Loc de dat cu…EPIGRAMA (108)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (108)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Recentul volum  al lui Mihai Haivas , „Epigrame mihăilene” (editura „Pim”, Iaşi, 2020), are un titlu care te poate duce pe multe direcţii. Eugen Deutsch, prefaţatorul volumului, crede că titlul reprezintă „…o reverenţă închinată „ACADEMIEI MIHĂILENE” – prima instituţie de învăţământ superior modernă din Moldova (1835-1847) inaugurată la Iaşi, sub domnia tizului său Mihail Sturdza”. E o explicaţie care pleacă de la o realitate întărită şi de faptul că autorul a fost cercetător matematician în cadrul Filialei Academiei Române din Iaşi, în plus, este şi membru al Academiei Libere Păstorel. Dar nu este exclus ca titlul volumului să  vină şi dinspre  prenumele său, Mihai (epigrame mihăilene = epigramele lui Mihai).

Epigramiştii se lovesc de un inconvenient: într-o majoritate covârşitoare creaţiile lor se referă doar la om, obiectele intrând sub aripa umorului doar în cazul unor definiţii.  Ori omul, după cum preciza Andrei Pleşu, este „suma tuturor ipostazelor temporale pe care un individ le parcurge evoluând depăşindu-se, revizuindu-se”. Cam aşa vede Mihai Haivas omul, într-o permanentă schimbare, taxând fără crâcnire involuţiile. Pe această logică, autorul în discuţie este un fin psiholog, un bun  sociolog, dar şi cel mai freudian dintre epigramişti: Spovedania unei femei: „Trăiesc un moment enervant, / Deşi am şi soţ şi amant: / O lipsă de sex mă apasă / Când unul pe altul se lasă!”; Epicurianism masculin: „Vinul, muzica şi dansul, / Dar şi multele amante, / Sunt supape relaxante, / Vieţii, reducând „balansul.”; Condiţie necesară în dragoste: „Judecând cu competenţă – / În relaţii cu femei - / Sexul este o esenţă / Pentru-amor „gustos”, de vrei!”;  Unei măicuţe: „C-un trup ce, în păcat te bagă, / Sfidând cutuma, cu iertare, / Mi-a demonstrat o noapte-ntreagă / Că nici un Dumnezeu nu are!”; Asistentă la doi medici: „Când e treaba mai în toi, / Se agită ca tăunul: / E cu sufletul la doi, / Dar cu fizicul…la unul.”; Iubire interesată: „Dragostea-i fiinţa care / Fără finanţare moare; / Iar „decese”, vrând să n-am, Fete, doar cu bani, iubeam!”; Fericire cu pagubă: „Nu vreau să intru-n amănunte, / Dar aerul curat de munte / Pe-amanţi, atât i-a excitat, / Încât şi patul l-au stricat.”.

