Plenul Senatului a adoptat, miercuri, o propunere legislativa prin care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trece in subordinea Parlamentului, iar pana la 80% din sumele colectate la nivelul judetelor vor fi retransmise caselor judetene de asigurari de sanatate.

Propunerea legislativa a fost initiata de o serie de parlamentari PNL, PSD, PD-L, UDMR si independenti, fiind aprobata in plenul Senatului cu 61 de voturi pentru, 32 de abtineri si 13 voturi impotriva.

Unul dintre initiatori, senatorul PNL Minerva Boitan, a explicat ca masura vine sa raspunda nemultumirilor exprimate succesiv la nivelul Parlamentului fata de utilizarea si transparenta in utilizarea fondului de asigurari.

"Niciun guvern nu va mai putea fi acuzat ca a folosit acest fond pentru alte scopuri decat serviciile de sanatate. (...) Functiile de conducere ale Casei de asigurari vor fi alese tot in Parlament, pe modelul Curtii de Conturi. Consiliul de Administratie o sa ramana pe o componenta apropiata de cea de pana acum, dar numirile si alegerea CA or sa revina in mare parte Parlamentului", a explicat Boitan.

Astfel, "din totalitatea sumelor colectate de CNAS, prin presedintele sau, in calitatea sa de ordonator principal de credite, va repartiza pana la 80% din sume, dar nu mai putin de 50%, in mod proportional, spre gestionare Caselor judetene de asigurari de sanatate si Casei de asigurari de sanatate a municipiului Bucuresti, urmand ca diferenta sa se constituie intr-un fond de redistribuire al CNAS", se precizeaza in initiativa legislativa.

De asemenea, bugetul CNAS va fi adoptat de catre Parlament intr-un capitol distinct in legea bugetului de stat. Mai mult, reprezentantii CNAS trebuie sa prezinte Parlamentului un raport semestrial privind starea sistemului de asigurari sociale de sanatate, iar anual CNAS si ANAF trebuie sa prezinte Parlamentului un raport cu privire la colectarea contributiilor asigurarilor sociale de sanatate si constituirea Fondului national unic.

Conducerea CNAS ar urma sa fie numita de Parlament, intre care presedintele CNAS pentru un mandat de sapte ani. De asemenea, din consiliul de administratie fac parte 18 membri cu mandat de 4 ani, dintre care opt sunt reprezentanti ai statului - unul numit de presedintele, trei de primul-ministru si patru de catre principalele grupuri parlamentare. Totodata, confederatiile patronale si cele sindicale isi pot desemna cate patru membri, iar comisiile de specialitate din Camera Deputatilor si Senat alti 2 membri care sunt propusi de catre Consiliul National al Persoanelor Varstnice. La nivelul consiliului de administratie se aleg doi vicepresedinti, prin vot secret.

Presedintele CNAS va fi remunerat la nivelul indemnizatiei functiei de ministru, in timp ce vicepresedintii vor obtine o indemnizatie la nivelul secretarilor de stat. Membrii CA pot obtine o indemnizatie lunara de 10% din cea a presedintelui CNAS, in conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie. Directorul general al CNAS este numit de catre Parlament la propunerea presedintelui CNAS, pentru un mandat de sapte ani.

Legea urmeaza sa intre in atentia Camerei Deputatilor in calitate de for decizional.

 

Newsin