Partidele politice și ONG-urile nu vor avea nevoie de consimțământul persoanelor cărora le prelucrează datele personale, prevede un act normativ recent publicat și care va intra marți în vigoare. Orice categorii de date ar prelucra, chiar și chestiuni care s-ar încadra cu succes în categoria datelor sensibile, legea permite prelucrarea fără consimțământ, cu toate că legislația europeană în materia protecției datelor personale, cea pe care se presupune că acest act normativ o pune în aplicare, indică altceva.
Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR) a apărut joi în Monitorul Oficial și va intra în vigoare marți, potrivit dispozițiilor sale.
Documentul conține, printre altele, și o referire la datele personale prelucrate de partidele politice și de ONG-uri. Mai exact, aceste entități nu vor prelucra datele personale în baza consimțământului dat expres de fiecare persoană, ci, mai degrabă, în virtutea interesului lor legitim. Se prevede însă că aceste entități vor trebui să ofere anumite garanții celor cărora le prelucrează datele, cum ar fi informarea lor despre prelucrările de date.
"Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare", scrie în actul normativ ce se va aplica în curând.
Obținerea consimțământului nu va fi necesară, după cum se observă din textul citat mai sus, nici pentru prelucrarea acelor categorii speciale de date. Cu toate că, la acest capitol, GDPR prevede că prelucrarea unor astfel de date speciale ar trebui să se facă numai în situații de excepție.
"Totuși, e important de menționat că, deși legea națională nu menționează acest lucru, GDPR prevede clar, în art. 9.2.d) că datele speciale pot fi prelucrate de partide politice fără consimţământ doar dacă se referă la membri sau la foști membri sau la persoane cu care există contacte permanente în legătură cu scopurile sale și că aceste date nu pot fi comunicate terților fără consimțământul persoanelor vizate. De aici rezultă că pot fi prelucrate fără consimţământ doar datele speciale relevante faţă de scopul acelei organizaţii. Derogarea permisă partidelor politice şi ONG-urilor nu este generală, ci acestea trebuie să respecte în continuare toate celelalte reguli în materia prelucrării de date personale prevăzute la art. 5 GDPR (informarea, limitarea la scop, minimizarea, exactitatea, securitatea, limitarea duratei de stocare, responsabilitate)", sunt de părere specialiștii de la PrivacyOne. citeste mai mult pe avocanet.ro...