Încă se mai crede  că libertatea cuvântului a diminuat importanţa cuvântului, o aserţiune cu care nu sunt de acord. O îngrădire ne-ar obliga să rămânem la sensul propriu de bază al cuvântului. Doar libertatea folosirii lui ne dă voie să accedem la sensul propriu secundar şi, mai mult, către sensul figurat folosit ca valoare expresivă.  Din această perspectivă, Mihai Haivas nu este  doar cel mai freudian epigramist ci şi un maestru  în folosirea cu diplomaţie a libertăţii cuvântului. Îndrăznesc a caracteriza acest volum ca fiind şi „o sumă de cuvinte despre…cuvinte”. Multe epigrame pun în evidenţă valenţele româneşti ale unui cuvânt şi nu sunt puţine cazurile  în care omonimia şi polisemantismul îşi fac loc (vezi „sân”, „bou”,  „a tăia”,  „sapă”, „a trage”, „vis”, „cont”, „nas”,  „colac”, „somn”, „cumpănă” etc.): Dorinţe de Anul Nou: „La cumpăna cea dintre ani, / Am vrea s-aflăm că nu urmează, / Nici ani de cumpănă sărmani, / Nici cumpene ce ne stresează!”; Pseudoajutor: „Un colac primit în dar - / Pentr-un cerşetor, se pare - / Nu-i colacul de salvare, / Cum pretinde-acel avar.”;  Opinii diferite: „Despre mine, cu avânt, / Spun confraţii la tot pasul: / Unii că-s cu nasu-n vânt, / Alţii, că-mi prea bag eu nasul!”; Răfuiala strică învoiala: „România iar stagnează, / Căci la „vârf” e foc şi pară: / Conturi multe se reglează / Fără-a ţine cont de ţară.”;  Păţania unui soţ:  „Îl ameţi cu dulci cuvinte, / Şi se-nsură cu tinerica; / Trăgea nădejde înainte… / De coadă trage-acum pisica!”;  Recomandări românilor: „Spre-nţelegeri şi pace-i îndemn, / Dacă vor să nu cadă în groapă, / Căci ajunşi azi la sapă de lemn, / Vezi cum mulţi, între ei, se tot sapă.”; Exodul chirurgilor români: Soarta lor, precum se ştie, / Statul a bătut-o-n cuie: / Unii taie-n carne vie, / Dar mai mulţi o taie-n U.E.”; Extaz şi agonie: „Trăind ca-n sânul lui Avram, / Cu mâinile în sân stăteam; / Dar azi, cu frica-n sân de-ajung, / Îmi scuip în sân…şi o alung!”.

O prezenţă edificatoare  în mărirea efectelor semnificaţiei şi a separării palierelor epigramei o au sinonimele şi antonimele însă  predilecte pentru autor sunt paronimele corelative:  Între suspiciune şi prostie: „Privind problema în esenţă, / Spun fără dubii şi clemenţă: / Or fi în ţară forţe-oculte, / Dar sus sunt forţele…inculte!”; Atenţionare: „Când ajungi la un partaj / Într-un mariaj ratat, / Dacă faci prea mult tapaj / Rişti să fii pe loc… tapat!”.

Volumul acesta, care se alătură celorlalte nouă cu tematică ce vizează epigrama, ne relevă două direcţii mari ale creaţiei epigramistice haivasiene: 1. studiul caracterologic al femeii prin obsesia de a-i urmări toate faţetele (soţie, soacră, amantă, vampă, cheltuitoare, iubită, prefăcută, starea de obiect etc.), remarcându-se prin umorul insinuant; 2. căutător neobosit al sensurilor cuvintelor din limba română şi adecvarea lor la o formă de umor jucăuş. Privind ironia se observă adesea că lui Mihai Haivas nu-i este străină nici forma agresivă, aspect care ar putea să-i producă inamici. Este ştiută dilema criticului Cornel Regman, cunoscut ca un ironist, nu de puţine ori agresiv: „Acum, nici nu mai ştiu. Ironia să-mi fi produs atâţia duşmani sau justeţea unora dintre argumente, neplăcute celor găsiţi descoperiţi?”  Ambilor, dacă au inamici, li se trage de la justeţea argumentelor.

Suntem îndemnaţi de către psihologi să luptăm pentru progres şi nu pentru perfecţiune. Epigramele lui Mihai Haivas, dar şi atitudinile sale exprimate pe diferite surse, ne pun în faţa unui perfecţionist.  Şi asta pentru că, spune Mihail Bahtin, „anumite aspecte esenţiale ale oamenilor sun accesibile doar râsului”, iar lucrul acesta îl ştie şi Mihai Haivas.  (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

SOLUŢIE

Văzînd cu-ngrijorare că la noi

Şeptelul se reduce permanent

Fiindcă e penurie de boi,

Vom cere ajutor la Parlament! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SFAT DIN BĂTRÎNI

Luînd în seamă sfatul din vechime

Că nu-i orice femeie-aşa cum pare,

Descoperi cercetînd în profunzime...

