O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Considerată carte de umor, „Ping-pong cu stele de carton”(Editura „StudIS, IaÅŸi, 2020, cuvânt înainte: autorul, caricaturi: Nicolae Viziteu), recenta apariÅ£ie semnată de Gheorghe Bălăceanu e un fel de casetă cu patru sertare: Epigrame, Dialoguri, Poezii ÅŸi Parodii.
Epigramele, care ocupă peste jumătate din corpul volumului, produc cititorului momente de desfătare prin varietatea celor care l-au inspirat: politicieni, ţărani, ÅŸefi, epigramiÅŸti, intelectuali, scriitori, adepÅ£i ai politicii corecte, slujitorii bisericii, iubite, ONG-iÅŸti etc. Se simte gestul de a fi imparÅ£ial ÅŸi, trecând dincolo de evidenta perfecÅ£iune a construcÅ£iei, ritmul nu este unul mitraliat. Epigramele lui Gheorghe Bălăceanu degajă un soi de magie, versurile se citesc la fel ca ÅŸi cum ai trece cu o pensulă pe pânza colÅ£uroasă a lumii româneÅŸti. Politicienii ies mereu din logica normalităţii, iar gesturile vin de undeva din reverberaÅ£ii politice mai vechi: „Despre politicienii noÅŸtri: „Sunt mulÅ£i ce spun că nu ar fi maturi, / DeÅŸi privindu-i, nu-s deloc plăpânzi / Åži chiar de-nhapă cu mai multe guri, / Mai toÅ£i au dovedit că sunt flămânzi!”; „Sfat unui politician”: „Să stai cu capul sus e important, / Căci dacă la alegeri ai pierdut, / Rămâi la fel, un membru penetrant… / Din care-ai „emanat” la început…”;
Dialogurile sunt, în esenÅ£a lor, o „ciocnire a minÅ£ilor” prin care forÅ£a preopinenÅ£ilor este pusă în valoare. Floretist remarcabil, Gheorghe Bălăceanu prezintă rezultatele „meciurilor” cu Sorin Finchelstein, Mihai Haivas, Nae Bunduri ÅŸi Alexandra Dogaru. Răspunzând provocării lui Nae Bunduri ( „Din puÅŸcăria căsniciei”: „Din „puÅŸcăria” de-nsurat / Cu soaÅ£a mea – un dur Mefisto, / Eu cred că n-ar fi evadat…/ Nici Contele de Monte Cristo.”), Gheorghe Bălăceanu răspunde prin două epigrame: „Stoicismul lui Bunduri”: „El soaÅ£ei, demn i-a suportat calvarul / Åži domn fiind, nicicând s-o fi bătut, / Ci-n sine ÅŸi-a vărsat mereu amarul… / Din sticlele pe care le-a băut.”; „În apărarea lui Bunduri”: „Nu cred c-acest N. Bun din lumea bună, / Åži-acuză soaÅ£a fără vreun temei, / Când el ÅŸi-a pus ÅŸi dinÅ£i, să nu se spună / C-avea un dinte…împotriva ei!”.
Poeziile sunt rezultatul unui exerciÅ£iu intelectual al autorului ÅŸi ele redau reflecÅ£iile asupra unor momente trăite cu scopul declarat ca la întâlnirea cu cititorii să se producă o contopire morală ori una etică. „De-aceea” este o poezie în care, ca printr-un vitraliu, poetul zăreÅŸte întreaga pleiadă a personalităţilor date de solul mustind de cultură ÅŸi spiritualitate al BotoÅŸaniului. „Tot românul e poet” reprezintă o sumă de împunsături inteligente date aspiranÅ£ilor la poezie. „Iubire de o clipă” ÅŸi altele construite pe aceeaÅŸi gamă sentimentală sunt rezultatul unor plonjări în apa liniÅŸtită a romantismului. O lecÅ£ie a rigorii ne e dată prin cele trei rondeluri dedicate saltimbancilor politic, posibilităţii ÅŸi fotbaliÅŸtilor: „BieÅ£i saltimbanci, de voi ne este milă / De teatrul prost, de cabotini politic, / Când vă privim ÅŸi v-acceptăm în silă, / Sperând să vă revină simÅ£ul critic. // Destoinici robi la ÅŸpagă ÅŸi la pilă, / Cu un discurs tâmpit ÅŸi paralitic, / BieÅ£i saltimbanci, de voi ne este milă, / În teatrul prost, de cabotini politic. // Fiind cam siguri că a vieÅ£ii filă / Va ÅŸterge-un tern parcurs meteoritic / Åži-n viitor asemenea reptilă / Va dispărea din spaÅ£iul mioritic, // BieÅ£i saltimbanci, de voi ne este milă…” („Rondelul saltimbancilor politic”).
