Mistreţii fac ravagii în culturile de porumb ale agricultorilor botoşăneni şi nu pot fi opriţi, cel puţin până în 1 august, atunci când începe sezonul de vânătoare. Până atunci, oamenii încearcă să-şi protejeze culturile cum pot.
Ultima sesizare vine din satul Lişna, comuna Suharău, unde un fermier s-a trezit cu cultura de porumb distrusă. Trei hectare semănate avea, iar pagubele sunt însemnate. A fost nevoit să facă reînsămânţare însă este convins că situaţia se va repeta în fiecare an, din cauza unor legi pe care le consideră aiurea. Şi asta deoarece proprietarii de terenuri au obligaţia să le protejeze prin împrejmuiri.
Ce se întâmplă însă cu animalele? În teorie, vânatul aparţine statului, iar Ministerul Mediului alocă o cotă de recoltă, în funcţie de efectivele animalelor. Fără o creştere a acestei cote, situaţia nu se va schimba prea curând- dacă există, de exemplu, o cotă de 50 de animale iar în pădure rămân o sută, problema nu se rezolvă.
Primarul comunei Suharău, Marcel Chelariu, susţine că şi anul trecut comuna s-a confruntat cu aceeaşi situaţie şi atunci a luat măsuri pentru ca agricultorii măcar să fie despăgubiţi. Urmările însă au fost neaşteptate.
"În urmă cu un an, am fost singurul din zonă care am întocmit dosarele de despăgubire exact cum spune legea, am chemat Inspecţia Silvică Suceava, reprezentantul vânătorilor, pentru despăgubiri. Ne-am întâlnit într-o şedinţă, am scris procese verbale, am constatat pagube, până la urmă s-a constatat că proprietarii, conform legii vânătorii actuale, ar fi avut obligaţia să-şi îngrădească culturile, pentru că ăsta a fost motivul pentru care a venit vânatul să le distrugă. Dacă ai şapte hectare de teren, atât împrejmuieşti, că aşa spune legea. Am avut astfel de discuţii şi cu secretarul de stat din Ministerul Agriculturii care a venit la Botoşani- toată lumea a promis că se va face ceva dar nu s-a făcut nimic şi din păcate, noi cei aflaţi pe graniţa de nord şi care avem multă pădure- noi, Pomârla, Cristineşti, Hudeşti, ne confruntăm cu aceste probleme. Acum parcă mai mult ca înainte. Mistreţii au început atacul porumbul acum, când îl seamănă, scot sămânţa din pământ şi după aia, când e porumbul în lapte, atât le place", spune Marcel Chelariu.
Mihai Găşpărel, inspectorul şef al Gărzii Forestiere Suceava, care are sub coordonare şi zona Botoşani, spune că, potrivit legii, primăria comunei pe raza căreia are loc distrugerea culturilor trebuie să facă primele demersuri pentru ca agricultorii să obţină despăgubiri.
"În momentul în care mistreţii au produs pagube, persoana care constată paguba se adresează primăriei, primăria în termen de 48 de ore convoacă o comisie de constatare a pagubei şi a celui care se face vinovat de pagubă, formată din specialişti de la mai multe instituţii, inclusiv Direcţia Agricolă, şi în baza acelui proces verbal de şedinţă care are loc la Primărie, se emite decizie de către inspectorul şef care spune dacă se dau banii sau nu, dacă s-a semnalat în timp util paguba", spune Mihai Găşpărel.
Porivit şefului Gărzii Forestiere Suceava, sunt câteva motive întemeiate care pot duce la refuzul acordării despăgubirilor şi de regulă, adevărul este undeva la mijloc. "Ori omul nu şi-a protejat cultura prin împrejmuire sau nu a luat măsuri pentru alungarea vânatului, pentru că împrejmuirea terenului este o măsură de protejare, iar în acest caz chiar nu pot despăgubi omul dacă nu am dovada acestor măsuri, pe de altă parte şi la gestionarul fondului de vânătoare trebuie să verific dacă a făcut acţiuni de alungare a vânatului. El poate să declare că a făcut zece acţiuni de îndepărtare a mistreţilor, dar trebuie să şi demonstreze. Încă un aspect important este respectarea termenului de sesizarea a pagiubei- fermierii nu trebuie să aştepte să se întâlnească cu primarul prin sat, să amâne, ci trebuie să anunţe de îndată", explică Mihai Găşpărel.
Problema este însă că în cazul agricultorului care ne-a sesizat distrugerea, nu s-ar pune problema unui teren neîmprejmuit.
"Am acolo şi imaş, cu gard electrificat. La două- trei zile, mistreţii trec prin gardul electric, pur şi simplu rup sârmele alea de la gard şi se duc în cultură exact ca o semănătoare pe rânduri, distrug tot. Am reînsămânţat, dar mă tem că degeaba. Şi anul trecut am făcut demersuri, suntem mai mulţi care suntem păgubiţi, dar eu am o suprafaţă mai mare de teren şi e chiar lângă pădure. Nu ştiu ce să mai fac, nici nu ştiu unde să mai fac sesizări. Acolo am şi câinii de la stână, dar mistreţii nu au nicio teamă, trec pe lângă vagonul unde doarme omul, foamea-i mare", spune fermierul afectat de porcii mistreţi.