Şi legi ce au desuuri cam murdare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

O BUNĂ SOLUŢIE

La duşmani vei greşi de te repezi,

Căci dacă faţă vrei să faci nevoii,

Le-arăţi ce puncte „slabe” ai şi vezi…

Cum se izbesc cu capu-n zid ca boii. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

INSTABILITATE POLITICĂ

Românu-i plin de sărăcie,

În muncă nu mai are spor,

Căci a ajuns corrupt să fie

Şi îngerul său păzitor. (VASILE LARCO)

 

UNOR POLITICIENI

Având “amnar şi cremene” la ei

Se ceartă-n Parlament, dar sar scântei,

Dar foc n-au cum să ia, pe drept cuvânt,

Acolo-i…tot o apă şi-un pământ! (VASILE LARCO)

 

DASCĂLUL MODEL

Îl vezi, e implicat mereu,

În goana după referinţe,

Şi-i apăsat – păşeşte greu –

Sub diplome şi-adeverinţe. (GRIGORE COTUL)

 

TEMERE JUSTIFICATĂ

Coşmarul meu de profesor

Se-accentuează zi de zi:

Mă tem că-n ziua-n care mor

Voi fi găsit pe sub hârtii. (GRIGORE COTUL)

 

NU TE PUNE CU PROSTUL!

Timpul, dacă-l pierzi mereu

Doar în certuri și povești,

Cu un prost plin de tupeu,

Prea deștept nici tu nu ești! (MIHAI HAIVAS)

 

MĂSURĂ TARDIVĂ A ROMÂNIEI

Aveam un aur fin, curat

Și tristă-i azi a noastră soartă

Căci lacăt greu am pus pe poartă,

Dar după ce ni l-au furat. (MIHAI HAIVAS)

 

EXPLICAȚIE

Să spui, desigur e-o eroare,

Că tagma proștilor e mare:

De fapt, par mulți în lumea-ntreagă,

Fiindcă, peste tot se bagă. (MIHAI HAIVAS)

 

VREMURI DE RAHAT

Viermii sufer-o schimbare

Când politica-i pe dric:

Până şi o lipitoare

Se transformă în limbric! (VALENTIN DAVID)

 

ÎNCEPE CAMPANIA ELECTORALĂ

Se observă de mulţiani,

Când Campania porneşte

E nevoie de mulţi bani…

Că prostia se plăteşte. (VALENTIN DAVID)

 

PRIETENULUI MEU

Prieten cum altul nu e,

E gata, până o să mor,

Să îmi ridice o statuie…

Cu mine în interior. (GHEORGHE BÂLICI)

 

GROAPA

Chiar după toată viaţa grea,

Când simţi că-ncet sub tine crapă

Şi eşti cu un picior în ea,

E unul care ţi-o mai sapă…(GHEORGHE BÂLICI)

 

CUM S-AJUNGI MILIONAR

Mai în glumă, mai în joacă

Sunt destui miliardari,

Când femeia vrea să-i “facă”

Ei ajung milionari. (VASILE MANOLE)

 

SĂ NU FACI CE SPUNE POPA

Am făcut ce-a spus prelatul

Pe femei le-am ocolit,

Evitând mereu păcatul,

Că şi popa s-a crucit. (VASILE MANOLE)

 

AMATOARE DE SHOPPING 

Când inima-i făcu un stop

Se stinse-a vieţii faclă.

Dar când trecu pe lângă shop

Brusc se sculă din raclă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI TITRAT  

Nu ştiu unde mi-am lăsat

Diploma de om titrat

Şi sunt foarte cătrănit

C-am uitat ce-am absolvit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SOŢIE CICĂLITOARE  

Având priviri disperate

Îi strigă cu glasul fiert:

-Trezeşte-te, măi, bărbate!

