Pentru a face profit în lunile de iarnă, producătorii sunt atenți mai ales la costurile de producție, astfel că alegerea celei mai bune soluții termice pentru spațiile protejate este decisivă în calculele financiare de început de an.
 
Sobele artizanale pe lemne sau rumeguș sunt cele mai folosite soluții de încălzire a solariilor, după cum ne spune legumicultorul Gheorghe Vlad. Producătorul spune că în bazinul legumicol Vidra-Dărăști, fermierii apelează rar la centrale și preferă sistemele artizanale, construite în regim gospodăresc – de multe ori de către fermier și familia sa, folosind materiale ușor de procurat precum o tablă mai groasă și țeavă de fier.

Prețul unei sobe pornește de la 200-300 de lei

"În general, sobele din solarii nu sunt construcții pretențioase, iar prețul lor de cost pornește de la 200-300 lei. Vorbim practic de o tablă ceva mai groasă și niște țeavă din fier. Nimic pretențios, dar suficient cât să încălzească solarul. O astfel de sobă încălzește în medie, aproximativ 10 mp. Pentru o suprafață mai mare de solar ai nevoie de câteva sobe sau de un sistem de sobe", a spus legumicultorul.

În afară de prețul mic, sobele artizanale se pot construi în orice perioadă a anului, nu îngheață la temperaturi foarte scăzute și în ele se poate arde aproape orice – de la rumeguș, crăci, cartoane și până la lemne cartoane. Mai mult, există și un alt aspect important care face ca aceste instalații să fie cele mai utilizate de către legumicultorii din România: prezintă avantajul de a produce un aer uscat în solar, spre deosebire de centrale care produc un aer umed.

Sobele mențin aerul uscat

"Aceste sobe mențin aerul uscat. Sobele cu jar nu fac condens așa cum se întâmplă în cazul agentului termic. Atunci când se folosește agent termic, în momentul în care se răcește țeava, aceasta transpiră și crește nivelul de umezeală din solar. Pe când soba cu jar menține aerul cald și nu face condens. Este important acest lucru întrucât plantele sensibile la umezeală excesivă pot fi afectate de un aer umed. Acest aspect este esențial mai ales la răsaduri unde, la semănarea semințelor, pământul trebuie să fie foarte uscat, lucru care nu se întâmplă atunci când încălzești cu centrală zona de producere a răsadurilor", a spus legumicultorul ilfovean.

Strat suplimentar de folie pentru izolare termică

Despre învelirea solarului cu un strat suplimentar de folie pe timp de iarnă, Gigi Vlad spune că această practică nu are "forța" de a înlocui soba. "Acum și casele se izolează pentru a evita pierderea de căldură, dar asta nu înseamnă că dacă ai casa izolată nu mai dai focul la sobă să te încălzești. La fel se întâmplă și cu solarul: un strat suplimentar de folie te ajută să eviți pierderile de căldură, dar pentru a avea o temperatură suficient de bună pentru plantele din solar trebuie să ai o sursă care să genereze căldură. Un strat suplimentar de folie nu generează căldură în solar. Folia care are un micron grosime nu poate să țină de cald plantelor din solar. Dacă ai în această perioadă a anului plante în solar, trebuie să faci cald tot timpul ca să nu înghețe rădăcina plantei sau frunzele", a mărturisit Gigi Vlad, care este motivul pentru care un strat suplimentar de folie nu este suficient pentru a proteja plantele de frig. Citeste material complet pe Agrointel.ro...