile s-au schimbat,

Plătim din greu pentru remediu,

Nămolul e la noi în sat…

Ce ne mai trebuie concediu?!... (GHEORGHE GURĂU)

 

AMINTIRI DIN VACANŢĂ  

În fiecare an se știe

Concediul îl făcea la mare;

Noi toți aveam copii, soție…

Doar boșii-aveau doar secretare! (GHEORGHE GURĂU)

 

LA MUNTE…

Ne amintim de vremurile când

Directorii, cu mic cu mare

La munte pe poteci urcând

Cărau cu ei… trei secretare! (GHEORGHE GURĂU)

 

ÎN DRAGOSTE NU CONTEAZĂ HAINA

Poate-atât de mult să-ți placă

Un bărbat apetisant,

Cât să-ți fie și amant,

Chiar și nașpa de se-îmbracă! (ELENA MÂNDRU)
 

DINCOLO DE GARD

Sunt adesea-înfricoșată
Pentru ziua cea de mâine:

Lipsă nu duc eu de pâine,
Doar...vecina-i speriată! (ELENA MÂNDRU)

 

ENGLEZII ȘI BREXIT-UL

N-au ieșit cum au dorit,
Elegant, în mod festiv

Căci, se pare, n-au găsit

Mult râvnitul ,,purgativ"! (ELENA MÂNDRU)

 

S.O.S. SĂNĂTATEA

Sunt la noi ceva spitale

Unde să-ţi tratezi o boală,

Cum nu-s cadre medicale

Sănătatea e…mortal. (VASILE MANOLE)

 

OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT

De vedem un gură-cască

La dentist, nu-I lucru rău,

C-a venit să-mpărtăşească

Altora din stilul său. (VASILE MANOLE)

 

DISCUŢIE PACIENT-MEDIC

- Doctore, eşti generos…

De prea multe boli îmi spui,

Fii, te rog, mai omenos,

Ştii că nu am bani destui. (VASILE MANOLE)

 

NICI O ŞANSĂ

Cu prostul mintea să ţi-o pui nu-i bine,

Când şanse să-l învingi nu ai defel,

Când are bani şi-i mai bogat ca tine,

Dar, mai ales…când eşti mai prost ca el! (GHEORGHE BÂLICI)

 

MINTEA (constatare estivală)

La mare, îna verii tihnă,

Şi mintea noastră vrea odihnă;

La unii oameni, cu prestanţă,

E mai tot timpul în vacanţă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI CARIERIST

Eu despre capul său, parol!

Atâta numai am de spus:

Ca un balon ce este gol,

L-a tras în sus!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎNTREBARE CĂTRE UN SUPRAVIEŢUITOR

AL LUI DECEMBRIE 1989  

Dac-ar fi să ieși în Piață

Pentru drepturi iar, creștine,

Cei care-ți rânjesc în față

S-ar codi să tragă-n tine? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MINERIADA, CARIUL CE NE ROADE-NTRUNA  

De ani de zile credem că fugim,

Dar nu scăpăm de-un vechi regim câiner,

Cât timp în suflul noului regim

Sălășluiește-un etos de miner. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

IAR AMICII ŞTIU DE CE   

Amuzant să vezi legiuitorii

Care-au masacrat Codul penal

Să salveze criminali notorii,

Cum tot ei și astăzi sunt pe val. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

S-AU ŞI REEDUCAT ÎN ÎNCHISORI? 

Puși la zdup pe viață și-o câtime,

Asasinii cer - și-ades li-i dată -

Liberare condiționată,

Să mai săvârșească niște crime. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FORŢELE DE ORDINE – IMPOTENTE?  

Își împart zonele țării

Clanurile interlope

Și supun amenințării

Harta-ntregii Europe. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DE CE NU POT FI DESTRUCTURATE CLANURILE?  

Cum să nu se pună frână

Actului destructurării,

Dacă ele-i au sub mână

Și pe liderii puterii?!  (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MEDICII SUSPECTAŢI DE TORTURĂ  

Ca-ntr-un banc: numit cămilă,

Demonstrează că n-ai fi,

Doctorii-s trecuți prin grilă:

Ne-or saná sau ne-or căzni?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LECUIRE SAU DETENŢIE?    

