Loc de dat cu…EPIGRAMA (103)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (103)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Cărţile-valiză sunt la modă dintotdeauna. Aceste cărţi iau cu ele cam tot ce a creat autorul într-o etapă. De la epigrame pe diferite teme, la aforisme, poezii umoristice, rondeluri, fabule, parodii etc.  O astfel de carte-valiză este  „Epigrame …şi altele” (Editura Tehnică, Bucureşti, 1996) semnată de Corneliu Berbente. În numai 103 pagini cititorul întâlneşte epigrame (colegiale, sociale, dedicate prostiei, privind femeia etc.), cărora li se adaugă aforisme („afurisisme”) şi poezii umoristice.  Punctul forte al acestui amalgam de creaţii  marca Berbente îl reprezintă prezenţa umorului simpatetic în accepţiunea lui Claudiu T. Arieşan.  Se observă permanenta preocupare a autorului de a trăi afectiv.  „Colegialele” lui Corneliu Berbente nu sunt răutăcioase, remarcându-se transpunerea simpatetică venită de undeva din misterul unor stări sufleteşti. Aproape că nu există universitar din proximitatea sa căruia să nu-i fi dedicat o epigramă. Spre exemplu, în legătură cu înfiinţarea unui centru modern de încercare a materialelor la catedra profesorului Gh. Buzdugan, scrie: „Modern?! Păi care-i diferenţa / De stadiul dacic sau roman, / Căci şi atuncea rezistenţa / Se încerca la BUZDUGAN?”. Colegei chimiste, Lia Cristureanu îi dedică următoarea epigramă: „Eu de criza energiei / O să fac abstracţie / Şi-i urez o viaţă Liei / Numai în reacţie!”.  Profesorului Marin Diaconu  de la Catedra de Filozofie îi spune: „- Filosofia ta, Marine, / I-am zis zâmbind, de foame ţine? / El, chibzuind răspunse: - Da! / Sunt foarte mulţi sătui de ea!”. Prorectorului Al. Dănescu de la IPB, care avea în sarcină şi ferma de porcine, îi trimite următoarea săgeată: „Pe uşa lui, la Rectorat, / A scris: „Acces nelimitat”, / Dovadă c-a’nţeles prea bine / Că are-n sarcină…p-orcine!”.

Când este vorba de femei, simpatetismul lui Corneliu Berbente  este activat de iluzii şi apetituri: Eternul feminin: „De mult de tot, în vremuri de geneze, / O coastă bărbătească a migrat. / De-atunci, voind din nou să se-ntrupeze, / Revine iar şi iar…la alt bărbat!”; De gustibus: „Vă e sau nu vă e pe plac, / Dar, după gustul sec al meu, / Femeia fără nici un drac, / Nu are nici un Dumnezeu!”; Tuturor femeilor: „Stârnit de focul ce mă arde / Când mai avan, când mai mocnit, / Aflai că sunteţi miliarde, / Şi…parcă m-am mai liniştit.”; Colega: „Ce greşit s-a spus de ea / „Ochi frumoşi” şi „gură rea”: / Ochii ei te bagă-n boală / Gura – şi din morţi te scoală!”; La iad: „Şi-n iad, acei ce sunt piloşi / Să tragă ştiu foloase / Că-s puşi, nu printre păcătoşi, / Ci…printre păcătoase.”; Constatare: „Pe lume-s fel de fel de fete: / Roşcate, blonde sau brunete. / Fidelitatea însă pare / Să nu depindă de culoare.”.   Un capitol aparte al cărţii lui Corneliu Berbente se intitulează „Despre prostie şi altele ca aceasta”. Andrei Pleşu consideră prostia ca fiind un virus periculos, continuând: „În general, hoţul ştie că e hoţ, iar incompetentul ştie, până la un punct, că e incompetent. Când începe să creadă că e competent, trece în categoria smintiţilor sau a proştilor. Prostul însă, spre deosebire de insul corupt sau de cel incompetent, nu ştie că e prost”. Carlo M. Cipolla  supune prostia unei tratări sociologice, enunţând “legile fundamentale ale imbecilităţii umane”.  Mai există și Nicu Gavriluță, care a concluzionat magistral: „mama proştilor e mereu gravidă”,  exemplificările putând continua. Corneliu Berbente  defineşte prostia integrând-o unei topologii special însă folosind cerinţele impuse de epigramă (“Spaţiul denumit “prostie” / Are şi topologie: / În orice vecinătate, / Proştii-s o infinitate): Prostia: “O mare gară terminus, / Afară din al vremii tors, / Cu mii de drumuri pentru dus / Şi nici o cale de întors.”; Relativ şi absolut: “Privită-n forma colectivă, / Prostia este relative, / Dar individual văzută, / Prostia este absolută.”; Instructaj: “Prostia, cât ar fi de crasă, / Nu are character de clasă! / Se precizează aşadar / Că nu se trece la dosar.”;  Comparaţie: “Doi proşti când vrei să se compare, / Spui “prost mai mic” sau “prost mai mare”. / Ar fi greşit şi chiar nedrept  / Să spui că unu-i “mai deştept”.; Retractare: “Am zis: “prostie au cu carul”. / Regret acum vocabularul, / Regret cuvintele ce vrură / Să dea prostiei o măsură!”; Trompeta: “În Ţara proştilor (secretă) / Ar fi, se zice, o trompetă / Sunând tot timpul “Adunarea”, / Şi niciodată “Deşteptarea”!.

