Loc de dat cu…EPIGRAMA (107)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (107)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Am citit în această săptămână o carte interesantă prin obiectivitatea sa având în vedere că ne aflăm în plin proces electoral. În plus, accentul punându-se pe fenomene precum ticăloşia, nonvaloarea şi impostura, ea poate da epigramiştilor subiecte pentru creaţiile lor.  Cartea  se numeşte „Dictatura nulităţilor” (Editura „Samizdat”, 2005) şi are ca autor pe Vlad Hogea, un cunoscut avocat, istoric şi publicist.  Încă din prima pagină a cărţii, autorul ţine să avertizeze: „Dacă ai conştientizat drama României contemporane, suferi; dacă suferi, simţi nevoia să vorbeşti, să scrii despre răul şi răii din jurul tău, să iei atitudine, să împărtăşeşti celorlalţi gândurile tale radicale; dacă iei atitudine, îţi faci duşmani. Ai scris despre unul că a făcut afaceri murdare, că are contracte cu Statul, că e multimiliardar de carton, că a folosit pârghiile puterii ca să-şi umple buzunarele – îl ai ca vrăjmaş pe viaţă. Să nu credeţi că-şi va asuma, vreodată, răul făcut compatrioţilor (…). Nici vorbă. Tot tu eşti de vină, cel care „l-ai dat în gât”.

Deşi autorul nu precizează acest aspect,  eu cred că citatul se potriveşte  cu asupra de măsură epigramiştilor. În definitiv, ei ce fac: iau atitudine vorbind şi scriind despre răul din jurul lor.  Epigramiştii sunt primii care vor aproba cele  patru mari observaţii făcute de autorul cărţii: 1. „Pe Pământ sunt două lucruri omniprezente: hidrogenul şi proştii”; 2. „Guvernarea României este vidată de valoare”; 3. „Cârdăşia celor murdăriţi stă chezăşie păstrării intacte a „establishment”-ului din politică şi economie”; 4. „În timp ce nulităţile îşi fortifică dictatura, valorile muribunde visează la Înviere”.

Întreaga arhitectură a cărţii  are ca bază conceptul de naţionalism mulat pe relaţia cu patriotismul, conservatorismul, tradiţionalismul, progresismul, liberalismul şi democraţia din România. Edificiul rezultat, a cărui idei se referă la România şi politicienii ei, se raportează la  două mari cărţi care au influenţat teoriile contemporane asupra viitorului: „Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale” a lui Samuel P. Huntington şi „ Sfârşitul istoriei şi ultimul om” a lui Francis Fukuyama.

Citind printre rânduri, epigramistul poate extrage următoarele teme care vizează relaţia dintre naţionalism şi politică: 1. politicienii, ca minoritate subţire, conduc o majoritate inconştientă; 2. folosirea de către politicieni a  naţionalismului ca formă de ipocrizie; 3. trecutul nu mai e ce-a fost, fiind folosit ca bază a teoriilor nostalgice; 4. folosirea naţionalismului ca vector al manifestărilor emoţionale; 5. poziţia politicianului faţă de dreptul la diferenţă; 6. abordarea de către politicieni a unui naţionalism agresiv; 7. folosirea de către politicieni a naţionalismului ca preocupare exclusiv zoologică, în sensul dat de Haşdeu, de a satisface materia prin materie: de a trăi bine, de a mânca bine, de a se îmbrăca bine şi de a-i fi lui bine; 8. folosirea de către politicieni a naţionalismului pentru a-şi consolida puterea în vederea obţinerii de prestigiu pentru sine şi nu pentru naţiunea lui;  9. politicienii pun naţionalismul ca pe o necesitate politică pentru a căpăta legitimitate; 10. punerea de către politicieni a egalităţii între naţionalism şi patriotismul exacerbat în vederea atingerii scopurilor personale; 11. folosirea naţionalismului în vederea vânătorii de oponenţi etc.

Reţin, în continuare, câteva concluzii ale autorului, formulate în modul tranşant în care au fost făcute: 1. „nulităţile conduc mai peste tot, iar valorile au devenit neputincioase în faţa înfumuraţilor cu pretenţii de elite”; 2. „puterea este plină de lepre care se descompun la lumina zilei”; 3. „nulităţile se târăsc  precum melcii pe autostrada bunului-simţ”; 4. „mârlănia se impune asupra bunei-creşteri, iar vulgaritatea ieftină este mai apreciată decât gustul ales”; 5. „proştii solemni ne controlează destinele”; 6. „ecranele televizoarelor sunt pline de curve politice” etc.

