Loc de dat cu…EPIGRAMA (106)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (106)

Nu ştiu dacă ar trebui să încep expunerea acestor puncte de vedere de la o definiţie consacrată a viciului. Sensurile acestui termen au devenit un fel de cărări bătătorite de către psihologi şi epigramişti ca fiind un obicei ce iese în afara graniţelor moralităţii, se alătură păcatului, grosolăniei, penalului, degradantului, depravării etc. Psihologii spun că ar face casă bună cu temperamentul unui ins, pe când epigramiştii pe care i-am citi, şi am citit destui în viaţa mea, cred că s-ar extrage de undeva din moralitatea acestuia.

E aproape unanimă părerea că există un triunghi politic românesc a cărui vârfuri se numesc: omul de stat, omul politic şi politicianistul. Primul, omul de stat, este perceput ca având o viziune ce trece dincolo de orizont. Indiferent dacă situaţiile îi sunt favorabile sau nu, el îşi canalizează toate eforturile pentru rezolvarea intereselor naţionale. Omul de stat îşi pune în planul secund interesele personale şi de partid, pe când cel de-al doilea tip, omul politic, face orice doar pentru partidul său, mersul naţiunii fiind o preocupare doar de ochii lumii. Cel de-al treilea, politicianistul, se preocupă doar de finalizarea intereselor lui şi ale apropiaţilor. Dacă ar fi după mine, aş transforma triunghiul în patrulater şi aş adăuga şi politicastrul pe care Mircea Mihăieş îl defineşte ca fiind „superficial, lipsit de convingeri personale, cinic, gata de a pactiza cu oricine, lipsit de cuvânt şi de onoare şi visându-se cheie franceză potrivită la orice şurub politic”.

Omul politic, politicianistul şi politicastrul sunt cele trei categorii pe care Valentin David le supune tirului său epigramatic. El stă undeva, la marginea acestui corp fluid numit România, cu scopul de a face un inventar al viciilor. Cum observă unul, imediat îl taxează printr-o epigramă.

Aşa a luat naştere „Taxă pe viciu” (epigrame, Editura „PIM”, Iaşi, 2020, prefaţă: Vasile Larco, ilustraţii: Marian Avramescu).

Valentin David are un simţ special care-i imprimă calitatea de fin analist, punând la lucru într-o manieră personală, directă şi fără ocolişuri triada umor - satiră - ironie. Epigramele lui Valentin David trădează un gest de eliberare bruscă a unei energii interioare: constată, pune sub semnul întrebării şi, apelând la argumente caracterizate printr-o robusteţe a logicii, aşează în pagină o epigramă încadrată în toate cerinţele normalităţii(prozodie, mecanism, poantă).

În primul rând el vede cum politicienii pun Europa pe butuci, aceasta devenind încet-încet o babă gălăgioasă care împrumută din viciile celor care o conduc, mai ales de când cu ascensiunea populiştilor: Brexit la Moscova: „Toţi ruşii, intuind sincopa, / Beau votcă, le convine că / Englezii ies din Europa / Şi au intrat pe mânecă!”; După Brexit: „Britanicul se va retrage, / Dar după Brexit, negreşit / Sunt mulţi ce vor dori să-l bage / Din nou de unde a ieşit.”; Riscul globalizării: „Sunt pedepsit ca Rusia şi China, / Iar cota de la gaz mi-a fost redusă: / Fasole am mâncat din Ucraina / Şi am vorbit prin dos în limba rusă!”; Politica agricolă: „În lanul verde de trifoi, / Stau boii noştri ca pe cuie. / Degeaba-s vacile la noi… / Că le montează cei din UE.”; Capra UE: „Călăriţi de cei din UE / Ce pretind că-mpart dreptatea, / Capră stând, mereu pe cuie, / Ne-am pierdut virginitatea!”.