Parodiile vizează texte sursă semnate de Gheorghe Pârja, Ion Pillat, Romulus Vulpescu, George Bacovia, Georgeta Resteman, Åžt. O. Iosif, Armina Flavia Adam, Vasile Muste ÅŸi Alexandru Macedonski. În afară de doi sau trei autori, restul îmi sunt foarte cunoscuÅ£i, i-am citit de-a lungul timpului asta însemnând că le pot identifica stilul, aspect care îmi permite să observ că autorul reciclează / modifică doar subiectul, stilul fiind păstrat. Constat în parodiile lui Gheorghe Bălăceanu prezenÅ£a permanentă a unei fine polemici sub acoperire, una care „cade” peste autorii selectaÅ£i ca un fel de ploaie de vară. Se simte căldura ÅŸi plăcerea de a-i fi citit, iar ironia învăluie textele originale printr-o preocupare permanentă de a produce sublime transformări semantice: „Primăvara când apare, parcă sunt ÅŸi eu poet; / Simt curgând prin vene sânge de-un albastru violet / Åži la fel îmi pare viaÅ£a, că acum fiind boier, / În vitrine am de toate, nu mai Å£in în frigider. // Brusc din lunga adormire mă trezesc puÅ£in năuc, / Admirând cum guvernanÅ£ii, pe manele ne conduc; / Cum în fabrici ÅŸi uzine e peisajul ideal, / Mai puÅ£in de jumătate, mai lucrează, din total. // Pe câmpii ÅŸi pe ogoare, toÅ£i ţăranii-s mulÅ£umiÅ£i, / Că acu fără subvenÅ£ii, sunt ÅŸi ei ÅŸomeri cinstiÅ£i. / Åži ce fericită-i glia, cum o simt eu fremătând, / Bucuroasă că la pieptu-i ne va ocroti-n curând! // Åži-om trăi în rai ferice, bucurându-ne de tot / Ce n-avem ÅŸi ne-o da Domnul ÅŸi cu sfinÅ£ii lui, că pot! / Dar se pare c-o iau razna, că n-am prea mâncat aseară… / Ptiu, a dracu’ astenie, oare-n UE-i primăvară?!” („Astenie de primăvară” după „Nervi de primăvară”, de George Bacovia). Parodiile acestea, ca ÅŸi altele scrise de autor, respectă măiestria argumentaÅ£iei, vigoarea ÅŸi caracterul sugestiv al scriitorilor suport, făcând din Gheorghe Bălăceanu un parodist veritabil. Nu se poate trece cu vederea umorul ieÅŸit din grafica lui Nicolae Viziteu-NEVE. PeniÅ£a acestui caricaturist pune bărbaÅ£ii în situaÅ£ii reflexive, iar femeia să se prezinte ca o veritabilă „mulier domina”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
DISCREPANŢĂ AGRARĂ
Mănoasa toamnă vine, trece
Pe după crestele bătrâne,
În roade, chiar de se întrece,
Ţăranul tot sărac rămâne! (VASILE LARCO)
BUNUL SIMÅ¢
Vorba-i cu acoperire,
Doar la pătura de „jos”:
Omul cu obraz subţire
N-are portofelul gros. (VASILE LARCO)
OFURI RURALE
Zicea prin curte o mătuşă
Gândind la propria ei soartă:
Alegerile bat la uşă,
Iar perceptorul bate-n poartă! (VASILE LARCO)
DE EÅžTI MAI BUN
Åži tras în jos, de eÅŸti mai bun, exclus
Să nu te salţi, căci fără vreo problemă,
Azi mulÅ£i te-ajută ÅŸi te trag în sus
Cu forţă... ca să zbori de tot din schemă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
STRATEGIE
Conchide dup-un lung popas,
Că el pe mulţi să-ntreacă poate,
Doar dacă face-un singur pas…
În spate! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
DRAGOSTEA MEA...
Așa ne-am tot iubi, că și-un popas
Oricît de scurt ar fi, îl regretăm
Åži spre altar ar fi un ultim pas...
