Peste jumatate din an, romanul munceste pentru stat, iar ultima "revolutie fiscala" a adaugat inca cinci zile pe an la acest proces, afirma Andreea Paul, presedintele INACO - Initiativa pentru Competitivitate.
Investitiile publice sunt la minime istorice, veniturile fiscale incasate tot la minime istorice raportate la PIB, iar ponderea facturii sociale in totalul cheltuielilor bugetare este la maxime istorice. Cheltuielile salariale bugetare sunt in anul 2018 la nivelul celor din anul 2009 raportate la PIB, contrar tendintelor europene si mondiale de reducere a aparatului de stat. Datoriile cresc invariabil, in acest context.
Impozitam din ce in ce mai mult munca, si nu capitalul, intr-o economie unde ar trebui largita baza fortei de munca active angajate in sectorul privat.
Mai exact, peste jumatate din an, romanul munceste pentru stat, iar ultima "revolutie fiscala" a adaugat inca cinci zile pe an in care salariatul mediu roman lucreaza pentru stat.
Astfel, ziua libertatii fiscale a devenit 20 iulie in 2018, fata de 15 iulie, in anul 2017. Cu alte cuvinte, pana pe data de 20 iulie muncim pentru stat si abia incepand cu data de 21 iulie salariatul mediu roman munceste pentru el insusi si familia lui.
Din aceasta perspectiva, a omului care munceste, trebuie analizate rezultatele ultimelor modificari fiscale prin care s-au transferat contributiile dinspre angajator spre angajat, sustine Paul, conform business24.ro.
In viziunea reprezentantei INACO, care citeaza datele INS, salariul mediu net in administratia publica a ajuns la 4.207 lei in luna iunie 2018, dublu fata de salariul mediu pe economie de 2.115 lei, "toate acestea fara insa a creste calitatea serviciilor publice".
"Din contra, avem cele mai dezorganizate si mai birocratice institutii publice din UE. Atentie mare ca, din toamna anului 2017, statistica oficiala nu mai include in media administratiei publice si fortele armate sau serviciile, si nici personalul din cabinetele parlamentare angajati in circumscriptiile electorale proprii si platiti din sumele forfetare ale parlamentarilor. Altfel, cifrele ar fi fost si mai mari pentru media salariului din administratia publica. In realitate, decalajele dintre sectorul public si privat sunt si mai mari", explica Andreea Paul.
Aceasta mentioneaza, totodata, ca diferenta dintre sectorul bugetar si sectorul privat a crescut de trei ori, "ca-n basme", de la 427 de lei media bruta pe luna in 2016, la 1.285 de lei in 2018 si isi continua saltul proiectat la aproape 1.600 de lei, in anul 2019. In privinta salarizarii din Educatie, valoarea medie neta in administratia publica este mai mare cu 50%, dar cu 20% mai mare decat in Sanatate, sustine reprezentanta INACO.
Referitor la salariatii din aparatul public, Paul spune ca Romania depaseste media europeana.
"Avem cel mai stufos guvern european, cu 28 de ministri, prim-vicepremieri si premier, respectiv cu 25 de ministere, comparativ cu media europeana de 14 ministere. Pe modelul guvernarii, administratiile publice au aceeasi structura arborescenta birocratica. Ceea ce intriga si mai tare este proiectia oficiala a CNSP care ne sugereaza dorinta acestui Guvern de a majora numarul bugetarilor an de an, pana in 2022, din nou contrar tendintelor mondiale de eficientizare a administratiei si in contradictie cu recentele declaratii ale ministrului de Finante", subliniaza Andreea Paul.
In acelasi timp, sefa INACO mentioneaza ca Romania are cea mai nedigitalizata administratie europeana, desi internetul de mare viteza si IT-ul romanesc este considerat unul de calitate mondiala, mai scrie sursa citată.