În al doilea rând, Valentin David nu întrezăreşte o ieşire din balcanismul românesc, unde sunt adoptate într-o simultaneitate dezarmantă toate viciile mai vechi şi mai noi: Contrastele Moldovei: „Odinioară, Dragoş la vânat, / Descălecă, născând pe hartă statul; / Acum la Vaslui e practicat / Cu mult elan, mai mult…încălecatul”; Ciocoii vechi şi noi: „Boierii, ţara vrând s-o-mpartă / Şi în dregătorii să suie, / Pe Vodă îl pârau la Poartă… / Acum îl pârăsc la U.E.!”; Isteria naţională: „În ale Europei comitete / Râd toţi de noi şi fac pe moraliştii: / Românii s-au scindat în două cete…/ Jucându-se de-a hoţii şi vardiştii”.

Valentin David nu uită că se află în anul 2020, adică în secolul XXI, astfel că în lista destul de mare a viciilor arhicunoscute adaugă pe cele noi: dependenţa de shopping, mobilomania, dependenţa acută de sex, interfilia, dependenţa de fast-food, netomania şi altele: Tehnocraţii noştri: „Aleşii noştri de duzină / Ne fac din ţară balamuc: / Nu se conduc după doctrină, / Ci după stradă şi Facebook.”; Tehnica pe înţelesul tuturor: „Impostura astăzi e o artă, / Nu ne mai prosteşte propaganda: / Boii nu mai stau cuminţi la poartă, / Folosesc comozi, telecomanda!”; În tranşee: „Cu un hârleţ, precum o hexapodă, / Mă-nscriu, săpând, în trendul actual, / Că VIP-urile au o nouă modă: / Înjură fiecare, pe un canal.”

Un alt aspect pe care îl tratează volumul îl reprezintă „un ingredient comun al vieţii politice” (Irina Petraş) care răspunde la numele de trădarea politică. Ea vine dinspre lipsa culturii politice, influenţa baronilor locali, starea de ghiveci politic, dispariţia militantismului sau dorinţa de răzbunare: E mai palidă…: „Cu vădit talent de frondă, / Liberalllă pe hârtie, / Deputata este blondă… / Dar a fost portocalie!”; Familia politică: „Mama PSD-istă, tatăl liberal, / Fiul e cu Soros, e-un imens scandal; / Le mai dă o ciorbă, că-i mai sufletistă, / Contra cost, bunica, o UDMR-istă!”; Statuie de politician: „Din lemn, granit sau tinichea, / Călare,-n frac sau pielea goală, / Statuia lui se năruia… / N-avea coloană vertebrală!”.

Umorul lui Valentin David nu iartă nici presa care, abandonându-şi menirea, e tot mai deprofesionalizată prin pactizarea cu politicienii: Un os de ros: „Vocalii ziarişti locali / Zeloşi şi ne-ntrecuţi în critici, / Susţin că-s intelectuali, / Dar sunt de fapt căţei politici”.

Sistematizând, putem afirma: 1. volumul lui Valentin David este unul al cărui sens nu este întrerupt de alt scop decât cel propus: viciul ca motor epigramistic; 2. aşa cum îi stă bine unui epigramist, tema este asumată de autor. Din incisivitatea demersului epigramistic se deduce că Valentin David este ceea ce se consideră: „un cobai calificat” („Să mă omoare-au încercat / Mai mulţi în scumpa Românie: / Pe noi Guvernul a testat / Reţete de democraţie… / Sunt un cobai calificat!”); 3. suportul pe care se bazează tema îl constituie realitatea imediată; 4. Fiecare epigramă este rezultatul reflecţiei situaţionale datorită unei bune înţelegeri a elementelor date de motorul epigramistic; 5. e de apreciat că nici autorul în cauză nu consideră boemul ca fiind purtătorul unor vicii. Fiindcă, spune Balzac, „boemul nu deţine nimic şi trăieşte din ceea ce are.

Speranţa-i este religie, încrederea în sine este regulă, iar caritatea îi este bugetul”; 6. Volumul, fiind unul compact ca temă, atacă toate viciile atât la nivel micro cât şi macro, la acest ultim palier remarcându-se ideea că nu sistemul viciază politicianul ci, în realitate, mecanismul este în mare măsură invers: politicianul viciază sistemul.

(GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. 

Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

GLASUL ALEGĂTORILOR

Azi despre-aleşi mai toţi susţin

Că fac într-adevăr puţin,

Dar nu fiţi trişti, căci şi un pic,

E mult mai bine ca nimic!

(VASILE LARCO)

 

SUBALTERNUL FIDEL

Îi pune zilnic flori în vază,

I-aduce patru-cinci cafele

Şi într-atât îl periază…

Că i-a luat un strat de piele.

(VASILE LARCO)

 

LEGE CONTESTATĂ

Aleşii au luat notiţă

Şi sunt cuprinşi de supărare,

Că-n lege nu e o portiţă,

Nici una mică…de scăpare.

(VASILE LARCO)

 

PENTRU DNA

Pe gratis, cică azi oricine poate

Găsi destui specialişti amabili,

Să le predea metode adecvate

De-a-ncondeia pe cei indezirabili.

(GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EPIGRAMIŞTII

Cu slova, astăzi, sus pe metereze,

Se-avîntă sute-n lupta de idei

Cu răul, reuşind să-ncondeieze

Eficient… doar cei ce au condei!

(GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SFAT PENTRU DEMONSTRANŢI

Pe orice candidat îl pot desfide,

Dar ca să fie totuşi respectate

Culorile diverselor partide,

S-arunce şi cu ouă-ncondeiate!

(GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CIUDĂŢENIE

Eu nu ştiu ţara mea ce are

Dar la scrutine, bat-o vina,

Din grâul etalat la soare

Alege tot mereu…neghina.

(PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EROARE REPETATĂ

Alegând acea „elită”

Ce-i, în fond, monedă calpă,

Biata ţară chinuită

Tot îşi bate cuie-n talpă.

(PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DIETĂ ESTIVALĂ

Se-apucă lumea de diete,

Dar cea pe care eu o ţin

Nu este pentru siluete,

Ci pentru burţile de vin.

(GRIGORE COTUL)

 

ÎN COMPENSARE

Nu mai fumez de zece ani,

Greu m-am lăsat, cu sacrificii,

Dar nici acum nu am bani

C-am investit în alte vicii.

(GRIGORE COTUL)

 

PUNCTUL VULNERABIL

Pentru războinicii troieni

A fost călcâiul lui Achile;

Iar la haiducii moldoveni

Acesta-i gâtul lui Vasile.

(ION DIVIZA)

 

EPIGRAMIŞTII SUB ARME

Sar în focul luptei sfinte

Mulţi cu bâte şi cu flinte.

Lumea caută, discretă,

Măcar unul cu floretă. (ION DIVIZA)

 

DEFINIȚII ÎN A: Abecedarul

De pe vremea străbunicii

E capac de pus la oală;

Carte pentru ăia micii

Ce-i încurcă azi la școală!

(GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIȚII ÎN A: Alivence

Plăcințele ce sunt bune

De servit astăzi la fițe;

În Moldova li se spune

Poale-n brâu… pentru fetițe!

(GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIȚII ÎN A: Automobilul

E-o mașină ce te duce

În loc sigur și dorit;

Doar dacă nu-ți pune cruce

Că ești sigur… adormit!

(GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIȚII ÎN A: Andreaua

Doi pe față, doi pe dos

Tricotând să facă rochii;

Doamne cât e de frumos…

Numai să nu-ți scoată ochii!

(GHEORGHE GURĂU)

 

AM FURAT STARTUL

Când liliecii au adus urgia

În China şi se caută formula,

La noi era în floare pandemia…

C-a început pe vremea lui Dracula!

(VALENTIN DAVID)

 

LIMITE

Oricât de fals e-un individ,

Minţind flagrant pe-un cor de glasuri,

Nu-şi schimbă, nici dacă-i covid,,

O mască tot la patru ceasuri!

(VALENTIN DAVID)

 

TIMPUL SĂRUTĂRILOR

Sărutai cu-atâta har,

Că-nfruntam canoanele;

De un timp sărut mai rar

Şi doar, strict, icoanele.