N-am cu cine să mă cert. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎN VIZITĂ

Ieri pe strada Medgidia,

Când ne-am vizitat amicii,

Până ce-a parcat soţia,

Dă-i cu berea, dă-i cu micii… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA COSTINEŞTI

Stam cu soacră-mea la soare…

Când a pus-o…nu ştiu, dracul,

Să se bage şi ea-n mare,

Marea s-a-nfrăţit cu lacul! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DEFINIŢII ÎN D: Damigeana

Unitate de măsură

Sticlă supraestimată

Ține des la băutură…

Până când o facem lată! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN D: Dormitorul

Loc anume destinat

Pentru barză-ntr-o fofează;

Zgomote de-aici răzbat

Iar cei mici se binoclează! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN D: Dracul (gol)

Îmbrăcat sau fără țoale

E ca-n sport, vă spun, parol;

Și-i primit doar cu urale…

Dracu-i drac și când e… gol! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN D: Dedicație

Dată întru ascultare

Melodia preferată

E de felul ei cântare…

La „secret” e ascultată! (GHEORGHE GURĂU)

 

DE CRIZĂ

Nu mai risipiţi paraua

Şi, mai mult decât atât,

Hai să strângem toţi cureaua!

Şi am strâns-o. Mulţi de gât. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RUGA DIN CRAMĂ

Sunt, Doamne,-aici, în cramă, jos

Şi aş mai bea un păhărel,

De mă ajuţi, te rog, frumos,

Să nu mă bea, pe mine, el! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ALEGĂTORI

I-am votat din nou pe „foşti”

Şi ne bucurăm, flataţi:

Nu suntem noi cei mai proşti…

Să-i vedeţi pe deputaţi! (ION DIVIZA)

 

EPITAFUL REFORMEI LUI BĂSESCU

N-o aflăm sub piatra lată,

Ne-am convins, pustie-i grota;

Cred că e înmormântată

Unde-i îngropată flota. (ION DIVIZA)

 

POLITICIAN EXPIRAT

Pe-un rang atât de-ameţitor

A devenit un hoţ sinistru;

Şi-n loc să fie-un viitor,

Azi nu-i decât…un fost ministru! (ELENA MÂNDRU)

 

ALERTĂ,

ÎN FAMILIA UNOR POLITICIENI DE DREAPTA

Vino-acasă, frățioare,

Dacă poți mai re-pe-de,

Că-n familie, se pare,

E-un suspect de PSD! (AL. D. FUNDUIANU)

 

CONSTATARE

Spun direct și nu m-aștern

Ca fasolea pe arac:

Niciodată, din guvern,

Nimeni n-a scăpat sărac.(AL. D. FUNDUIANU)

 

PUTIN CĂTRE PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULU,

(care a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene)

Schismă-n înfrățirea noastră,

Frate sfânt Bartolomeu?

Nu știți, Sanctitatea Voastră,

Că pot să vă coc și eu?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

RĂZBUNAREA LUI PUTIN 

Cum simțí că „țarul” rus

Undă verde vrea să-i deie,

Erdogan a și dispus:

„Sfânta Sófia” - i moschee!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LUI LUKAŞENCO

(cel care vede spioni în țară și trupe NATO la graniță)

Când puterea, cioclovína,

Dă fisúri, deci nu mai ține,

Cel mai lesne-i să dai vina

Pe-agenturile străine. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

GREU, TRECUTUL 

Machiaj pentru congres bine făcut:

„N-avem tătuci, nici scopuri nu - meschine”.

Ai vrea tu să te lepezi de trecut,

Trecutul nu se leapădă de tine! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LOCOTENENŢII DE IERI AI DICTATORULUI

(azi mari reformatori?)

