Loc de dat cu…EPIGRAMA (111)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (111)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Născut pe 17 mai 1944 în localitatea Măgurele (Ungheni) şi, din păcate, decedat pe 8 decembrie 2015, Efim Tarlapan  se aliniază celor  mai performanţi exponenţi ai genului satirico-umoristic din spaţiul românesc („Fiind satiric, lesne-i să constaţi, / După efectul celor publicate: / În ţara cu analfabeţi bogaţi / Există o prea dură legitate- // Satira, fie ea oricât de mare, / Luptând cu răul ce scufundă barca, /  E tot atâta de „folositoare” / Ca-ntr-un bordel…sonete de Petrarca!”). Firul vieţii i-a fost presărat de o multitudine de momente care au pus in evidenţă personalitatea   lui Efim Tarlapan: debutul (1974) s-a produs cu volumul  de versuri satirico-umoristice „Scuzaţi pentru deranj”; în 1976 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; în 1994 este numit membru de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; obţine, în 1996,  titlul onorific de „Maestru al Literaturii”;  în 2010 i se conferă „Ordinul de Onoare al Republicii Moldova”; a organizat primul Festival Naţional de Epigrame la Chişinău; în 2014, la „Concursul Internaţional de Aforisme” de la Torino, va fi premiat pentru aforismul „Poporul care îşi uită Istoria rămâne chiar şi fără Geografie”; în decembrie 2015 organizează un simpozion în onoarea lui Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei în anul 1918, omul care a contribuit din plin la înfăptuirea Marii Uniri din 1918; în 1994 este ales membru al Uniunii Scriitorilor din România; municipiul Cluj-Napoca îi conferă titlul de Cetăţean de Onoare. Tuturor acestora li se adaugă peste 50 de premii la diferite concursuri de gen. Efim Tarlapan a scris aproape tot ce poate avea atingere cu creaţiile ce intră în sfera satirico-umoristică: parodii, fabule, epigrame, rondeluri, aforisme. Lor li se alătură cărţile pentru copii, antologiile de umor, memorialistica, traducerile şi pleiada de eseuri tragi-comice.  De fapt, ca o idee lămuritoare, Efim Tarlapan spune: „Scrisul meu este satiră directă la adresa răului din bine şi odă indirectă la adresa binelui din rău”. Despre omul Efim Tarlapan şi creaţia sa  au scris aproape toţi contemporanii săi: Mihai Cimpoi („Este un poet dotat cu umor şi capabil a beneficia de contrastul dintre esenţă şi aparenţă, dintre spiritual şi mecanic – binecunoscutul izvor al râsului”); George Corbu („Satiric de prim plan, umorist în plan secund (termenii pot fi inversaţi, în cazu-i, fără consecinţe majore, din raţiuni de ordin hermeneutic, Efim Tarlapan ilustrează cu autoritatea oferită de o operă nu numai întinsă, ci şi viguroasă sub raport artistic, încrengăturile a ceea ce  Adrian Marino admitea prin nominaţiunea  gen comic”); Arcadie Suceveanu („A fost o figură aparte, care a dat culoare generaţiei sale”); Petru Cărare („Efim Tarlapan ştie să imite în stil umoristic poeţii pe care şi i-a ales, spiritul inventiv şi hazul fiindu-i mereu buni însoţitori”); Gheorghe Bâlici („Un adevărat bărbat al neamului, care a luptat chiar şi prin epigramele sale tranşante cu toţi „strâmbii” şi „tarii” acestei societăţi, pentru că nu suporta nedreptatea şi impostura”); Constantin Zărnescu („Efim Tarlapan ne apare printre creatorii îndrăzneţi şi profunzi ai genului artistic, umoristic şi aforistic, asprimea sa conformându-se întru totul legilor esteticului, într-o limbă românească, fie tăioasă şi ţepoasă, fie usturătoare şi ascuţită, edificând un univers remarcabil de idei, înălţate din durerile celor două Românii”).

Din vasta operă a lui Efim Tarlapan,  ca o inflorescenţă cu câteva zeci de petale, am ales una singură: „Zâmbete pentru export” (editura „Labirint”, Chişinău, 2010, prefaţa:  George Corbu).