În afară de câţiva intelectuali ai vremii, printre care se numără şi Vlad Hogea, umoriştii, în speţă epigramiştii, nu se blazează şi nu lasă stinsă făclia luptei cu ticăloşia, nonvaloarea şi impostura care virusează România. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

DUPĂ ALEGERI

Un dulău pe stradă, iată,

S-ar mira, precis, şi zeii;

Ţine coada ridicată

Să-şi păstreze colăceii. (VASILE LARCO)

 

VARĂ IUBITĂ

Îţi place mult de-această vară

Şi o admiri, dorinţa-i clară:

Ai vrea să înnoptezi la ea…

Că-i vara lui, şi nu-i a ta! (VASILE LARCO)

 

EVOLUȚIE

Cândva plăteam peșcheș la Poartă

Spre a obține-un Domn de soi;

Dar astăzi, U.E. ne tot ceartă

C-avem doar „domni” de nota doi. MIHAI HAIVAS)

 

EXTAZ ȘI AGONIE

Trăind ca-n sânul lui Avram,

Cu mâinile în sân stăteam;

Dar azi, cu frica-n sân de-ajung,

Îmi scuip în sân... și o alung! (MIHAI HAIVAS)

 

DEȘTEPȚII REFUZĂ

Cum prostia n-are leac,

Iar vaccinul nu există,

Să găsească, nu insistă,

De cojocul ei... vreun ac! (MIHAI HAIVAS)

 

JUDECATA CĂRUŢAŞULUI

C-am chinuit măgarul, înţeleg

C-o fi blestem pe capul meu, dar nu-i

De vină-n niciun caz poporu-ntreg...

Că doar măgari trăiesc din munca lui! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

IERI ŞI AZI

„Creştea nivelu”-atunci, dar de nevoi

Puţini plîngeau, iar leafa mică,

Cum creşte azi, la tot mai mulţi din noi

Nivelul nu se mai ridică...(GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

NICOLAE PETRESCU-GĂINĂ

ŞI CONDIŢIA NEMŢILOR LA SEMNAREA

ARMISTIŢIULUI DIN 1916

Semnăm doar dacă ne va fi predat

Să intre-n lagăr, căci aşa o vină

De-a-ncondeia pe KAISER, repetat,

Noi n-o putem ierta nici la... GĂINĂ! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DEMAGOGIE

Ne bagă politrucii-n boală,

Incompetenţi şi troglodiţi

Ne cer distanţa socială,

Când ei sunt tare-nghesuiţi! (VALENTIN DAVID)

 

ROTIREA CADRELOR

Toţi cei ce plimbă-n van hârtii,

Cu sârg, pe-o leafă mare,

Oricât de mult s-ar învârti,

Tot pică în picioare! (VALENTIN DAVID)

 

RECUNOŞTINŢĂ UNUI CRITIC

Un scriitor fecund, activ,

M-a tot rugat să-l bag în seamă

Şi-am scris – în mod obiectiv –

Aşa că m-a-njurat de mamă! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

MIZILUL – POARTA BĂRĂGANULUI (Caragiale)

Din cei ce-ajung, ca invitaţi –

De-I soare, ninge ori de plouă –

O parte vin că-s consacraţi,

O parte  vin…LA POARTĂ NOUĂ. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CAUZĂ ŞI EFECT

Am întrebat-o, astăzi, pe vecină,

Dac-a primit factura la lumină,

Şi mi-a răspuns pe-un ton uşor isteric,

Că nu-i mai este frică de-ntuneric! (GRIGORE COTUL)

 

FAZELE LUNII

E frumoasă luna plină

Cum se vede, luminată,

În trecut era divină,

Azi e concesionată. (GRIGORE COTUL)

 

LOCUL MEU ÎN VIAŢĂ

L-am căutat, visând etern,

Dar adevăru-i cam sinistru:

Când am ajuns pe la Guvern,

Mi-l ocupase un ministru… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ASPIRAŢIE

Deşi am studii şi muncesc,

Mă chinuieşte-un gând etern:

Să pot şi eu să tot trăiesc

Ca un şofer de la Guvern… (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI BEŢIV

