O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Am citit în această săptămână o carte interesantă prin obiectivitatea sa având în vedere că ne aflăm în plin proces electoral. În plus, accentul punându-se pe fenomene precum ticăloşia, nonvaloarea şi impostura, ea poate da epigramiştilor subiecte pentru creaţiile lor. Cartea se numeşte „Dictatura nulităţilor” (Editura „Samizdat”, 2005) şi are ca autor pe Vlad Hogea, un cunoscut avocat, istoric şi publicist. Încă din prima pagină a cărţii, autorul ţine să avertizeze: „Dacă ai conştientizat drama României contemporane, suferi; dacă suferi, simţi nevoia să vorbeşti, să scrii despre răul şi răii din jurul tău, să iei atitudine, să împărtăşeşti celorlalţi gândurile tale radicale; dacă iei atitudine, îţi faci duşmani. Ai scris despre unul că a făcut afaceri murdare, că are contracte cu Statul, că e multimiliardar de carton, că a folosit pârghiile puterii ca să-şi umple buzunarele – îl ai ca vrăjmaş pe viaţă. Să nu credeţi că-şi va asuma, vreodată, răul făcut compatrioţilor (…). Nici vorbă. Tot tu eşti de vină, cel care „l-ai dat în gât”.
Deşi autorul nu precizează acest aspect, eu cred că citatul se potriveşte cu asupra de măsură epigramiştilor. În definitiv, ei ce fac: iau atitudine vorbind şi scriind despre răul din jurul lor. Epigramiştii sunt primii care vor aproba cele patru mari observaţii făcute de autorul cărţii: 1. „Pe Pământ sunt două lucruri omniprezente: hidrogenul şi proştii”; 2. „Guvernarea României este vidată de valoare”; 3. „Cârdăşia celor murdăriţi stă chezăşie păstrării intacte a „establishment”-ului din politică şi economie”; 4. „În timp ce nulităţile îşi fortifică dictatura, valorile muribunde visează la Înviere”.
Întreaga arhitectură a cărţii are ca bază conceptul de naţionalism mulat pe relaţia cu patriotismul, conservatorismul, tradiţionalismul, progresismul, liberalismul şi democraţia din România. Edificiul rezultat, a cărui idei se referă la România şi politicienii ei, se raportează la două mari cărţi care au influenţat teoriile contemporane asupra viitorului: „Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale” a lui Samuel P. Huntington şi „ Sfârşitul istoriei şi ultimul om” a lui Francis Fukuyama.
Citind printre rânduri, epigramistul poate extrage următoarele teme care vizează relaţia dintre naţionalism şi politică: 1. politicienii, ca minoritate subţire, conduc o majoritate inconştientă; 2. folosirea de către politicieni a naţionalismului ca formă de ipocrizie; 3. trecutul nu mai e ce-a fost, fiind folosit ca bază a teoriilor nostalgice; 4. folosirea naţionalismului ca vector al manifestărilor emoţionale; 5. poziţia politicianului faţă de dreptul la diferenţă; 6. abordarea de către politicieni a unui naţionalism agresiv; 7. folosirea de către politicieni a naţionalismului ca preocupare exclusiv zoologică, în sensul dat de Haşdeu, de a satisface materia prin materie: de a trăi bine, de a mânca bine, de a se îmbrăca bine şi de a-i fi lui bine; 8. folosirea de către politicieni a naţionalismului pentru a-şi consolida puterea în vederea obţinerii de prestigiu pentru sine şi nu pentru naţiunea lui; 9. politicienii pun naţionalismul ca pe o necesitate politică pentru a căpăta legitimitate; 10. punerea de către politicieni a egalităţii între naţionalism şi patriotismul exacerbat în vederea atingerii scopurilor personale; 11. folosirea naţionalismului în vederea vânătorii de oponenţi etc.
