Într-un judeţ care abia suflă din punct de vedere economic şi are neapărată nevoie de o resuscitare sub forma investiţiilor masive în toate domeniile, schimbarea foii de parcurs a guvernului şi noutăţile avansate peste noapte par să lovească grav la temelia economiei botoşănene. Renunţarea la impozitul pe profit şi aplicarea impozitului pe cifra de afaceri ar modifica dramatic viitorul economic.

"De acum încolo nu mai puteţi spune că sunteţi emanaţia acestui popor pentru că v-a votat programul de guvernare în baza căruia i-aţi cerut votul, pentru că între timp aţi schimbat programul de guvernare"- este mesajul transmis de un analist politic noului guvern condus de Mihai Tudose, care a primit o foaie de parcurs diferită de cea a guvernului Grindeanu.

Concret, noul program de guvernare aduce modificări semnificative în politica fiscal- bugetară şi va afecta întregul mediu de afaceri, inclusiv cel botoşănean. De departe, cea mai importantă prevedere este anunțata schimbare a modului de impozitare. Mai exact, toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

"În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finan lul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", după cum se arată în programul de guvernare (integral, aici).

Măsura aduce beneficii statului, care încasează bani indiferent dacă firmele fac sau nu profit, şi dezavantajează puternic companiile, care vor plăti sume tot mai mari pe măsură ce se dezvoltă. Măsurile sunt justificate prin faptul că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană.

Dar şi cheltuielile sunt foarte mari, în condiţiile în care ultimele luni au fost marcate de o puternică majorare a salariilor din sistemul bugetar- necesară, e drept, dar fără bază.

Ca principiu, programul de guvernare afirmă, printre altele, respectarea criteriilor din Tratatul de la Maastricht ce prevăd un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB- asta în condiţiile în care datoria publică este aproximativ 40% din PIB. De asemenea, se păstrează ideea introducerii impozitului pe gospodărie TVA-ul va scădea la 18%, dar mai târziu- începând cu 1 ianuarie 2019.

Legat de TVA, programul conține și următoarea informație generală: "De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant si neplatit in prezent."

Deputatul botoşănean Marius Budăi, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaţilor, spune că modificarea modalităţii de impozitare a fost discutată la nivelul partidului dar nu a ajuns încă la comisie. Urmează însă discuţii cu mediul de afaceri pentru a scoate o prevedere care să împace şi intenţiile puterii politice dar şi aşteptările oamenilor de afaceri.

“La fel ca şi legea prevenţiei, şi această măsură va fi luată în dezbatere cu mediul de afaceri. La legea prevenţiei noi am plecat de la 34 de contravenţii şi am ajuns la peste 300 de contravenţii care vor fi exceptate la prima vizită a instituţiilor de control şi nu se va da amendă ci vor intra la conformare, tocmai prin dezbateri cu mediul de afaceri. Acelaşi lucru îl vom face şi cu impozitarea pe cifra de afaceri. Cât despre multinaţionale, eu am avut şi o declaraţie politică în sensul acesta, că trebuie să facem ceva pentru ca profitul făcut în România să nu mai fie exportat prin tot felul de tertipuri şi inginerii. Atunci când vom lansa acele dezbateri, noi vom avea un subiect comun cu oamenii de afaceri şi cum am ajuns la legea prevenţiei la un anumit numitor comun, sunt sigur că vom ajunge şi aici”, declară deputatul Marius Budăi.

Ce spun oamenii de afaceri botoşăneni

Oamenii de afaceri botoşăneni nu au avut timp să-şi facă toate calculele, dar opinia majoritară este că impozitarea pe cifra de afaceri nu va fi o nouă lovitură năucitoare, aşa cum a fost, de exemplu, majorarea salariului minim pe economie.

Mihai Tincu, Rapsodia Conf

"Nu cred că va afecta mediul de afaceri din Botoşani, pentru că o firmă aşezată, structurată, organizată, cu piaţă, cu oameni, e în stare să se organizeze. Această măsură este făcută în primul rând pentru firmele care îşi transferau profitul în altă parte, multinaţionalele despre care se ştie că nu îşi lasă profitul în ţară şi bugetul ţării prea puţin se foloseşte de el. În Botoşani nu avem situaţii de genul ăsta, cu multinaţionale, firme care îşi deplasează în exterior".

