O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

(Urmare din nr. 117 ÅŸi 118) În „Argument”-ul care însoÅ£eÅŸte „Nigrimiada”, Mihai SălcuÅ£an spune un lucru adevărat, dar la această concluzie nu se poate ajunge decât după ce ai citit această carte: „Nichita Stănescu a creat o ÅŸtiinţă „atât de subtilă încât uneori se confundă cu firescul”, pe care a numit-o hemografie”.  E clar că Mihai SălcuÅ£an s-a lăsat influenÅ£at de aura ÅŸtiinÅ£ei pe care Nichita Stănescu a inventat-o ÅŸi pe care a explicat-o în stilul lui caracteristic pe întinderea a 11 secvenÅ£e în „Respirări” (1982). Cititorul mai simte un lucru, faptul că în realizarea proiectului său Mihai SălcuÅ£an  a fost învăluit de o stare specială despre care Nichita Stănescu spune că „încearcă să oprească în loc ceea ce nu poate fi oprit niciodată în loc: fericirea”. De aceea, întreg volumul este străbătut de o fericire a scrierii de parcă autorul s-ar scrie pe sine însuÅŸi.  În secvenÅ£a a IX-a  a „discursului” despre ÅŸtiinÅ£a pe care a inventat-o, Nichita Stănescu adaugă: „Hemografia este abstractă ÅŸi practică totodată. Te scrii pe tine pe dinăuntrul sufletului tău mai întâi, ca să poÅ£i la urmă să scrii pe dinafară sufletele altora.” Asta face Mihai SălcuÅ£an, scrie pe dinafară sufletul lui Nigrim. 

CITEȘTE ȘI: "O elevă de clasa a V-a, discurs în lacrimi despre situaÈ›ia de la È™coală, în faÈ..."

 

AÅŸa cum Nigrim nu ÅŸi-a iertat contemporanii, trimiÅ£ând spre ei destule săgeÅ£i, nici aceÅŸtia nu au stat degeaba. Pe acest considerent Mihai SălcuÅ£an ÅŸi-a intitulat cel de-al cincilea capitol „Vârfuri de săgeÅ£i”. Au fost selectaÅ£i: Octav Desila,  Henry Găbunea, Mircea Ionescu-Quintus, Florin Iordăchescu, Ion I. Pavelescu,  Mircea Pavelescu, Aurelian Păunescu, Ion C. Pena, Camil Petrescu, Nicolae PrecupeÅ£u,  Radomir, Petru Rosiade, Virgiliu Slăvescu, George Topârceanu ÅŸi Cincinat Pavelescu. Cu cel din urmă, magistrat,  preÅ£uit de Macedonski ÅŸi autorul unor epigrame spumoase, care  i-au asigurat unul din primele trei locuri  în rândul epigramiÅŸtilor români, Nigrim a avut dese dueluri. De aceea  Cincinat Pavelescu domină ÅŸi selecÅ£ia făcută de Mihai SălcuÅ£an, dintre care reÅ£inem câteva: Lui N. Mihăescu-Nigrim: „Cu epigramele-Å£i naive / Din nou în gheara mea încapi: / Ovidiu a scăpat de mine, / Tu de prostie n-o să scapi.”; Invitat la un duel cu Nigrim: „Cu un Nigrim, într-un duel, / E neloial să lupt cândva, / Floreta mea e de oÅ£el, / Pe când a lui… de mucava.”;  Unui confrate: „Nigrim a scris o carte de orice duh lipsită, / Åži eu am cumpărat-o, deÅŸi ÅŸtiam că-i rea. / Nigrim cu modul ăsta  de două ori profită: / Întâi de-a lui candoare, al doilea de a mea!”;  Unui scriitor popular: „Eu nu ÅŸtiu azi, la ÅŸezătoare / Ce ne sileÅŸte să dormim; / Nu e târziu ÅŸi e răcoare! / (Un glas): - În sală e Nigrim!”;  Operei lui Nigrim: „E crud să-Å£i fac un epitaf, / Prea Å£i-a fost viaÅ£a scurtă Å£ie, / Căci te-ai născut la tipograf / Åži-ai răposat la librărie!”; Lui Nigrim & Comp. :  talentul vostru-n adevăr / S-a mărginit numai la păr, / Dar toată strălucirea mea / Nu stă-n chelie, ci sub ea!