Reţin, în continuare, câteva concluzii ale autorului, formulate în modul tranşant în care au fost făcute: 1. „nulităţile conduc mai peste tot, iar valorile au devenit neputincioase în faţa înfumuraţilor cu pretenţii de elite”; 2. „puterea este plină de lepre care se descompun la lumina zilei”; 3. „nulităţile se târăsc precum melcii pe autostrada bunului-simţ”; 4. „mârlănia se impune asupra bunei-creşteri, iar vulgaritatea ieftină este mai apreciată decât gustul ales”; 5. „proştii solemni ne controlează destinele”; 6. „ecranele televizoarelor sunt pline de curve politice” etc.
În afară de câţiva intelectuali ai vremii, printre care se numără şi Vlad Hogea, umoriştii, în speţă epigramiştii, nu se blazează şi nu lasă stinsă făclia luptei cu ticăloşia, nonvaloarea şi impostura care virusează România. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
DUPĂ ALEGERI
Un dulău pe stradă, iată,
S-ar mira, precis, şi zeii;
Ţine coada ridicată
Să-şi păstreze colăceii. (VASILE LARCO)
VARĂ IUBITĂ
Îţi place mult de-această vară
Şi o admiri, dorinţa-i clară:
Ai vrea să înnoptezi la ea…
Că-i vara lui, şi nu-i a ta! (VASILE LARCO)
EVOLUȚIE
Cândva plăteam peșcheș la Poartă
Spre a obține-un Domn de soi;
Dar astăzi, U.E. ne tot ceartă
C-avem doar „domni” de nota doi. MIHAI HAIVAS)
EXTAZ ȘI AGONIE
Trăind ca-n sânul lui Avram,
Cu mâinile în sân stăteam;
Dar azi, cu frica-n sân de-ajung,
Îmi scuip în sân... și o alung! (MIHAI HAIVAS)
DEȘTEPȚII REFUZĂ
Cum prostia n-are leac,
Iar vaccinul nu există,
Să găsească, nu insistă,
De cojocul ei... vreun ac! (MIHAI HAIVAS)
JUDECATA CĂRUŢAŞULUI
C-am chinuit măgarul, înţeleg
C-o fi blestem pe capul meu, dar nu-i
De vină-n niciun caz poporu-ntreg...
Că doar măgari trăiesc din munca lui! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
IERI ŞI AZI
„Creştea nivelu”-atunci, dar de nevoi
Puţini plîngeau, iar leafa mică,
Cum creşte azi, la tot mai mulţi din noi
Nivelul nu se mai ridică...(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
NICOLAE PETRESCU-GĂINĂ
ŞI CONDIŢIA NEMŢILOR LA SEMNAREA
ARMISTIŢIULUI DIN 1916
Semnăm doar dacă ne va fi predat
Să intre-n lagăr, căci aşa o vină
De-a-ncondeia pe KAISER, repetat,
Noi n-o putem ierta nici la... GĂINĂ! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DEMAGOGIE
Ne bagă politrucii-n boală,
Incompetenţi şi troglodiţi
Ne cer distanţa socială,
Când ei sunt tare-nghesuiţi! (VALENTIN DAVID)
ROTIREA CADRELOR
Toţi cei ce plimbă-n van hârtii,
Cu sârg, pe-o leafă mare,
Oricât de mult s-ar învârti,
Tot pică în picioare! (VALENTIN DAVID)
RECUNOŞTINŢĂ UNUI CRITIC
Un scriitor fecund, activ,
M-a tot rugat să-l bag în seamă
Şi-am scris – în mod obiectiv –
Aşa că m-a-njurat de mamă! (PETRU-IOAN GÂRDA)
MIZILUL – POARTA BĂRĂGANULUI (Caragiale)
Din cei ce-ajung, ca invitaţi –
De-I soare, ninge ori de plouă –
O parte vin că-s consacraţi,
O parte vin…LA POARTĂ NOUĂ. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CAUZĂ ŞI EFECT
Am întrebat-o, astăzi, pe vecină,
Dac-a primit factura la lumină,
Şi mi-a răspuns pe-un ton uşor isteric,
Că nu-i mai este frică de-ntuneric! (GRIGORE COTUL)
FAZELE LUNII
E frumoasă luna plină
Cum se vede, luminată,
În trecut era divină,