Înglobând satire, fabule, epigrame şi aforisme, de remarcat atitudinea autorului faţă de personajele, faptele şi subiectele alese în creaţiile sale, care nu este una vagă, doar aluzivă.

Cele 22 de satire reflectă punctele de vedere hotărâte, fără menajamente ale autorului, atitudinea negativă faţă de personajele alese fiind predominantă: „Cotropitor fiind,  vecine, / Îmi ceri, pe ton poruncitor, / Să fac abstracţie de tine / În scrisul meu demascator. // Alogic şi lipsit de tact / Ai fost şi eşti, bătu-te-ar sfântul! / Cum pot să te tratez abstract / Când tu, concret, îmi furi pământul?...”(„vecinului de la est”) ; „Deseori, trădat de Vest / Şi de Est prădat, acest /  Neam al meu voinic, frumos, / Gârbov azi, de chin,  ca scoaba, / E ca un Iisus Hristos / Între Iuda şi Baraba…”(„Destin daco-roman”).

Prin cele 9 fabule, Efim Tarlapan ne obligă să descifrăm şi partea serioasă, de regulă ascunsă, a umorului: „Caz uluitor! Un critic / Mi se plânge, autocritic: / „Am „ros” cărţi de poezii / Poate sute, poate mii // Din întregul Univers, / Dar nu pot compune-un vers…” // Critic, tu, cu multă şcoală, / „Ronţăie” şi o morală: / Deşi pânză bagă-n rânză, / Molia nu face…pânză!” („Morală fără fabulă”).

Umorul din epigramele incluse în volum are o calitate specială: ia foarte în serios ironia. Dispare acea calitate a umorului de a privi subiecţii cu oarecare  simpatie, antipatia  insinuându-se pas cu pas cu scopul de a-şi educa cititorii:  Curcile: „Curcile,-n conflict cu câinii, / Seamănă cu noi, românii - /Au un imn, ca noi, şi ele: / „Somnoroase păsărele…”; Statele: „Chişinău şi Bucureşti - /

Două State româneşti, / Ar fi foarte fericite, / De-ar fi…STATELE UNITE!”;  La scoaterea lui Stalin din mausoleu: „L-am plâns, ca unii ruşi, şi eu / Pe Stalin, regretând / Că n-a rămas în mausoleu / Să-l …scuip din când în când!”; Urna: „Cum pot să fac aici, la voi, / Spre propăşire saltul, / Când, dat afară, un gunoi, / E-nlocuit cu altul?...”; Femeii: „Îţi iert, femeie, tot: păcate, / Minciuni şi infidelitate; / Un lucru nu ţi-l iert, o, nu! - /Că şi pe proşti îi naşti tot tu…”.

În aforisme, ca şi în DENS (Dicţionarul Enciclopedic Satiric),  întâlnim un umor încruntat, izvorât dintr-o profundă meditaţie, tentaţia moralizatoare fiind evidentă: „Istoricii pot falsifica trecutul; profeţii…viitorul.”; „Adevărata glorie a scriitorului nu e când critica îl laudă, ci când criticii încep să se laude cu el.”; „Apropo de Unire! Conducătorii celor două state româneşti şi-au strâns mâinile. Până la îmbrăţişări mai este…”; „Palavre! America n-a fost o descoperire. A fost o invenţie…Diabolică.”; „Patria e în pericol! La apelul ei răspund…trădătorii.”.

Peste acest volum, ca peste întreaga operă  a lui Efim Tarlapan, coboară satira care radiază o atitudine în general negativă faţă de subiectele alese, umorul simpatic  şi ironia instructivă. Şi, ca la mai toţi epigramiştii basarabeni, e prezentă „durerea celor două Românii”. Opera lui Efim Tarlapan este şi un imens experiment cu românismul. Ca om care a cunoscut apăsarea cizmei sovietice, şi-a impus ca toate creaţiile sale să atingă inima şi simţirea românului din interiorul ţării şi din exteriorul ei. Există, din această perspectivă,  o folosire specială a cuvintelor, un anumit fel şi o anumită cadenţă a ritmului, încât triada satiră-umor-ironie, printr-o undă de disperare şi un ton apăsat, să revitalizeze latentul filon patriotic. Inteligenţa lucidă care l-a stăpânit toată viaţa i-a dat şi o libertate a folosirii cuvântului potrivit la locul potrivit. Voi încheia cu epigrama „Teiul”, una care a fost evidenţiată de academicianul Mihai Cimpoi: „La Eminescu versu-mi place, / Dar şi-acel tei nemuritor, / Căci ştiu: nicicând nu se va face / Din ramu-i…coadă de topor.” (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

