Pentru cei interesati, pe buna dreptate, de descoperirile din centrul vechi al Botosanilor, in cadrul cercetarilor arheologice determinate de aplicarea programului intitulat "Reabilitarea centrului istoric si a zonei pietonale – Botosani", manageriat de Primaria municipiului Botosani, fac cunoscut ca pina in prezent arheologii suceveni care au efectuat sapaturile arheologice preventive au descoperit elemente deosebit de interesante pentru cunoasterea trecutului istoric al urbei noastre, in doua locatii denumite Parcarea 1 si Parcarea 3, ce permit coborarea datarii vechimii targului Botosani pana in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.

O descoperire absolut surprinzatoare a constituit-o aparitia a 8 cuptoare medievale, "unice in felul lor in intregul areal est-carpatic, prin vechimea, originalitatea si probitatea cu care fundamenteaza caracterul neasteptat de evoluat al inceputurilor urbanitatii medievale botosanene, a carei principala trasatura devine astfel aceea de centru productiv, inclusiv in domeniul destul de rar atestat la noi, al mestesugului metalurgiei", cf. "Notificarii in lagatura cu  unele constatari privind starea de conservare a cuptoarelor medievale..." depusa de arheologul Florin Hau la DJCPN Botosani.

Cu alte cuvinte, in  secolele XIV-XVI, in marginea Botosanilor se constituise o zona industriala cu cuptoare de ars ceramica si cuptoare de redus minereul de fier. Semnificatia acestora a convins Primaria Botosani sa aloce resursele necesare pentru conservarea a trei cuptoare de olarie si a unuia pentru reducerea minereului de fier, aflate intr-o stare de conservare mai buna.

Recent, primarul C. Flutur si-a manifestat intentia de a renunta la aceasta ideie si din acest motiv fac urmatoarele precizari, din partea Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National:
-cf. Notificarii amintite mai sus, arheologul F. Hau si restauratorul D. Fartais de la Complexul Muzeal Bucovina-Suceava si-au exprimat opinia ca "Primariei municipiului Botosani ii revine ... obligatia fie de a identifica sursele investitionale pe seama carora acestea (cuptoarele) sa fie puse in valoare din punct de vedere patrimonial si muzeistic, fie de a asigura masurile tehnice necesare conservarii lor "in situ", sub supraveghere arheologica de specialitate, in vederea readucerii terenului la cotele initiale ale nivelului de calcare".
-opinia noastra este ca descoperirea este prea valoroasa pentru a nu fi expusa in cadrul unui muzeu cat de mic, alaturi de alte artefacte ale devenirii urbei noastre, vaduvita cu violenta si inconstienta de numeroase monumente atat inainte cat si dupa 1989 (v. exceptionala monografie a  d-nei arhitect dr. E. Greceanu, "Ansamblul medieval urban Botosani - Botosanii care s-au dus", reeditata in 2009 la Iasi). Am constatat personal ca in orice comuna cat de mica in Italia, vestigiile subterane sunt pastrate sub sticla, la vederea tuturor celor interesati de istoria localitatii lor.
-pe de alta parte, in art. 4 al Legii 150/1997 privind Ratificarea Conventiei europene privind protectia patrimoniului arheologic, adoptata la Valetta la 16 ianuarie 1992 se stipuleaza ca "fiecare parte se angajeaza sa aplice masuri de protectie fizica a patrimoniului arheologic, care sa prevada, in functie de imprejurari, si conservarea si intretinerea patrimoniului arheologic, de preferinta pe locul lui de origine".
In aceste conditii, hotararea ii apartine primarului nostru, care poate sa nu rateze, cu aceasta ocazie, sa ramana printre rarii ctitori de edificii culturale din stravechiul targ al Botosanilor.

 

"Poate ma aude cineva!"

Pe scurt, vreau sa mentionez, referitor la scrisoarea trimisa redactiei Stiri.Botosani de o persoana cunoscatoare a realitatilor triste din Muzeul Judetean Botosani, ca ceea ce se intimpla acolo nu este o noutate, pentru cei care nu stiu, Parvan a fost directoare si inainte de 1989 si a fost data afara, in ianuarie, de salariati, aproape in unanimitate, motivele au fost aceleasi mentionate in scrisoare, greseala mea a fost aceea de accepta, la rugamintea presedintei, la vremea respectiva, a Comitetului de Cultura si Educatie Socialista, sa fie pastrata ca muzeografa, sa nu ramana fara serviciu.

Am gresit amarnic pentru ca, revenita in functie, in 2001, cu acordul greu obtinut al presedintelui Aniculaesei, cu intentii ferme de revansa, a confundat persoana mea cu Directia pentru Cultura si Patrimoniu National si a spus un nu hotarat oricarei actiuni a acestei institutii, refuzand sa se supuna astfel legilor care guverneaza domeniul protectiei patrimoniului arheologic, cu complicitati care au dus la urmari grave, nepunerea in valoare a patrimoniului muzeal, blocarea cercetarilor arheologice sau chiar distrugerea catorva situri arheologice de mare valoare (iesirile vocale sau scrise ale lui Parvan dovedind ca nu cunoaste nici macar propria lege 311/2003 de functionare a muzeelor).

Atrag atentia foarte serios ca intreaga sa activitate nu a fost si nu este decat un abuz grav si continuu de blocare a activitatilor Directiei (nu ale lui Sovan, care nu este decat un angajat ale acesteia), de incalcare a legislatiei cu repercusiuni foarte grave si mai ales indelungate, in conditiile blocarii posturilor bugetare si lipsei de arheologi in Muzeul Judetean si mai ales in conditiilor mentinerii sale la comanda unei institutii care are, cum am mai mentionat cu alta ocazie, alte valente decat interesele sale personale. Poate ma aude cineva!
                                             
dr. O.L.Sovan
Consilier superior
DJCPN

Scandal in Cultura: M-am saturat sa raspund la acuzatiile lui Sovan, spune managerul Muzeului Judetean!