Ca figuri de stil folosite pentru mărirea efectului scontat, Corneliu Berbente utilizează ades repetiţia, remarcându-se antimetateza  într-o simultaneitate aforistică şi ironică perfectă:  Explicaţie: “Acuma, în economie, / Situaţia e foarte grea, / Căci nu se ştie ce se vrea, / Dar nu se vrea nici ce se ştie!”; Transformare: “Azi, ţăranul de la noi / Nu mai are car cu boi, / Dar, în frunte cu primarul, / Satul are boi cu carul.”; Sfat: “Puterea când în mâini o iei / Şi eşti mai mare peste toţi, / Tu nu-ncerca să faci ce vrei, / Decât atunci când vrei ce poţi.”; Corupţie: “Că-I corupţia în floare, / Tot românul înţelege: / Legea este în vigoare, / Dar vigoarea nu e-n lege!”

Corneliu Berbente  a ţinut ca în cartea sa să-şi găsească loc şi un set de aforisme. Ele nu alterează cu nimic edificiul epigramistic, mai mult ,  aceste două tipuri de creaţii pot trece uşor din una în alta: orice epigramă poate fi considerată un aforism, în timp ce oricare aforism poate deveni epigramă, şi de aici concluzia transformării unora în „afurisisme”: „Dovada că omul sfinţeşte locul, au apărut…bisericuţele”; „Realitatea este mereu aceeaşi. Doar descrierea ei diferă”;  „Pensia este amintirea salariului”; „Spre deosebire de o femeie, aeronava are numai sus-tentaţie”; „Calităţile unui concurent depind de sistemul de…referinţe”; „În ultimul an nivelul de trai al populaţiei a fost ridicat pentru a doua oară; ancheta continuă”; „S-a militarizat dragostea: a fost văzut unul sănătos-tun atergând după una goală-puşcă”; „Măseaua stricată pretinde coroană de aur” etc.

Şi ca simpatetismul lui Corneliu Berbente să fie fără cusur, un grad mare de jovialitate străbate de la un capăt la altul creaţiile acestui umorist. „Epigrame…şi altele” este un volum pus sub semnul jovialităţii native. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

MÂNDRIA UNUI PĂRINTE

Fata mea, muncind la greci,

Tot mai lungă-i de picioare –

Are-un metru nouăzeci…

Deci socot că-i fată mare. (ION DIVIZA)

 

CONDIŢIA UMANĂ

În a zilelor vâltoare

Cum de mai rezist eu încă?

Cei de sus nu-mi dau mâncare,

Iar confraţii mă mănâncă! (ION DIVIZA)

 

SOLUŢIE ROMÂNEASCĂ

Ca ţările spre nalte culmi să zboare,

Soluţii multe stau la îndemână:

Europenii umblă la motoare,

În România se mai pune-o frână! (VALENTIN DAVID)

 

RISCURILE MESERIEI

Poţi să fii plagiator,

Doctor sau beţiv sinistru,

Nimeni nu te ia-n vizor,

Până nu eşti prim ministru! (VALENTIN DAVID)

 

AVANSARE

O ştie orice boschetar,

Că doar punându-i o cravată,

Politic, poţi să pui primar,

În fruntea urbei…o primată! (VALENTIN DAVID)

 

PUTEREA DRAGOSTEI

Zideşti palate din iubire

Şi-i bine să se dea de ştire,

Că te târăşti precum o râmă

Când gelozia le dărâmă. (VASILE LARCO)

 

TELESPECTATORILOR FIDELI

Să fiţi atent eu vă îndemn,

De mai priviţi telenovele:

Fiindcă din limbaj de lemn

Sar şi o groază de surcele! (VASILE LARCO)

 

UNUI IPOCRIT

O palmă de primeşti să nu faci caz,

Comportă-te frumos, deci, cu blândeţe;

Să-ntorci, spăşit, şi celălalt obraz,

Deoarece te ştiu cu două feţe! (VASILE LARCO)

 

GREU CU LEGEA…

Ca să pricepi o lege-i tare greu

Şi musai e nevoie de-avocaţi,

Cînd intră-n text modificări mereu,

Precum se bagă E-uri în cîrnaţi. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SOARTA PEŞTILOR

Cînd traiu-i dur şi balta a secat

Şi-s chinuiţi de crudul vieţii flux,

Cei mici se zbat amarnic pe uscat,

Cei mari, pe lîngă vreun hotel de lux. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

LA AMANTĂ, ÎN AJUN DE PAŞTE

Ea nu-mi deschide, dar din spate

Un tip forțos mă-nştiinţează,

Că face ouă-ncondeiate...