Nu crezi c-ar trebui... să-l evităm?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CAMELEONISM POLITIC
Politica e şugubeaţă,
AleÅŸii m-au înnebunit :
Aseară roÅŸii-erau la faţă…
Åži noaptea s-au îngălbenit ! (VALENTIN DAVID)
SPECIFIC LOCAL
Când România toată e în pom
Şi viitorul ne provoacă frică,
Nu guvernează legile lui « Om »
Că-i suverană Legea lui Mitică ! (VALENTIN DAVID)
DUPLICITATE
Murătura din cămară
E pe masă, evident,
Dar mai poate să apară
La tribună-n Parlament. (GRIGORE COTUL)
VOX POPULI
Mi-a zis un amărât :
« Eu cred că viitorul
Guvern mai prost de-atât,
E sigur…următorul ! » (GRIGORE COTUL)
MÄ‚SURÄ‚ EXTREMÄ‚
Cine, de cuvânt, nu înÈ›elege
Și o face-adesea pe căposul,
Nici cu bâta, sigur, nu se drege
Ci, doar folosind mereu barosul! (MIHAI HAIVAS)
SFÂRȘITUL UNUI MAFIOT
De legea junglei a fugit,
Dar a ajuns, plimbat în „lesă”,
În jungla legilor „cu-adresă”
Din care, viu, n-a mai ieșit! (MIHAI HAIVAS)
RÄ‚FUIALA STRICÄ‚ ÎNVOIALA
România iar stagnează,
Căci la „vârf” e foc È™i pară:
Conturi multe se reglează
Făr-a ține cont de țară. (MIHAI HAIVAS)
MELANCOLIE
Gândind la fostele iubiri
În toamna vieÅ£ii, cenuÅŸie,
Eu nu trăiesc din amintiri,
Trăiesc din ce putea să fie. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SUPLICIU
M-a prins cu soaţa lui un ins,
La catul opt, în pielea goală
Şi nu mi-e ciudă că m-a-mpins,
Dar mi-a Å£inut un ceas morală. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DICÅ¢IONAR ÎN E: Escaladarea
E un lucru la înălÈ›ime,
Trepte nu-s și ca atare
Nu e treabă de puștime
Nici de cei lipsiÈ›i de „stare”! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DICÅ¢IONAR ÎN E: Evaziunea
E un fel de-aÈ›i însuÈ™i
Bani pe nemuncite
Altfel spus se poate-a fi
Șef… la nesimÈ›ite! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DICÅ¢IONAR ÎN E: Erotism
O stare de-încântare bravă
Pe care unii-o folosesc
De „ridicat” ceva în slavă…
Atunci când nu se istovesc! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DICÅ¢IONAR ÎN E: Elementare
Sunt școlile de cartier
Numite și elementare;
Au la intrare porți de fier
Să nu chiulim atât de tare! (GHEORGHE GURÄ‚U)
LA PSIHIATRU
Mi-a spus la consult:
În mariaj menÅ£ii armonia
Când câÅŸtigi mai mult
Decât poate cheltui soÅ£ia. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GHINION
Cu fiecare zi sunt mai posac
Că viaţa asta mi-e vrăjmaşă:
Toate lucrurile care îmi plac
Sunt imorale sau îngraşă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNCURCÄ‚TURÄ‚
Soața unui bun amic
Mă cam bănuie degeaba:
Soțu-i are-un inamic
Ce m-ajută să-mi fac „treaba”. (ELENA MÂNDRU)
UNUI FUNCÈšIONAR
Cu probleme când mă duc,
Vrând, de timp, el să nu tragă,
Folosesc faimosul truc:
Ori pun pilă, ori dau È™pagă. (ELENA MÂNDRU)
PREMII LA CONCURSURI DE UMOR
Premiate-s an de an
Doar epigrame de IuraÅŸcu,
Petrone, Larco, Sălcuţan
Şi fabula lui Toderaşcu. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REMANIERE GUVERNAMENTALÄ‚
Prezentă numai pe-o hârtie,
Doar o idee-ar incuba
Miniştri patruzeci să fie,
Ca-n basmul cu Ali-Baba. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AGLOMERAÅ¢IE
De când suntem conduÅŸi de răi ÅŸi fameni,
Avem, pe lângă „marele noroc”,
Mai multe limuzine decât oameni
Åži-n limuzine oameni mai deloc… (GHEORGHE BÂLICI)
CONTRA BOLILOR DE STAT
De la guvern, peste hotare,
Se zice că s-au comandat
MaÅŸini cu locuri în picioare –
Să nu-i mai doară-n tur de…STAT. (GHEORGHE BÂLICI)
PERFORMANŢĂ
Guvernul – să luaÅ£i aminte –
DoreÅŸte în efort sublim
Să poată să ne-nveţe minte,
Dar nu cumva să ÅŸi gândim… (GHEORGHE BÂLICI)
NOSTALGII
Cei ajunÅŸi la vârsta-a-treia
Când tot văd în jur scumpiri,
Nu mai „înnoiesc” femeia
Şi trăiesc din amintiri. (VASILE MANOLE)
PENSIONARII
Din Crăciun ÅŸi pân’ la PaÈ™te
Umblă numai după moaşte,
După care pe-apucate
Merg pe la notariate. (VASILE MANOLE)
MEDIC GENEROS
„Doctore, îmi dai, în fine,
O speranţă oarecare?”