Cum priveşte Mihai Tincu apariţia acestei modificări, "ţopăiala bugetar- fiscală", după cum o numea preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care oamenii de afaceri au fost deja suficient de loviţi de majorarea salariului minim pe economie?

"Sigur că o creştere a salariului minim a însemnat o reaşezare a calculelor din firma mea şi de la alte firme. Firma mea însă are un număr de clienţi deosebiţi, mă refer la nivelul calitativ şi la renume, precum şi la tipul de relaţii, am discutat cu ei şi un program de creştere a salariilor şi după primul program de guvernare- pentru că în ultimele luni, când s-a dat creşterea de salariu minim, s-a discutat şi de creşterile salariale din 2018, 2019 şi 2020", spune omul de afaceri.

O opinie contrară are Cristina Breşug, administratorul Abatorului Stejari

"Noi suntem o întreprindere mică şi cum nu plătesc impozit pe profit, ar fi acelaşi lucru pentru mine. Firma mea nu va fi afectată decât foarte puţin spre deloc însă pe alţii o să-i afecteze foarte tare. Părerea mea este că nu este o măsură benefică pentru mediul de afaceri. Abia îşi revenea după majorarea salariului minim, dar asta este situaţia".

Valeriu Iftime, preşedintele Consiliului de Administraţie al grupului de firme Elsaco, spune că, dacă guvernanţii s-au gândit la un astfel de scenariu, trebuie să existe o logică.

"Acum nu-mi dau seama cât ar putea să ne influenţeze. Dacă e după cifra de afaceri, la prima vedere eu pierd, mă dezavantajează pentru că am o cifră de afaceri mare şi un profit foarte mic, dar nu-mi dau seama care e logica unei astfel de modificări legislative. La o primă analiză o să dezavantajeze mediul de afaceri. Practic, statul extinde impozitul la toţi, adică fiecare om care vinde o găină şi o dă cu 5 lei, dar o cumpără tot cu 5 lei, va plăti impozit şi asta poate fi o lovitură teribilă pentru toată lumea. Asta înseamnă că şi cei care merg în pierdere vor plăti impozit. În principiu, eu nu văd să plătesc impozit dacă nu fac profit şi dacă pui impozit pe cifra de afaceri înseamnă că nimeni nu va mai încerca să facă o afacere. Iată, avem aceste start-up-uri, dar care în primul an vor avea de pierdut".

Florian Moruzi, de la Casa Pâinii, crede că această schimbare va viza de fapt impozitarea marilor companii.

"Probabil vor să le impoziteze la cifra de afaceri pentru că la un impozit de 16% plătesc prea puţin şi externalizează profiturile. Nu cred că se adresează întreprinderilor mijlocii sau ca ale noastre, cu 3- 4 milioane de euro cifră de afaceri anuală. Aşteptăm să vedem normele pentru că de regulă normele de impozitare prevedeau cel mai favorabil impozit, ori- ori. Dacă e 16% mai favorabil, probabil că se va opta pentru un anumit prag, presupun. Pe un alt prag vor fi firmele care îşi externalizează profiturile şi atunci 16% devine mai puţin decât dacă ar impozita cifra de afaceri. Să vedem dacă (guvernanţii, n.r.) au curaj să aplice prevederea asta. Dacă o vor aplica, înseamnă că au şi susţinerea Comisiei Europene sau mai nou, din câte am văzut, se pregătesc la nivel de Comisie Europeană impozitări corecte, profiturile să rămână în ţările în care companiile îşi desfăşoară activitatea şi atunci cred că pe suportul acesta european, s-ar putea aplica şi impozitarea aceasta corectă şi pentru multinaţionale".

Cert este că, deocamdată, vorbim de prevederile unui program de guvernare, iar reacţia vehementă a mediului de afaceri ar putea să mai atenueze intenţiile guvernanţilor până la aplicarea noilor măsuri.