Sau dacă vreau, mi le sculptează! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PARADOX

Acum, că ştiu puţină carte,

L-am întrebat pe Dumnezeu:

„- Îmi faci şi mie-un pic de parte?”

Şi-a zis: „- Nu-i ăsta rostul meu!” (GRIGORE COTUL)

 

ISTORICĂ

Ce dacă-ntâi

A fost poporul?

La căpătâi

Îi stă soborul! (GRIGORE COTUL)

 

2050 – VIITOR FĂRĂ PĂDURI

În vremea aia, se cam ştie

Că probele vor fi orale

Şi-n ţară nu e nicio cale

Să se găsească vreo hârtie! (GRIGORE COTUL)

 

CRITICILOR MEI   

Mă aşteptam să mi se spună

Din partea celor ce-o citesc

Că epigrama-mi este bună…

Dar ce zic eu,… cred că glumesc! (GHEORGHE GURĂU)

 

DE ZIUA MEA…    

De ziua mea (eu mă respect)

Am petrecut peste hotare

La un local de lux, select…

Gătind mâncare! (GHEORGHE GURĂU)

 

AUTOMULŢUMIRE 

În viaţă am făcut de toate

Şi-s mândru azi că pot să spun:

„Ascult sfatul meu, nepoate”…

Iar el candid… ce sunt nebun?! (GHEORGHE GURĂU)

 

AUTOEPITAF     

(Vizavi de hoby-ul meu Rebusul)

Cât am trăit am fost băiat „cuminte”

Şi-am tot încrucişat la greu cuvinte;

Acuma stau şi zac întins pe spate

Cu mâinile (pe piept) încrucişate! (GHEORGHE  GURĂU)

 

TREI FRAŢI

Cum unul e milionar,

Iar altu-n pile exeget,

Ar fi chiar foarte bine, dar

Le strică neamul…un poet. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PLAGIATOR

Poetul cel de toţi urât

Când fură-un text ce sună bine,

Îl strică-atât de rău încât

Ne pare că îi aparţine… (GHEORGHE BÂLICI)

 

EU CRED CĂ TREBUIE SĂ NE DEPĂŞIM DASCĂLII

Ca ei dacă-ar fi fost să fac,

Iar nu după-ale mele toane,

Eram învăţător sărac

Şi nu cioban cu milioane. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI ORATOR CU DIAREE VERBALĂ

Scotea batista, spre-a reţine

Surplusu,-n faza scenică,

Dar s-ar fi asortat mai bine

Hârtia igienică. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DORINŢĂ UTOPICĂ

Ce-ar fi, mă-ntreb ades –

Deşi nu-mi este dat –

Să-l văd pe-un hoţ ales

Pierzând tot ce-a furat? (MIHAI HAIVAS)

 

METAMORFOZĂ „INSTRUMENTALĂ”

Privind o fostă domnişoară,

Cu-n gust amar noi am rămas:

Din corpul suplu de vioară,

Ajunsă-i azi…un contrabas. (MIHAI HAIVAS)

 

MILIONARUL LA CONSULTAŢIE

Când medicului, un om cult,

Cu pregătire excelentă,

El i-a scăpat un ban mai mult

Nu a scăpat de asistentă. ( VASILE MANOLE)

 

LA DIABETOLOG

Medicul e bulversat

Când programul să-şi încheie,

La consult s-a prezentat

O dulceaţă de femeie. (VASILE MANOLE)

 

CANICULĂ

Înfrunt azi în duel prelung

Cod roşu sau portocaliu,

Cu vin căldura o alung

Şi chiar propun „cod rubiniu”… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

VOTUL UNINOMINAL

Schimbarea, cred că este-n bine,

Căci înainte-n mod stupid,

Minţea partidul pentru tine.

Acum, minţi tu pentru partid. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CONTESTATARILOR LEGII CARANTINĂRII  

Infectat că e cu virus sau cu lepră, cu holeră,

Cum să-l ții pe omul liber la coteț, în volieră?

Ba de-o fi să infecteze chiar și-ntregul mapamond,

Lasă-l, bre, să zburde slobod ca un câine vagabond! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PANDEMIE DE GUVID  

Cum e doftorită de șefie,

Endemia nu e de COVID:

Pandemia noastră-i de prostie

Și de-aceea-i zicem: de GUVID! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MOTIV

(de-a nu purta corect masca antivirus)

Masca ce-i ascunde firea

Îi preschimbă și privirea.