BÂRFA LA EPIGRAMIȘTI

Apar și bârfe, sigur, nu prea dese,

Că-n unele concursuri, evident,

Mai sunt și unii ce obțin succese

Și culmea... dintre cei ce au talent! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PRIETEN BUN

Nu spune-așa pe față că-s un nume,

Dar poți pricepe din comportament,

Că sunt apreciat de multă lume

Ca om... și nicidecum că am talent! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EROULUI ROMÂN

Aș vrea să vii pe-a timpului aripă,

Să vezi cum progresăm, cum merge treaba,

Să simți că-ți mulțumesc și-n orice clipă

Regret că te-ai sacrificat... degeaba! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

OFUL TÂMPLARULUI

E mult prea mare, zău, păcatul,

Şi nu e de iertat defel;

Când unul construieşte patul,

Iar altul se-ncălzeşte-n el! (VASILE LARCO)

 

EVOLUŢIE

Maimuţa coborî din pom

Şi-a devenit, prin muncă, om,

Cumva pe ram din nou să fie,

Ea n-ar mai face-aşa prostie! (VASILE LARCO)

 

TOAMNA

E anotimpul rece-n care

Cocorii, berzele s-au dus,

Cad frunze galbene-n cărare…

Şi mulţi miniştri de pe „sus”. (VASILE LARCO)

 

CUMUL DE FUNCŢII

Şefa din inspectorat

E din toate câte-un pic,

Însă mulţi au observat

Că din toate-i mai nimic. (GRIGORE COTUL)

 

PENSIONAREA PROFESORULUI

Sincer spun că nu contează

În ce şcoală a lucrat,

Statul îl pensionează

Ca pe un handicapat. (GRIGORE Cotul)

 

GINERE CU SOACRĂ VĂDUVĂ

Fiind cei doi de vârste-apropiate,

Discreți, trecură la intimități...

Iar soacra retrăia, ca-n alte dăți,

Momente de extaz, demult uitate! (MIHAI HAIVAS)

 

RECOMANDARE

Nu te alarma, când scrii,

Dacă-ți tremură iar mâna;

Este important să știi

Să nu-ți tremure... româna! (MIHAI HAIVAS)

 

DUBLĂ UTILIZARE

M-am convins de mult că parul

Nu-i doar lemn, pe foc să-l pun,

Ci, un mijloc foarte bun

De-a-mi învinge adversarul. (MIHAI HAIVAS)

 

SOŢIE INGRATĂ

Răcneşte-n van, de-aud vecinii,

C-o neglijez de-o vreme bună:

La urma urmei, nici maşinii

Nu-i fac mai mult de-un plin pe lună! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EXAMEN DE DEFINITIVAT

În faţa colii, inactiv,

Mereu cu ochii în pământ,

S-a lămurit definitiv

Că nu e de Învăţământ. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

TREZIRE ISTORICĂ

În vremi de-nverşunată ură

M-ar fi lăsat duşmanul lat,

Dar lovitura-i sub centură

Mi-a amintit că sunt bărbat…(GHEORGHE BÂLICI)

 

TRISTĂ CONSTATARE

În viaţa asta orişicând

M-au tot lătrat, pe rând, destul

Vreun câine ce era flămând

Sau omul ce era sătul… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL

Codrule cu vremea-n spate,

Cum românu-ţi este frate,

Doar la tine, cu tot dorul…

Vine iarna cu toporul. (GHEORGHE BÂLICI)

 

CLOŞCA CU PUII DE AUR

Cloşca asta, bună mamă,

Din exil fiind adusă,

Chiar şi astăzi puii-şi cheamă,

Uneori, în limba rusă! (ION DIVIZA)

 

EPITAF PE MORMÂNTUL TRANZIŢIEI

Aici se vine-n România

Cu lumânări şi cozonaci,

Sub piatră zace sărăcia;