Un capitol al cărÅ£ii, al ÅŸaselea,  se intitulează  „ReverenÅ£e” prin care posteritatea s-a mobilizat ÅŸi îÅŸi venerează maestrul ÅŸi, simultan, locurile natale ale acestuia. EpigramiÅŸtii spaÅ£iului românesc vin cu un salut ceremonios punându-ÅŸi semnătura pe madrigaluri, sonete, rondeluri, gazeluri, parodii ÅŸi poezii. Este remarcabilă  puterea  lui Mihai SălcuÅ£an de a determina atâtea nume, cu mult peste 100, să rezoneze cu demersul său. Aceste nume mari ale domeniilor literare  amintite construiesc  pe 90 de pagini un impresionant florilegiu,  o alcătuire de texte valoroase ce compun o veritabilă culegere antologică. Volumul semnat de Mihai SălcuÅ£an  se adugă  recentului demers al  lui  Mihai Haivas în ceea ce-l priveÅŸte pe Păstorel,  cel mai iubit dintre epigramiÅŸti.  (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

FÄ‚RÄ‚ GELOZIE

Chiar n-are rost să fii gelos,

Femeia, orice vîrstă are,

E ca ÅŸi-un cîine credincios…

Ce vrea ÅŸi el un os mai mare! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

ROMÂNUL  E ATENT

Cînd amîndouă mîini, atent din fire,

Le strîng cu foc, ar fi tentat să jure

Că e un gest de sinceră iubire…

Dar eu îl Å£in de mîini, să nu mă fure!  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

ETECT CIUDAT

Cerîndu-i mîna, s-a simÅ£it flatată

Că o făcea cu-atîta-nflăcărare,

Dar cum i-a oferit-o, brusc constată

Că nu mai e stăpînă… pe picioare! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

ASIGURARE

Nevasta, glas de turturea,

Frumoasă ÅŸi mereu în vervă,

OricâÅ£i  amanÅ£i  ea ar avea,

Pe soÅ£ îl Å£ine de rezervă. (VASILE LARCO)

 

SOÅ¢I ÎN VACANŢĂ

N-au preocupări comune,

Dar se-mpacă de minune:

El în baltă pescuieÅŸte,

Ea… vânează câte-un peÅŸte. (VASILE LARCO)

 

BANCÄ‚ ÅžI PROFIT

Dobânda se acumulează,

Apoi se şi impozitează,

Deci s-a mai dovedit o data:

Că de câÅŸtigi, eÅŸti bun de plată! (VASILE LARCO)

 

MIGRAÅ¢IE

S-au dus cutare ÅŸi cutare,

Ne pleacă tot mai mulÅ£i din sat…

Motive n-aveau foarte clare,

Dar nu de mult…s-a asfaltat. (GRIGORE COTUL)

 

PROMISIUNE

Deşi păcate am puţine,

În ziua dreptei judecăţi

Eu vă promit că iau cu mine

O groază de prejudecăţi. (GRIGORE COTUL)

 

IN VINO VERITAS

Că adevărul e în vin,

E-adevărat, şi nu v-ascund,

Am tot băut câte puÅ£in,

Dar l-am găsit abia la fund. (GRIGORE COTUL)

 

DESPRE LUME

S-a cam îngroÈ™at cu gluma:

Chiar de-o credem ideală,

Lumea, ce-o visăm acuma,

Pare-a fi doar virtuală!(MIHAI HAIVAS)

 

NEPÄ‚SARE CONDAMNABILÄ‚

În munÈ›i, lipsindu-le mult aur,

Au înghiÈ›it românii hapul

Că n-au distrus - tăindu-i capul -

Al exploatărilor balaur.(MIHAI HAIVAS)

 

PROVERBIALÄ‚

În viață, urmărindu-È™i È›inte,

Chiar omul cel cu multă minte,

Să nimerească, din păcate,

În gard cu oiÈ™tea... se poate.(MIHAI HAIVAS)

 

CRIZÄ‚ DE PERSONAL

Când m-am dus să-mi scoată splina,

La spitalul cu pricina,

În salonul plin era

Doar o soră: sora mea! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

FABULÄ‚

Eu muÅŸte nu atac deloc,

Oricâte mi-ar ieÅŸi în cale,

Dar când halesc un dobitoc

Sunt victime colaterale… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA MOARTEA DICTATORULUI  

ComuniÅŸtii, farisei,

TrâmbiÅ£au că sunt atei

Åži-acum, Stalin când se duce,

Tot partidu-ÅŸi face cruce. (ION DIVIZA)

 

BOLÅžEVICII 

În negre vremi, de Marx gândite,

Abia de-au coborât din pom;

Și iată azi, aceleași vite

Din mine „vor să facă om”! (ION DIVIZA)

 

UNUI LIDER ROÅžU 

E-un mare lider sub drapel

Şi e slăvit de toţi mereu:

Se roagă-o ţară pentru el

Să-l ia odată Dumnezeu. (ION DIVIZA)

 

UNUI POET CHEFLIU

Cu vreo problemă-n suflet, nu arar,

Te-aduni cu-amicii tăi la un pahar,

Apoi problema, nu ÅŸtiu cum îÅ£i pare,

Dispare undeva printre pahare… (GHEORGHE BÂLICI)

 

INACTIVITATE CULTURALÄ‚

Nu merg la conferinţe, nici lansări

De carte şi-alte acte de cultură,

Nici la cenaclu, nici la adunări,

Căci m-am lăsat ÅŸi eu de băutură… (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNEI BLONDE CU SOÅ¢ BEÅ¢IV

Soţul, fire vagabondă,

Nu te observă, ce s-ascund.