Cea de gaze-așa-l sugușă

Că o poartă hăt sub gușă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MAI GREA UNA DECÂT ALTA?     

Tu, ce nu ți-ai scos o viață

Masca festei de pe față,

Să nu porți acum splendíd

Protectoarea de COVID?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

NU CUMVA DE-AICI NI SE TRAGE 

NEGAREA CORONAVIRUSULUI?   

Noi am crede-n Arafat

Ca armenii-n Ararat,

Dacă nu ne-ar roade-un gol:

Colectiv, Iován, Siutghiol. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

AUTOCONDAMNARE  

Decât s-ating COVID-ul bun de hanță,

Vreo ciumă-rea sau, mai savant, bubónică,

Laváj mai bine, mască și distanță

Și dragoste aprinsă, dar   ... platonică. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PROCURORUL NEGULESCU ÎN AREST  

Lumea toată ne părea

                                        o portocală,

Soarele și el era

                                        o portocală,

Pus la dubală era

                                         un Portocală,

Să creadă, dar, nu voia

                                          doar Portocală. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

IOHANNIS : M-AM LUPTAT PENTRU BANI EUROPENI”
Geaba zice c-a luptat,
El și noi stăm în rahat;
Că, nici în primul mandat,
N-a rulat ce i s-a dat. (DUMITRU  BUJDOIU)

BECALICHELULILOR CARE REFUZĂ MASCA
Anormali și-n pandemie,
Suferă de-un handicap;
Se numește distopie:
Au curul mutat la cap. (DUMITRU BUJDOIU)

DUPĂ METEO : Chițu-18 cm, Bâlea- 20, Moldoveanu-22, Omul-24
Blonda-n gând s-a excitat,
Vrea un sejur minunat;
Rapid s-a orientat
Spre Omul, super dotat. (DUMITRU BUJDOIU)
 

AMANTUL PRINS ȘI FUGĂRIT

ÎN FUNDUL GOL PRIN CRAIOVA (Ziarele)
O pedeapsă oltenească
Îi dădu soțu-nșelat;
De ce n-a fost amendat

Și că nu purta ...mască ? (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNEI FEMEI BISERICOASE        

La preot, ca să fiu cinstită,

De multe ori mergeam smerită;

Dar, doar la sărbători legale,

Merg pentru...ştirile locale! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI ŞEF TÂNĂR

Munceşte mult şi-i oboist,

Acasă vine numai seara,

În weekend e mai liniştit,

Că e plecat cu...secretara! (MAX OPAIŢ)

 

(IN)JUSTIŢIE

Încurcat în declaraţii

Şi-a luat un avocat

Apoi, a minţit ca alţii,

După cum s-au împăcat!(MAX OPAIŢ)

 

UNUI TRASEIST NEHOTĂRÂT

Mi-am dat peste cap tot planul,

Nu ştiu încotro s-apuc!

Am să dau  “mai sus`` cu banul

…Şi mă duc! (MAX OPAIŢ)

 

PREMIILE LITERARE

Tot cercetând jurisprudenţe,

Juraţii au votat cinstit:

Străini de orice influenţe,

Au premiat ce n-au citit. (LAURENŢIU CERNEŢ)

 

ÎNVÂRTEALĂ

Omu-aceste colosal,

Şef serviciu personal,

A ajuns, cotind pe cale,

Şef…servicii personale. (PAVEL CHERESCU)

 

ÎN VREMEA ASTA…

În vremea asta revolută

Rahaţii scriu, în loc să pută!

Iar scriitorii-adevăraţi

Sunt daţi afară de …rahaţi! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

CHITANŢĂ (Lui Sadoveanu)

De ţi-ai face testamentul,

Tu să nu-mi laşi mii de franci!

Naşule, să-mi laşi obrazul,

Ca să-mi fac din el bocanci! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Amenzi COVID de peste 50.000 de lei aplicate în Botoșani într-o singură zi

astăzi, 19:30
384

Duminică, 9 august a.c., toate structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne din Botoșani au continuat acțiunile desfășurate în sistem integrat, împreună cu celelalte i...

Șeful Urban Serv: „Fiecare cetățean să dea un leu sau doi pentru curățenia pe morminte”

astăzi, 18:45
674

Directorul Urban Serv, Bogdan Buhăianu, a declarat că suplimentarea personalului de muncă, în vedere curățării cimitirelor din Botoșani, este imposibilă pentru că, astfel, societatea ar...

BEJ a stabilit numărul minim de susținători pentru a candida Consiliul Județean

astăzi, 18:33
261

Biroul Electoral de Circumscripţie Județean (BECJ) din Botoşani a stabilit, luni, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor pentru funcțiile de președinte al Consili...