Trecând prin viaţă ca nomadul

Cu-nsoţitoru-ţi…alcoolul,

Spre Rai n-apuci nicicum, iar Iadul

Se teme că preiei controlul! (ELENA MÂNDRU)

 

NEDUMERIRE

Epigrama e eternă

O rostim precum nebunii

D-aia nu-nţeleg cum unii

O tot fac aşa de ternă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DE ZIUA MEA

Ziua asta e cu cântec

Căci amicii ce-o animă

Au o damigeană-n pântec

Şi se duc doar când e plină. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DEFINIŢII ÎN C: Carantina

Definită-așa… ca stare

Face pe interesanta

E un fel de izolare

De-a sta-n casă… cu amanta! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN C: Cioara

Croncăne pe-un par în gard

Și își cere dreptul ei;

Neagră e, dată cu fard…

Ciugulit de la femei! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN C: Catedrala

E un loc de-închinăciune

Unde se-adună sărmanii;

Nu cătând la rugăciune

Ci ca să-și câștige banii! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN C: Cimilitura

În popor e… gâcitoare

Dacă vreți un tâlc ascuns;

Când no știi e-încuietoare

Ori cuvânt greu de pătruns! (GHEORGHE GURĂU)

 

ZEIŢA DREPTĂŢII

Când a fost verificată

Şefii mari au constatat

Că-i doar la un ochi legată,

Semănând cu un pirat. (VASILE MANOLE)

 

BUMERANG

Dacă mita este mică

Se mai schimbă procedura,

Medicul la o adică,

Cheamă el procuratura. (VASILE MANOLE)

 

BANNER ELECTORAL

C-un lunecos mesaj de pace,

Dar acceptabil,  ca aspect,

Ne minte - știm - însă o  face

                   ”Cu mult respect!” (AL. D. FUNDUIANU)

 

RUGĂ

Când  văd cam ce ravagii face,

Mă rog, mă rog...  ca  pandemia

Să lase oamenii în pace

Și să atace doar prostia. (AL. D. FUNDUIANU)

 

O MINIJUPISTĂ ŞI-A LANSAT CARTEA

Ce-au scris cronicarii după,

E de luat în evidenţă:

Cu ochii pe minijupă,

Au ajuns şi la... esenţă. (GEORGICĂ MANOLE)

 

CELOR DE LA MIZIL, ÎNGRIJORAŢI DE VALOAREA CREAŢIILOR

Sunteţi răpuşi de palpitaţii

Că n-or să râdă invitaţii?

Vă dau aicea un mic şpil:

Chemaţi-l pe Serghei Mizil! (GEORGICĂ MANOLE)

                   

UNUI OM CU STARE

 Îl ştiu aşezat, cu stare,                                                                

Cu credinţă-n Dumnezeu;

Căt timp vin în cramă are,

Umblă-"mpărtăşit" mereu! (MAX OPAIŢ)

 

PROIECT EŞUAT

"România Educată"

S-a-ncurcat în pandemie,

Aşa n-a fost niciodată,

Educată în...prostie! (MAX OPAIŢ)

 

UNOR POLITICIENI

Se salută dând din coate,

N-au uitat asta...(socot!?),

Trag acum, cât se mai poate,

Că,după, îi doare-n cot ! (MAX OPAIŢ)

UNUI "ROMEO"

Iubito-ţi cânt o serenadă

Şi sper să fie de bon -ton;

Aştept un semn, că stau grămadă,

Ascuns de ploaie, sub balcon! (MAX OPAIŢ)     

 

ÎN LEGĂTURĂ CU DESCONGESTIONAREA

PROGRAMELOR ŞCOLARE  

Ne batem capul cu latina,

„Magistrul vieții” sau IT,

Când nu știm bine nici româna,

Dar huzurim bine mersi. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PREŞEDINTELE A EXPLICAT CONFUZ  FORMULA

DE CALCULARE A DATEI ÎNCEPERII ANULUI ŞCOLAR 

Nu-s filolog, să spun, fără cuvinte,

Că limba m-a luat pe dinainte.

Ca fizician modest, de rangul doi,

Gândirea m-a luat    ... pe dinapoi. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

EL NU SE LASĂ, DAR LIMBA ROMÂNĂ!? 

Supărat pe spusa-i, don Pârlito,

Că i-a fost luată în răspăr,

Se disculpă: i-au răspăruit-o (!)