Dac-ar fi o bere blondă,

Te-ar sorbi până la fund. (GHEORGHE BÂLICI)

 

NEVERTEBRATE

C-un tupeu ce te omoară,

Neavând obraz, nici ÅŸcoală,

Sepia-i superioară

Celor ce-au băut cerneală. (VALENTIN DAVID)

 

VERBA VOLANT

Minţită e o ţară-ntreagă,

Efectul e catastrofal:

Corupţii zburdă, căci pe şpagă

Nu prea se taie bon fiscal… (VALENTIN DAVID)

 

FAUSTIANÄ‚

Sufletul miniÅŸtrii ÅŸi-au vândut,

La şosele preţurile scad,

Căci semnând contract cu Belzebut,

Smoala o aduc direct din iad. (VALENTIN DAVID)

 

JOCURI DE CUVINTE

                  1

Precum festa nu e fest

Nici gestanta nu e gest

Cum nici coasta nu e cost

Nici prostata nu e prost. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

                2

Precum poarta nu e port

Iar himera nu-i himen

Cum nici soarta nu e sort

Nici licheaua nu-i lichen (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

                 3

Precum poarta nu e port

Iar batacul nu-i batog

Cum cortelul nu e cort

Milostivul nu-i milog. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DEFINIÅ¢II ÎN N: Notorietate

Cu Ion cântând prin luncă

Foaie verde, frunză rară

Se câÈ™tigă-ades prin muncă…

Dar mai bine prin…gargară! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN N: Naivul

E un tip ușor de dus

Nu și de cărat adică;

E fazan, nimic de spus

Însă nu-i È™i… păsărică! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN N: NeputinÈ›a

Un sentiment privit de-afară

Atunci când totu-i fără rost;

Din care ieÈ™i… basma murdară

Cu-atât mai mult că ieÈ™i È™i prost! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN N: Normalitatea

Se cheam-aÈ™a atuncea când

Ne merg destul de bine toate;

Atâta doar că, vrând-nevrând

Normalul e… când dai din coate! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

PE ULIŢĂ

Stătea la poartă cuc

Într-un pustiu strident.

A intrat pe Facebook:

Tot satul e prezent. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CUNOAÅžTEREA DE SINE

Ador bârfa, îmi convine,

N-o iubesc doar de haram,

Aflu chestii despre mine

De care habar n-aveam. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SPOVEDANIE

Faptele fie-mi iertate,

Nu m-am purtat cu virtute

Şi-am adunat doar păcate

(Ah, ce amintiri plăcute!) (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PIANISTUL

I s-a-ntâmplat de multe ori

Când reÅ£inut la vreo agapă,

Să plece ameÅ£it în zori

Şi soaţa să-i mai tragă-o clapă. (VASILE MANOLE)

 

LA HORÄ‚-N SAT

Când m-a prins aÅŸa, de mână,

Una tinerică tare,

M-a Å£inut o săptămână,

Până i-am cerut iertare. (VASILE MANOLE)

 

PARAFRAZÂNDU-L PE DESCARTES

Azi ajuns la vârsta a treia

Vă spun foarte realist,

Mi-a plăcut nespus femeia,

Cât timp mai iubesc, exist. (VASILE MANOLE)

 

OPOZIÅ¢IA AMERICANÄ‚ DESPRE

CANDIDATUL RIVAL 

„Èšara a-mpărÈ›it-o-n două!”

„Numai intrigi a È›esut!”

Este-o melodie nouă?

Nu vi-i cântul cunoscut? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž) 

 

CÂND UNUL PLEACÄ‚, ALTUL VINE 

Triumfător, îl trec fiori când È™i-aminteÈ™te

Ce greu miraz i-au pus, prin veac, pe umeri servii,

Pe când rivalul, capsoman perdant, regeÈ™te,

Într-un sejur de golf îÈ™i oblojeÈ™te nervii. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

DAR CINE GUVERNEAZÄ‚? 

Un zvon s-a dat: măgaru-i președinte!

Și omologii sar omagii să-i prezinte.

Doar câÈ›iva să-l felcite-ntârzíe:

Dar dacă elefantul reînvie? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)  

 

AUTOCRAT – MEMORIE SCURTÄ‚? 