Sub sărăcie – cei săraci. (ION DIVIZA)

 

VOCEA EXPERIENŢEI

Spuse Mama mare,

Pe un ton sfătos:

Dacă ai picioare,

Capu-i de prisos! (VALENTIN DAVID)

 

DUPĂ BUGET

Au doamnele, frumoase stele

Ce zilnic îmi răsar în cale,

Picioare lungi şi paralele…

Dar şi pretenţii inegale! (VALENTIN DAVID)

 

BOMBĂ SEXY

Veneau bărbaţi la ea, în trombă,

Şi totuşi, nu s-a măritat:

Era un gen de sexy bombă…

Dar cu efect întârziat! (VALENTIN DAVID)

 

DEFINIŢII ÎN G: Gospodina

E cunoscută-n fapte, vorbe

Și asta este foarte bine;

Ea știe să gătească ciorbe…

Dar și a se găti pe sine!... (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN G: Grilajul

Construit în așa fel

Să ne țină la distanță;

Fier forjat, fontă, oțel,

Cupru… dacă ai prestanță! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN G: Geamandura

E un fel de… plutitoare

Ce-are rostul de ne scapă

Pe un fluviu cu vâltoare…

Nu și când intrăm la apă! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN G: Gramofonul

Până ieri, mi-au spus amicii

Muzic Hall pe primul loc;

Se distrau cu el bunicii

Scârțâia… chemând la joc! (GHEORGHE GURĂU)

 

POTRIVIRE DE CARACTER

Din dragoste căsătoriţi

Aşa de potriviţi suntem

Şi foarte, foarte fericiţi

C-o zi mâncăm şi două bem. (VASILE MANOLE)

 

CALAMITATE CU REPETIŢIE

Iarăşi se trezi ţăranul

Cu recolta-n bătătură,

Că avu noroc sărmanul…

I-o aduse-o viitură. (VASILE MANOLE)

 

SUGAR DE CARIERĂ

Întâi la pieptul mamei-ai stat

Cuminte, fără de suspin,

Apoi din bănci te-ai alăptat

Şi-acum sugi la buget, din plin. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SLUJBĂ PENTRU UN FOST ALES

După un mandat, mon cher,

Cu ani buni, frumoşi, mănoşi,

Te poţi face patiser,

Căci vei vinde tot gogoşi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SUSPICIUNE  

Mă înconjoară cu gesturi plăcute,

Traiul mi-l face vibrant.

Oare aceste dovezi de virtute

N-ascund cumva un amant? (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

FĂRĂ ILUZII  

Dragoste la prima vedere?

Cum ochii mei au cam slăbit

Şi sunt în „liberă cădere”

Nu cred decât în pipăit. (GHEORGHE I GHEORGHE)

 

FECIOR DE BANI GATA   

Chiar de viaţa mi-e hoinară

Cu de toate mă îmbuib

(Până şi la barza chioară

Dumnezeu îi face cuib). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MINISTRUL  PE MOŞIA SA  

Când e traficul intens,

Să n-o ia pe contrasens,

Dacă ăsta-i drumul lui,

Ditamai ministrului?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

N-AUDE, N-A VEDE  

Girofarul și sirena,

Mersul ca zburând pe sus

Să-i provoace lui migrena?!

Domn' ministru dormea dus!! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

VINOVAT – ŞOFERUL SEPEPIST  

Adevăru-acesta-i, tristul,

Când ministrul e imun:

Vinovat nu-i mașinistul,

Ci acarul e: Păun. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR    

N-ávem ghid, tablete fáine,

Digital - neinstruiți.

Că în clase sau online,

Tot la fel: nepregătiți. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

URARE DOAMNEI MINISTRU   

Doamnă, ca să țíneți pasul,

Să nu pierdeți niciun știft,

Când veți pune „PEPSIglas”-ul,

Nu uitați nici de-„oberliFt”. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

SINCERITATE DEZARMANTĂ   

Când erupe un pitic:

„Nu mai înțeleg nimic!”,

Nu-ți vine să-ntrebi pe dată:

Dar ai înțeles vreodată? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ȘCOALA, BOALA, BUIMĂCEALA
A-nceput și școala,
Teama, brambureala;
Ne-ar fi fost mai frică
Lângă-o-Abramburică? (DUMITRU BUJDOIU)