(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EXPLOATĂRI PRIN FRACTURARE

La exploatări cu fracturare

Deşi o facem noi pe calmii,

Am constatat cu-nfrigurare

C-au fracturat întâi jandarmii!

(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)k

 

SENATORII, ÎN EPIGRAME (?!...)

Excelând prin fapte mici -

Spun, făr-a mai sta pe gânduri:

Prea mulți nu merită nici

Patru rânduri.

(AL. D. FUNDUIANU)

 

UNEI FEMEI UŞOARE

O clipă-n viaţă, doamna X

De viitor, nu s-a temut;

Schimbând al şaptelea prefix,

Se teme azi de-al ei trecut.

(MIHAI HAIVAS)

 

ZICALĂ COMENTATĂ

Că “aparenţele înşeală”,

Eu cred că nu-I doar vorbă goală,

Când vezi un prost cu fruntea lată,

Mai idiot de cât arată!

(MIHAI HAIVAS)

 

PRIMA DRAGOSTE

Atât de mult ce s-au iubit

Adam şi Eva, doi „afini”,

Că Dumnezeu nu i-a oprit

Să fie primii concubini.

(VASILE MANOLE)

 

O FECIOARĂ ŞI DON JUAN

Lasă-mă să te ajut

Să cunoşti puţin mirajul,

Doar atât, la început,

Până capeţi tu curajul.

(VASILE MANOLE)

 

ESTIVALĂ

La sanatoriu sau la mare

Se duc mulţime de bărbaţi,

Măcar puţin să se repare,

Dar vin de-acolo mai stricaţi…

(GHEORGHE BÂLICI)

 

DONJUANI ÎMBĂTRÂNIŢI

Voinici cândva ca nişte zmei,

S-au dat în vânt după femei,

Iar vântul, cum bătea prea tare,

Le bate azi şi-n buzunare…

(GHEORGHE BÂLICI)

 

INVERSIUNILE VIEŢII

Cu statutul de burlac,

L-a prins soţul la „madam”;

Şi-a sărit iute pe geam...

Cum să zic: din puţă-n lac!

(GEORGICĂ MANOLE)

 

MINIŞTRII NOŞTRI ŞI CORONAVIRUSUL

Cu alţi miniştri nu poţi să-i compari;

S-au adunat rapid, apoi în bloc

Au luat o hotărâre chiar pe loc:

Să angajeze-o mie de gropari.

(GEORGICĂ MANOLE)

 

SIC TRANSIT

Când ești bun de pus în ramă:

Medic, geniu, episcóp,

Statul nu te ia în seamă

Dacă n-ai fost interlop.

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

REACŢIE LA AVERTISMENTUL MINISTRULUI

Fanfaron, ca un rățoi:

- Suntem cu ochii pe voi!

- Dar decât ați sta pe noi,

Nu mai bine-ați sta pe voi?!

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CLANURILE MAFIOTE SUN SUSŢINUTE

DE UNELE STRUCTURI ALE POLIŢIEI

Măciucă ți se face părul:

Serviciul „Anticriminale”-i

Oprit din mers. Nu-i putred mărul

La chiar comanda capitalei?!

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DECOR FUNEST LA MORT ONEST

Moare - când - un interlop,

Forțele-l păzesc non-stop.

Când moare un om cinstit,

Deie-i Domnul somn tihnit.

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LIMBĂ COMUNĂ

Traficanții, DROGomanii

La taifas stau cu curcanii

Cu tupeu de la și până

Fiin`că-i au și ei la mână.

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CINE PE CINE CONTROLEAZĂ

Banii romilor, o torță,

Când pe șefi îi captivează,

Zisele structuri de forță

Ajung firma lor de pază.

(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎN TURCIA, 10% NU POARTĂ MASCĂ,

ÎN ROMÂNIA, 10% POARTĂ

Dacă nu ne protejăm

De acest parșiv COVID,

Măcar să ne întrebăm:

Merită să mori stupid?

