Lasata secului pentru Postul Sfintelor Pasti are doua etape: Duminica Lasatului sec de carne (11 februarie) si Duminica Lasatului sec de branza (18 februarie). In calendarul ortodox, Postul Sfintelor Pasti incepe pe 19 februarie martie si se incheie pe 8 aprilie. Prima zi din acest post este cunoscuta sub denumirea de Spolocania sau Polocania. Vasele in care se gatea sau manca de dulce, se spalau si se urcau in pod, iar de aici erau aduse alte vase pentru mancarea de post. Postul Sfintelor Pasti era tinut cu sfintenie de comunitatile traditionale. Iata ce marturiseau in trecut oamenii: "Noi, sarbatorile le tinem, pentru ca si ele ne tin pe noi".
Duminica lasatului sec de branza este cunoscuta sub denumirea de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Sfintii Parinti au randuit ca inainte de Postul Sfintelor Pasti sa se aminteasca de caderea lui Adam, pentru a ne arata ca prin pacat, adica prin despartirea de Dumnezeu, omul pierde asemanarea cu El. Daca ne intrebam cum a fost posibil ca prin mancarea dintr-un pom, omul sa piarda raiul, raspunsul este urmatorul: In cartea Genezei toate roadele plantelor din rai erau oferite de Dumnezeu omului spre mancare (Geneza 1, 29). Orice era luat ca hrana era un dar al lui Dumnezeu, adica o realizare a relatiei cu El - o realizare a vietii ca relatie.
Pentru ca omul nu a fost creat desavarsit, Dumnezeu ii da porunca sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului, ca prin pazirea acestei porunci sa ajunga la asemanarea cu El. Omul trebuia sa exerseze virtutea infranarii pentru a-L dori permanent pe Dumnezeu. Insa, inzestrat cu libertate, nesocoteste porunca data si alege sa se opreasca la lume ca la ultima realitate. Il uita pe Dumnezeu. Consumarea roadelor acestui pom va fi aducatoare de moarte, pentru ca omul va crede ca poate atinge asemanarea in afara relatiei cu Dumnezeu. Nu pomul in sine a fost aducator de moarte, ci neinfranarea.
Am facut aceste precizari, pentru a intelege ca Dumnezeu nu este unul care pedepseste, ci El respecta la modul desavarsit libertatea omului si consecintele acestei libertati. Omul a ales sa nu se mai hraneasca cu El si asa a intrat moartea in lume. Tinand seama ca omul nu a fost creat ca sa piara dupa o vreme, Fiul lui Dumnezeu Se intrupeaza, omoara moartea prin moartea Sa si restaureaza firea umana. Noi putem ajunge sa fim asemeni Lui, numai prin impartasirea cu Trupul si Sangele Sau.
Care este rostul postului?
Daca prin neinfranare, omul refuza sa mai vorbeasca si sa se hraneasca cu Dumnezeu, prin post, Dumnezeu gaseste oameni cu care poate vorbi. Numai acesti oameni vor ajunge in rai, pentru ca trebuie afirmat ca viata care va fi in om in vesnicie, este viata lui Dumnezeu. Asadar, in rai nu poate ajunge cel in care Dumnezeu nu se regaseste.
Postul adevarat nu este doar de alimente, ci si de ganduri rele. Neinfranarea de la gandurile rele ii face pe unii sa afirme: "Daca nu mananc, mor, ametesc!". Insa, asa cum afirma si Parintele Sofian, postul nu este lasat sa omoare omul, ci sa potoleasca patimile din noi. Deci, postul nu inseamna numai post de mancare, ci abtinere de la tot ceea ce simtim ca nu ne este de folos.
Multi postesc in diferite chipuri de compromis: in zilele de miercuri si vineri plus ultima saptamana, postesc doar prima si ultima saptamana sau cateva zile inainte de Pasti. Indiferent cat postim, important este sa vedem in zilele de post, zile de daruire lui Dumnezeu. Si cand vom simti ca daruim, nu vom mai darui cu zgarcenie doar cateva zile, ci toate zilele din post.
crestinortodox.ro