Au mai fost ce-au pus să tragă

Brute-n propriul popor

Și-a văzut o lume-ntreagă

Care-a fost sfârÈ™itul lor. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

UNUI AVAR

Mă gândesc într-o părere,

Cum i s-a-ntâmplat, săracul!

Că, umblând după avere,

A înaintat ca…racul! (MAX OPAIÅ¢)

 

CRONICÄ‚ TEATRALÄ‚

Când a prezentat cupletul,

Critica a spus pe faţă

Că la dumnealui talentul

E subÅ£ire ca…o aţă! (MAX OPAIÅ¢)

 

GHINION 

S-a îndrăgostit de-o fată

Măritată, toţi o ştiu,

E frumoasă, e înaltă…

Dar găsită prea târziu! (MAX OPAIÅ¢)

 

SFAT BIBLIC

ÎÅ£i dau un sfat, dacă primeÅŸti,

Asta-i numai o idee:

Pe cel de-aproape să-l iubeÅŸti…

Mai ales…dacă-i femeie! (MAX OPAIÅ¢)

 

INGERINÅ¢E ÎN ALEGEREA

PREÅžDINTELUI  PROMOSCOVIT   

TrepăduÈ™ cu coada între vine

Pe la Mosc, grozav în ChiÈ™inău.

Pudel ieri, azi Moscova-l susține:

Rău cu rău, dar și mai - fără rău! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

POPULUS INGRATUS 

„E È™tiut că-n faÈ›a bolii

EÈ™ti precáut sau eÈ™ti prost”.

Să-i mai spunem astei molii

Cine-i prost - mai are rost?? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CINE-O FI CONSILIIND-O? 

Ea, care rupea-n engleză

O vocabulă: „Hé-hé!”,

Azi ne bagă în viteză-n

Diferendul rus-UÉ.  (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)  

 

PE URMELE UNUI EX-PRIM-MINISTRU

Când vedem că-i plină È›ara

De „negaÈ›ionaliÈ™ti”,

Să ne mire, - atunci, măscara

Unor „delaÈ›ioniÈ™ti”? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)   

 

RECHINII MAI HÄ‚LÄ‚DUIESC

PRIN APE TULBURI   

Brațul Pavel, insula Belina

S-au întors din greu sclavaj acasă,

Numai răpitorii húlpavi, bată-i vina,

Nu se lasă prinÈ™i ca peÈ™tii-n plasă. (LERU CICOARE)  

 

DE CE NU SE DEZVÄ‚LUIE JUDECÄ‚TORII

CAPII CARACATIÅ¢EI DIN CARACAL  

Zadarnic umblă juzii cu-astupușul,

Ne-afumă văzul cu ce spun perușii,

Când acuzat misit e cărăuÈ™ul,

Iar prestatori sunt dítamai sus-puÈ™ii. (LERU CICOARE)

 

LA ÎNCHIDEREA ÅžCOLII DOCTORALE

DE LA ACADEMIA DE POLIÅ¢IE 

Avem doctori-trage sfoara,

Doctori-țeve, doctori-briști...

Cum, dar, să trăiască țara

Fără doctori-polițiști? (LERU CICOARE)

 

O BOBOCICÄ‚ DE LA TV SE BATE PE BURTÄ‚

CU SPECTATORII   

Când privesc cum de pe sticlă

Te tot tutuiești cu mine,

Te văd niÈ™aÈ™teá de piclă

Pusă-ntr-un burduf de câine. (LERU  CICOARE)

 

DE PROFESIE, PARLAMENTAR
Ca să fii parlamentar,
De cultură n-ai habar;
Doar lovele-n buzunar,
Și să ragi ca un măgar.( DUMITRU BUJDOIU)


“TRATÄ‚M PACIENÈšII, DAR NU CU SUCCES”
Umor negru la Rafila,

Cât cinism suportă fila:
 “OperaÈ›ia-a reuÈ™it,
Dar bolnavul a...murit. ( DUMITRU BUJDOIU)


47%  ANALFABEÈšI FUNCÈšIONALI
Au un bibiloi obtuz,
Și-n prostie se întrec;
- Ce zici de Toullouse - Lautrec?
- Io zâc că bate Tuluz. (DUMITRU  BUJDOIU)


CARANTINÄ‚ CU APROPO
O restricție-dubioasă,
Să mai stau un an în casă,
Findcă treaba este groasă;
Cică n-am șapte de-acasă. (DUMITRU BUJDOIU)


ÎNTREBARE ȘI RÄ‚SPUNS
Un sondaj, seara, la TeLe:
- Care femei sunt fidele,
Brune, blonde, sau vopsite?
 - Cele cărunte,... zbârcite. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CÂÅžTIG…

În electoratul, fostul,

Să câÅŸtig am mers cu prostul

Åži-amândoi am câÅŸtigat:

Eu un prost, el un mandate! (EFIM TARLAPAN)