ȘCOALA ONLINE PENTRU PĂRINȚI
Mă-nfuria zilnic tableta,
 Îl mânam cu trotineta;
Am ajuns să-l rog acum,
Să ne chiorâm pe Zoom. (DUMITRU BUJDOIU)


DIALOG DUPĂ NOAPTEA NUNȚII
Se trezi cam nașparlie :
- Leafa ta cât e, băi Gică?
 - Minima pe-economie,
- Aoleu, și aia-i mică?! (DUMITRU BUJDOIU)

EXPLICAȚIE
Era curioasă fata:
- Cum l-ai cunoscut pe tata?
- Între-un club, în Panama,
N-am pe cine blestema... (DUMITRU BUJDOIU)

CAMPANIE ELECTORALĂ

Pretutindeni se probează,

Totul iese-n evidenţă!

Candidaţii, toţi, lucrează

În trafic ...de influenţă! (MAX OPAIŢ)

 

SOLUŢIE PENTRU CRIZĂ

Politica-i pe finanţe!

(Asta,ştie orice fraier!)

Daca nu poţi lua creanţe,

Sare-un ...bancomat în aer! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI INS PREOCUPAT DE DEZVOLTAREA PERSONALĂ

A privit cu interes

Tot ce-n viaţă i se cere;

Cel mai bine-a înţeles...

Ridicarea la putere! (MAX OPAIŢ)

 

POVESTE DE DRAGOSTE

Multă vreme-au fost iubiţi,

El, era bărbat galant,

Şi-au sfârşit,nedespărţiţi,

De...pahar şi de...amant! (MAX OPAIŢ)

 

POETEI VERONICA BORUMBACU

(La apariţia versurilor:

 „O, Europă, te simt în mine, /

Te simt adânc în mine”)

Mult stimată Veronică,

Eu credeam c-o ai mai mică!

Dar mărturisirea-ţi clară

Din Gazeta Literară,

Dovedeşte elocvent

Că în chestia matale,

De-adâncimi fenomenale,

Intră-ntregul continent! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

LUI I. V. STALIN

Iuda Tito şi cu iuda Costov

Au vrut să-l omoare pe Dimitrov,

Dar tu, genialule părinte,

Fosta-i vigilent şi le-ai luat-o înainte! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

CIMITIRUL

Prin votul unanim al obştii,

Sfinţit şi validat de popi,

E locul unde, nu doar proştii,

Ci şi deştepţii dau în gropi… (EFIM TARLAPAN)

 

TESTAMENTUL LUI ADAM

Cu Eva-mi este tot mai greu –

Bătrână e şi proastă.

Mă deplasez la Dumnezeu

Să mai jertfesc…o coastă. (EFIM TARLAPAN)

 

TESTAMENTUL UNUI ARBORE

Fă-mă, Doamne, după moarte,

Gard, hârdău, budă-n taverne,

Numai nu mă face carte

Pentru scrieri…postmoderne! (EFIM TARLAPAN)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bolnavii SARS-Cov-2 din Iași ar putea fi aduși la Botoșani. Iașul nu mai are locuri la ATI și a cerut ajutorul spitalelor din zona Moldovei

Luni, 19 Octombrie 2020
462

Toate paturile de Terapie Intensivă din municipiul Iaşi care tratează bolnavi de Covid-19 sunt ocupate, şefii sistemului sanitar ieşean căutând soluţii pentru internarea cazurilor grave &...

Începând din decembrie, cei mai săraci dintre români vor primi tichete în valoare de 180 de lei pentru o masă caldă gratuită

Luni, 19 Octombrie 2020
333

Persoanele care au împlinit cel puțin vârsta de 75 de ani, care au venituri la nivelul pensiei minime garantate, indiferent că vorbim de indemnizația socială pentru pensionari sau de a...

Tu ai face ca el? Un român s-a îmbătat așa de tare încât a sunat la 112 să se autodenunțe că e beat la volan

Luni, 19 Octombrie 2020
494

Un bărbat din Sibiu a sunat la 112 pentru a se autodenunța că a condus o mașină, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. Acesta a solicitat un echipaj la domiciliu, însă, pe...