„Da! – e lege pentru mine
Ruga celui care moare!” (ION DIVIZA)
RITUALURI
La bar petrec boemii în neÅŸtire,
Bărbaţi de viţă toacă avuţii;
Se sparg pahare „pentru fericire!”
De capul curioaselor soţii. (ION DIVIZA)
CRIZÄ‚ LA COMANDÄ‚
Doamna, fă-ne o surpriză
Cu puterea ta cerească:
Dă, în fine, ÅŸi o criză
De…prostie omenească. (EFIM TARLAPAN)
CANDIDAȚI ȘI CATINDAȚI
E ușor să-i recunoști,
Unii-s noi, dar mai mulți foști;
Sunt cam toți corupți, anoști,
Mincinoși, la fel de proști. ( DUMITRU BUJDOIU )
GREIERII ȘI VIRUȘII
Toată vara au cântat,
Au băut, mâncat, dansat;
Când să-nceapă È™colile,
Se scuză cu...bolile. (DUMITRU BUJDOIU )
94,15% NOTE MODIFICATE LA CONTESTAÈšIILE DE LA BAC
Nu mai dăm teste la BAC,
Le facem la toți pe plac;
Pierdem bani la meditații,
CâÈ™tigăm la contestaÈ›ii. ( DUMITRU BUJDOIU )
FAN FC BOTOȘANI
Cojocaru-i cu noroc,
Va găsi ac de cojoc;
Chiar și pentru Tottenham,
Dom’ Murilo,... tot te-n ham. ( DUMITRU BUJDOIU )
LITORALUL PENTRU TOÅ¢I
Astăzi, multă lume-i spune,
(DeÅŸi ei nu i se pare!?)
Ca prea mult ea se expune,
Stând aÅŸa goală la soare! (MAX OPAIÅ¢)
PÄ‚LÄ‚RIE PE MASURÄ‚
Pare banal ca individ,
Nu sunt surprins, dar, acum sper
Că luat de val la un partid,
Să nu ajungă-n ...minister! (MAX OPAIŢ)
UNUI VECIN DATORNIC
Cu vecinul meu, stau bine;
Mai mult el, cum să explic?...
Cere bani mereu la mine,
Da-napoi, nu dă nimic! (MAX OPAIŢ)
PARTAJ
Au dus o viaţă liniştită,
Acum însă, au divorÅ£at;
EA a plecat mai "implinită",
Iar EL, cu datorii la stat! (MAX OPAIÅ¢)
TRANDAFIR DIN BUCUREÅžTI
CE-AI FOST IERI AZI NU MAI EÅžTI
Neaflându-È™i chip È™i cale,
Candidații la locale
Fug de (parc-ar fi COVID!)
Sigla propriului partid. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ÎNÅ¢ELEGEREA POLIÅ¢IEI CU CLANURILE
IGPB. Atamanul
A bătut palma cu clanul:
Cum ați stins pe loc incendiul,
Cum am ridicat asediul! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
MINISTRUL DE INTERNE ÎNFIINÅ¢EAZÄ‚ O POLIÅ¢IE NOUÄ‚
A făcut justiție
În lumea bipedelor.
Acum - o poliție
Pentr-a patrupedelor. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LA NAIBA BOMBA!
O nație n-o pui pe buturugi
Numai cu bombe răssofisticate:
Suficient metodic să-i distrugi
Învățământul ei de calitate. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
LA PUTERE E CV-UL
Simigiul, bragagiul -
ToÈ›i È™i-au înflorit CV-ul,
După care, cu tot natul,
Ei au capturat și statul. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ALTE VREMI, NÄ‚RAVU-ACELAÅžI
Cu iaurt și gogoșele
Te făcuși vornic, mișele.
Cu CV-nfrumusețat
Azi tot tu ești deputat. (NICOLAE MĂTCAŞ)
AGLOMERAÅ¢IE DE RUDE ANGAJATE
LA PRIMÄ‚RIA DIN IAÅžI
Cum explică domn' Chirică
Nepotismul din barcaz?
Ei lucrează nu de frică:
Ei lucrează de obraz! (NICOLAE MĂTCAŞ)
LUI SADOVEANU
„Venea o moară pe Siret”
Legănându-se pe-o coastă,
Åži-n ea un autor ÅŸiret
Măcina făină proastă! (PĂSTOREL TEODOREANU)
FÄ‚RÄ‚ TITLU
Când mă duc la ÅŸef
Îl găsesc cu chef!
Când mă duc la chef…
Îl găsesc pe ÅŸef! (PÄ‚STOREL TEODOREANU)