Azi e concesionată. (GRIGORE COTUL)
LOCUL MEU ÎN VIAŢĂ
L-am căutat, visând etern,
Dar adevăru-i cam sinistru:
Când am ajuns pe la Guvern,
Mi-l ocupase un ministru… (GHEORGHE BÂLICI)
ASPIRAŢIE
Deşi am studii şi muncesc,
Mă chinuieşte-un gând etern:
Să pot şi eu să tot trăiesc
Ca un şofer de la Guvern… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI BEŢIV
Trecând prin viaţă ca nomadul
Cu-nsoţitoru-ţi…alcoolul,
Spre Rai n-apuci nicicum, iar Iadul
Se teme că preiei controlul! (ELENA MÂNDRU)
NEDUMERIRE
Epigrama e eternă
O rostim precum nebunii
D-aia nu-nţeleg cum unii
O tot fac aşa de ternă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE ZIUA MEA
Ziua asta e cu cântec
Căci amicii ce-o animă
Au o damigeană-n pântec
Şi se duc doar când e plină. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DEFINIŢII ÎN C: Carantina
Definită-așa… ca stare
Face pe interesanta
E un fel de izolare
De-a sta-n casă… cu amanta! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN C: Cioara
Croncăne pe-un par în gard
Și își cere dreptul ei;
Neagră e, dată cu fard…
Ciugulit de la femei! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN C: Catedrala
E un loc de-închinăciune
Unde se-adună sărmanii;
Nu cătând la rugăciune
Ci ca să-și câștige banii! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN C: Cimilitura
În popor e… gâcitoare
Dacă vreți un tâlc ascuns;
Când no știi e-încuietoare
Ori cuvânt greu de pătruns! (GHEORGHE GURĂU)
ZEIŢA DREPTĂŢII
Când a fost verificată
Şefii mari au constatat
Că-i doar la un ochi legată,
Semănând cu un pirat. (VASILE MANOLE)
BUMERANG
Dacă mita este mică
Se mai schimbă procedura,
Medicul la o adică,
Cheamă el procuratura. (VASILE MANOLE)
BANNER ELECTORAL
C-un lunecos mesaj de pace,
Dar acceptabil, ca aspect,
Ne minte - știm - însă o face
”Cu mult respect!” (AL. D. FUNDUIANU)
RUGĂ
Când văd cam ce ravagii face,
Mă rog, mă rog... ca pandemia
Să lase oamenii în pace
Și să atace doar prostia. (AL. D. FUNDUIANU)
O MINIJUPISTĂ ŞI-A LANSAT CARTEA
Ce-au scris cronicarii după,
E de luat în evidenţă:
Cu ochii pe minijupă,
Au ajuns şi la... esenţă. (GEORGICĂ MANOLE)
CELOR DE LA MIZIL, ÎNGRIJORAŢI DE VALOAREA CREAŢIILOR
Sunteţi răpuşi de palpitaţii
Că n-or să râdă invitaţii?
Vă dau aicea un mic şpil:
Chemaţi-l pe Serghei Mizil! (GEORGICĂ MANOLE)
UNUI OM CU STARE
Îl ştiu aşezat, cu stare,
Cu credinţă-n Dumnezeu;
Căt timp vin în cramă are,
Umblă-"mpărtăşit" mereu! (MAX OPAIŢ)
PROIECT EŞUAT
"România Educată"
S-a-ncurcat în pandemie,
Aşa n-a fost niciodată,
Educată în...prostie! (MAX OPAIŢ)
UNOR POLITICIENI
Se salută dând din coate,
N-au uitat asta...(socot!?),
Trag acum, cât se mai poate,
Că,după, îi doare-n cot ! (MAX OPAIŢ)
UNUI "ROMEO"
Iubito-ţi cânt o serenadă
Şi sper să fie de bon -ton;
Aştept un semn, că stau grămadă,
Ascuns de ploaie, sub balcon! (MAX OPAIŢ)
ÎN LEGĂTURĂ CU DESCONGESTIONAREA
PROGRAMELOR ŞCOLARE
Ne batem capul cu latina,
„Magistrul vieții” sau IT,
Când nu știm bine nici româna,
Dar huzurim bine mersi. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PREŞEDINTELE A EXPLICAT CONFUZ FORMULA
DE CALCULARE A DATEI ÎNCEPERII ANULUI ŞCOLAR
Nu-s filolog, să spun, fără cuvinte,
Că limba m-a luat pe dinainte.