(DUMITRU BUJDOIU)

 

PRECUM ECONOMIA ȘI POLIȚIA “DUDUIE” GROTESC

Asta da mobilizare,

Interlopu-i boss când moare;

Mai lipsea Vela călare,

Niște salve și-o urare.

(DUMITRU BUJDOIU)

 

SALAM OMIS DE PE LISTA INVITAȚILOR LA

ÎNMORMÂNTAREA LUI PIAN

A fost mare supărare,

La cimitir, la intrare;

I-au pasat niște povești:

Florin, tu pe-alt tabel ești.

(DUMITRU BUJDOIU)

 

LA A ȘAPTEZECI ȘI DOI(ȘPEA) ANIVERSARE

Nepoți plini de gologani,

Vin cu vin și “La mulți ani!”;

-Ia, ascultați măi cârlani,

Schimbaț placa: La mulți...bani!

(DUMITRU BUJDOIU)

 

ZICALĂ ACTUALIZATĂ DUPĂ NUNTĂ

Cum altă metodă nu e,

I-am luat o tonă de cuie;

- Ce faci, mă, cu-atâtea,-mi spui?

- Păi, poftele un’le pui?

(DUMITRU BUJDOIU)

 

DEGRINGOLADĂ POLITICĂ

E vremea primarilor,                    

Unii işi laudă fapta,

Dar, stangaci, în mintea lor,

Cei mai slabi, se cred de dreapta.

(MAX OPAIŢ)

                                                                        

DRAGOSTE CU NĂBĂDĂI

Aş vrea iubirea să-ţi declar,

Şi asta, pentru că-mi eşti dragă,

Dar mi-e din ce în ce mai clar,

C-ai lipsă cel putin o ...doagă!

(MAX OPAIŢ)

 

UNOR POLITICIENI

Politica, totdeauna,

A fost şi va fi belea,

Apărută, când minciuna

A legat prost de lichea.

(MAX OPAIŢ)

 

UNOR POLITICIENI DEMAGOGI

Candidaţii, fiecare,

Folosesc replica dură,

Vrând s-ascundă, (mi se pare!),

Ce nu fac, cu dat din gura! 

(MAX OPAIŢ)

 

CUMPĂTARE

Medicii mereu îmi spun:

- Ce-i prea mult nu este bun!

Eu zâmbesc când îi ascult:

- Nici ce-i bun nu e prea mult!

(CORNELIU BERBENTE)

 

STATUII OSTAŞULUI SOVIETIC

Soldat rus, soldat rus,

Te-au ridicat atât de sus,

Ca să te vadă popoarele…

Sau fiindcă-ţi put picioarele?

(PĂSTOREL TEODOREANU)

 

LUI MARCEL BRESLAŞU

Un critic aspru şi abraş

Mi-a spus zâmbind cu ironie:

“De ce să te numeşti Breslaş,

Dacă nu eşti de meserie?”.

(PĂSTOREL TEODOREANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Carambol pe DN29 din comuna Ungureni. Au fost implicate patru mașini

astăzi, 11:43
199

Un grav accident de circulație a avut loc astăzi în comuna Ungureni. Polițiștii încearcă în aceste momente să afle condițiile în care s-a produs accidentul.În ...

În România, salariul minim ar putea fi înlocuit cu plata minimă pe oră

astăzi, 11:10
174

Ministerul Muncii analizează posibilitatea ca salariul minim  să fie eliminat și înlocuit cu o remunerație minimă pe oră, potrivit Realitatea Plus.Guvernul a discutat deja aceast...

(P) Cosmin Andrei: „Cel mai bun consilier al unui primar este cetățeanul. Bugetul de investiții al orașului îl voi stabili în fiecare an cu botoșănenii!”

astăzi, 10:49
43

Comunicat:Candidatul PSD pentru Primăria Municipiului Botoșani consideră că cea mai mare carență a actualei administrații a municipiului a fost lipsa totală de consultare cu cetățenii. C...