Fiin'că nu se lasă după păr. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

UNUI MINISTRU OBSECVIOS, CARE ŞI-A ASUMAT

INDUCEREA ÎN EROARE A PARLAMENTULUI   

Este-o lege-ntre primate,

Darămite într-un stat:

L-ai băgat până la coate,

Acu' scoate-l din rahat! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

„PEPSIglas”-ul confirmă STAS-ul

Am tot - PAMBLICI multe - scos pe nas,

Pus hulpani la-ntemeierea Romei.

Să te miri c-am scos și-un `PEPSIglas*?

Simtă puștii vraj'ALINTAROMEI! (NICOLAE MĂTCAŞ)

*Actualul ministru al educației a confundat PLEXIGLAS-ul cu    ...PEPSIGLAS(!)-ul.

 

UNUI PRIMAR CARE PROMITE CĂ VA AVEA

GRIJĂ SĂ NU SCOATĂ ANALFABETISMUL DIN ORAŞ  

N-o ținem, ignoranța, în oraș,

Ci, dacă vrei să fii analfabet,

La vot te-om pune iute pe făraș

Și, huiduind, te-om scoate din huzmet. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ȘEFULUI BIROULUI VAMAL BUCUREŞTI 

Nu-mi pot nicidecum da seama

Cât de-nfipt sau șmecher ești

Ca să muți din deget vama

Din Constanța-n București. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ACELUIAŞI    

Ai atins - zici - performanța

Să muți vama? Vrednic ești!

Mută marea și Constanța

Cu tot țărmu-n București! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PANDEMIA MOȚIUNILOR
Țara se-neacă-n minciuni,
Ei se scaldă-n moțiuni;
Cade Șică, ei și ce-i,
Vin alții mai breji ca ei? (DUMITRU BUJDOIU)

TRASEISM POLITIC
Țel de politician:
S-alerge după ciolan;
Orice jaf, azi îl convinge,
Unde scuipă, mâine linge. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ÎNCĂ O LUNĂ DE MINCIUNI STATISTICE
Zilnic un bilanț stupid;
Oare-n țara asta mare,
De-altceva nu se mai moare,
Decât de COVID morbid? (DUMITRU  BUJDOIU)


REPROȘURI CONJUGALE
Tac chitic, nu-i zic nimic,
Dar, mult după-nsurătoare,
Îi reproșez : “gură mare” !
Și ea mie : “ciocu’ mic !” (DUMITRU BUJDOIU)


OPTIMISMUL

Oftalmologic, e o boală:

Paharul cel golit de vin,

Prin prisma lui se vede plin;

Femeia, chiar plinuţă,…goală. (CORNELIU BERBENTE)

 

UNUI CHIRURG

Recunosc, ai înclinaţie,

Îţi admir chiar dibăcia…

De-o să-mi faci vreo operaţie,

Sper să fie-autopsia. (MIRCEA CIUGUDEAN)

 

RADIOULUI

(Unde eram invitat să intru prin

str. Temişana, adică “prin spate”)

De un an şi jumătate

Mă băgaţi numai “prin spate”,

Pe când eu, întreaga viaţă

V-am băgat numai…prin faţă! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

LA RESTAURANTUL UNIUNII SCRIITORILOR

Beau băieţii harnici,

De cu seară-zori,

Unii sunt paharnici,

Alţii…turnători! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cosmin Andrei, noul primar al municipiului Botoșani

astăzi, 02:34
1758

Cosmin Andrei este noul primar al municipiului Botoșani după o luptă strânsă cu liberalul Cătălin Mugurel Flutur.După numărarea voturilor din secțiile din municipiul Botoșani, Cosm...

Numărătoare de infarct! Duelul Flutur / Andrei tinde să se decidă la un singur vot

astăzi, 00:10
3937

Este incredibil dar duelul dintre liberalul Cătălin Flutur și social democratul Cosmin Andrei la primăria municipiului Botoșani pare să se decidă doar la câteva voturi, dacă nu chia...

Dan Oloeriu și-a spulberat adversarii la Flămânzi

Duminică, 27 Septembrie 2020
825

Dan Oloeriu, primarul în funcție și candidatul PNL la funcția de primar al orașului Flămânzi, a reușit să obțină din nou funcția de primar al orașului în urma scrutinului ...