Toți i-au ciugulit din palmă,

Coțci jucându-i pe la spate,

I-au mai tras câte-o sudalmă,

Capi - azi - júntei „reformate”. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎNTREBAREA UNUI PĂRINTE 

Poți declarație să dai - la stat -

Că nu ți-ai vrea copilul infectat,

Dar cum să dai, măi state democratic,

Că-i infectat, ba și asimptomatic?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DAŢI-LE COPIILOR MĂŞTI PE MĂSURA LOR 

Las'că bieții gâgâlíci

Ți-o scot cât ai zice plici,

Dar când ea-i pentru adulți,

Cam de ce-ar fi să exulți? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ABORDARE FUNCŢIE DE SPECIALIZARE 

Un sexolog o ia ca la Ploiești:

Căsătorit? Faci swínging? Pescuiești?

Pe când virusologul - fără tact:

Cu cine-ai fost și unde în contact? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MOȚIUNE-N PANDEMIE
Pentru țară nu-i temei,
Totu-i să câștige ei;
După Boc, numeri cât vrei,
Orban I, II, sau trei. (DUMITRU BUJDOIU)


OMS ȘI RAFILA: ALCOOLUL UCIDE VIRUSUL
Cârciuma-i deschisă iar,
Cu-adevăru-n pahar;
Eu, un cercetaș avid,
Caut zilnic și-un COVID. (DUMITRU BUJDOIU)


FLORĂREASA
Clientu-i dădea fiori,
Mușchiulos, stilat, plăcut;
Ikebane i-a făcut…
Și-apoi...un copil din flori. (DUMITRU BUJDOIU)


VECINĂ NOUĂ
Îmi zâmbește tot mereu,
Arăt bine, o vrea sex?
La optzeci, rămân perplex,
Ce vrea ea, aș vrea și eu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI MEDIC

Medic mare, vasăzică,

Duce o viaţă decentă:

 Şpăgile nu prea-i mai pică,

Da-i cade câte-o...studentă!(MAX OPAIŢ)

 

STARE DE ALERTĂ

La plajă distanţa-i mică

Între cei ce stau la soare;

Deşi protejaţi, (adică!),

Sunt expuşi la...buzunare! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI BARBAT ("de casă")

A mai călcat şi el alături,

(Ca fiecare, a-ncercat!)

Cum  nimenea n-a dat în lături,

Venea acasă ...regulat! (MAX OPAIŢ)

 

ROMÂNIA ÎN CRIZĂ

S-a amanetat credinţa,

Minciuna stă în picioare,

A rămas doar conştiinţa…

                    Cine-o are!   (MAX OPAIŢ)

 

DEZASTRE (lui N. Iorga)

Când cimitiru-şi umple morga

Revine-acelaşi trist refren: 

Când accidentele de tren,

Când piesele lui domnul Iorga. (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

ERORI  (Lui N. Iorga)

Uitând un vechi proverb latin,

Ce vă miraţi că se înşeală,

Când adevărul e în vin

Şi el îl caută-n cerneală? (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

TĂIEREA PORCULUI

Unii inşi, făcând paradă, 

Taie porcul în ogradă;

Eu îl tai,când gras îmi pare,

În cabina de votare! (EFIM TARLAPAN)           

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Amenzi de peste 19.000 de lei aplicate în ultimele 24 de ore la Botoșani în zone aglomerate, centre comerciale, piețe, târguri și terase pentru nerespectarea măsurilor impuse în starea de alertă

astăzi, 12:07
16

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni cu sprijinul polițiștilor locali, polițiștilor de frontiera si a jandarmilor, au organizat șapte acțiuni punctuale de verificare a respect...

Carambol pe DN29 din comuna Ungureni. Au fost implicate patru mașini

astăzi, 11:43
232

Un grav accident de circulație a avut loc astăzi în comuna Ungureni. Polițiștii încearcă în aceste momente să afle condițiile în care s-a produs accidentul.În ...

În România, salariul minim ar putea fi înlocuit cu plata minimă pe oră

astăzi, 11:10
190

Ministerul Muncii analizează posibilitatea ca salariul minim  să fie eliminat și înlocuit cu o remunerație minimă pe oră, potrivit Realitatea Plus.Guvernul a discutat deja aceast...