Ca fizician modest, de rangul doi,
Gândirea m-a luat ... pe dinapoi. (NICOLAE MĂTCAŞ)
EL NU SE LASĂ, DAR LIMBA ROMÂNĂ!?
Supărat pe spusa-i, don Pârlito,
Că i-a fost luată în răspăr,
Se disculpă: i-au răspăruit-o (!)
Fiin'că nu se lasă după păr. (NICOLAE MĂTCAŞ)
UNUI MINISTRU OBSECVIOS, CARE ŞI-A ASUMAT
INDUCEREA ÎN EROARE A PARLAMENTULUI
Este-o lege-ntre primate,
Darămite într-un stat:
L-ai băgat până la coate,
Acu' scoate-l din rahat! (NICOLAE MĂTCAŞ)
„PEPSIglas”-ul confirmă STAS-ul
Am tot - PAMBLICI multe - scos pe nas,
Pus hulpani la-ntemeierea Romei.
Să te miri c-am scos și-un `PEPSIglas*?
Simtă puștii vraj'ALINTAROMEI! (NICOLAE MĂTCAŞ)
*Actualul ministru al educației a confundat PLEXIGLAS-ul cu ...PEPSIGLAS(!)-ul.
UNUI PRIMAR CARE PROMITE CĂ VA AVEA
GRIJĂ SĂ NU SCOATĂ ANALFABETISMUL DIN ORAŞ
N-o ținem, ignoranța, în oraș,
Ci, dacă vrei să fii analfabet,
La vot te-om pune iute pe făraș
Și, huiduind, te-om scoate din huzmet. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘEFULUI BIROULUI VAMAL BUCUREŞTI
Nu-mi pot nicidecum da seama
Cât de-nfipt sau șmecher ești
Ca să muți din deget vama
Din Constanța-n București. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ACELUIAŞI
Ai atins - zici - performanța
Să muți vama? Vrednic ești!
Mută marea și Constanța
Cu tot țărmu-n București! (NICOLAE MĂTCAŞ)
PANDEMIA MOȚIUNILOR
Țara se-neacă-n minciuni,
Ei se scaldă-n moțiuni;
Cade Șică, ei și ce-i,
Vin alții mai breji ca ei? (DUMITRU BUJDOIU)
TRASEISM POLITIC
Țel de politician:
S-alerge după ciolan;
Orice jaf, azi îl convinge,
Unde scuipă, mâine linge. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNCĂ O LUNĂ DE MINCIUNI STATISTICE
Zilnic un bilanț stupid;
Oare-n țara asta mare,
De-altceva nu se mai moare,
Decât de COVID morbid? (DUMITRU BUJDOIU)
REPROȘURI CONJUGALE
Tac chitic, nu-i zic nimic,
Dar, mult după-nsurătoare,
Îi reproșez : “gură mare” !
Și ea mie : “ciocu’ mic !” (DUMITRU BUJDOIU)
OPTIMISMUL
Oftalmologic, e o boală:
Paharul cel golit de vin,
Prin prisma lui se vede plin;
Femeia, chiar plinuţă,…goală. (CORNELIU BERBENTE)
UNUI CHIRURG
Recunosc, ai înclinaţie,
Îţi admir chiar dibăcia…
De-o să-mi faci vreo operaţie,
Sper să fie-autopsia. (MIRCEA CIUGUDEAN)
RADIOULUI
(Unde eram invitat să intru prin
str. Temişana, adică “prin spate”)
De un an şi jumătate
Mă băgaţi numai “prin spate”,
Pe când eu, întreaga viaţă
V-am băgat numai…prin faţă! (PĂSTOREL TEODOREANU)
LA RESTAURANTUL UNIUNII SCRIITORILOR
Beau băieţii harnici,
De cu seară-zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii…turnători! (PĂSTOREL TEODOREANU)