Cum, lua-i-ar boalele,

Nu-s cu rea intenție,

Când numesc spitalele

Centre de detenție?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎNCĂ MAI AI NAS?!

Tu, ce-acuzi că nu-i tratează

Pe bolnavi, ci-i torturează,

Mai întrebi de ce-or plecară

Medicii din țară-afară?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DEŢINĂTORII DE PENSII SPECIALE 

Când votau ca să le deie

Numai lor - ce încântare!

Iar acum, când să le ieie,

Urlă că-i discriminare. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

NUMAI POPORUL NU-I DISCRIMINAT  

Apără, credeam, prin pară

Biata noastră pensioară.

El, prin trucuri iscusite,

Doar pe cele nesimțite. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DUPĂ PANDEMIE, PAS CU PAS TOT ÎN IMPAS
Avem hoți, clanuri bogate;
Ne conduc nerozi, netoate,
Corupți, proști și-anagramate;
 Intrăm în...normalitate. (DUMITRU BUJDOIU)


ȘI CHIRURG ȘI POPĂ (Cazul Constanța)
Două-nclinații mortale:
Bisturiu și patrafir;
Când ratează în spitale,
Repară în cimitir. (DUMITRU BUJDOIU)


UN INDIAN A FOST SILiT SĂ SE ÎNSOARE CU O VACĂ,
PE CARE A VIOLAT-O (Ziarele)

După gestul odios,
Zoofilul e voios,
Că are nevastă sacră,
Și că a scăpat de soacră. (DUMITRU  BUJDOIU)

VARIANTĂ NEAOȘĂ
Mulți melteni s-au indignat,
Cei cu”coarne”, inabili;
Nesiliți s-au însurat,
Parcă ar fi zoofili. (DUMITRU BUJDOIU)


STARE DE ALERTĂ

Dup-atâta relaxare,

Izolarea terminată,

Au aflat vestea cea mare…

Fata lor e-nsărcinată! (MAX OPAIŢ)

 

ŞEFUL  CHELIOS

A fost mare om de stat,

Dar acuma  lumea ştie:

Fapte bune-a adunat

Cât păr are pe chelie! (MAX OPAIŢ)

 

POLITICA ÎN CAMPANIE

Schimbă unii doar sloganul,

La noi moda-i cunoscută,

Pentru ei contează banul,

Uneori şi-o...,,paraşută"! (MAX OPAIŢ)

 

 

PROASPAT CASATORIT (cu o supraponderala!)

Dupa ce-a trecut-o pragul

Pe proaspăta lui soţie,

Ar fi vrut să-i ţină hangul,

Dar el a făcut ...hernie! (MAX OPAIŢ)

 

CÂND TRECE…

Când trece-aşa, întretăiată-n grai

Legănător şi împlinită-n graţii,

Regret profund că nu sunt un tramvai

C-aş duce-o-n mine nouă staţii! (NICHITA STĂNESCU)
 

SINCERITATE

Eu, care te-nşelam cândva,

De azi voi fi supusul tău,

Că-s vinovat şi-mi pare rău…

(Pe-atunci, spun sincer, nu-mi părea!) (PAVEL BUCŞA)

 

UNUI REFORMATOR AL LIMBII

Toate vorbele uzate

Vrea din nou să le boteze:

El nu prinde-o fată-n braţe,

Ci o-nchide-n paranteze. (VALENTIN BUDE)                 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Din august, polițiștii români vor fi dotați cu camere video ca Poliţia Metropolitană din Londra

astăzi, 09:36
26

Din luna august poliţiştii vor putea dovedi mai uşor comportamentele agresive sau inadecvate la adresa lor iar acest lucru pentru că România încearcă să facă tot mai mulți pași pe...

Deputatul PSD Costel Lupașcu: ,,Românii trebuie să fie protejați!’’

astăzi, 08:43
58

Comunicat:Românii au fost abandonați complet în fața pandemiei de către Președinte și Guvernul său. În loc de soluții concrete, dau vina pe toată lumea pentru creșterea...

Oamenii de afaceri cred că în jumătate de an industria ușoară de la Botoșani se va prăbuși cu 70%

astăzi, 08:10
321

Oamenii de afaceri de la Botoșani cred că efectele pandemiei în economia județului se vor vedea în aproximativ jumătate de an, iar activitatea economică a județului din zona industri...