Joi la amiază, pe Pietonalul „Unirii” din Botoșani a avut loc deschiderea Târgului Mărțișorului. 40 de meșteri populari și artizani din județele Botoșani, Suceava și Maramureș au pregătit mărțișoare confecționate hand-made pentru toate gusturile.
Târgul se află la ediția cu numărul XV și este deschis până pe 1 martie. La deschidere au avut loc și momente artistice susținute de tineri dansatori, soliști vocali și instrumentiști din cadrul Ansamblului ,,Stejărelul - Vlăstarele lui Enescu”, coord. Alin Chiorescu. Ansamblul este format din Delia Ciubotariu, Cosmina Lupu, Lavinia Muraru, Giulia Constantin, Andra Burciu, Mihnea Apopei și Denis Troian. De asemenea, vor fi prezenți și tinerii soliști vocali colaboratori ai C.J.C.P.C.T Botoșani: Alexandra Hoidrag, Rareș Marosac, Antonia Sarah-Gavril.
Mărțișoare cu poveste și care unesc oamenii
La Botoșani mărțișoarele confecționate și expuse vânzării au, fiecare, o poveste aparte. Fie că vorbim despre empatia pe care adolescenții o dezvoltă sau despre sentimentul de a fi util pe care persoanele cu dizabilități sau anumite persoane aflate în sistemul de detenție îl capătă.
Acest târg al mărțișoarelor reușește să unească oamenii, să ducă la închegarea unor colaborări fructuoase și la dezvoltarea comunității locale. De exemplu, o nouă colaborare a luat ființă între Asociația Părinților pentru Copii cu Autism din Botoșani și Penitenciarul Botoșani.
Asociația a pregătit materialele, iar persoanele aflate în sistemul de detenție la Botoșani au confecționat mărțișoarele. Banii care vor fi strânși în urma vânzării mărțișoarelor vor merge către ședințele de terapie pentru copiii cu autism.
„Noi sprijinim această activitate pentru terapia copiilor. Este un sprijin pe care deținuții s-au bucurat să îl acorde prin munca lor și astfel noi marcăm primăvara în detenție. Colaborarea este foarte recentă, de la finalul lunii ianuarie, iar într-un timp foarte scurt am reușit să ne atingem obiectivele. Implicarea aceasta este o modalitate de a coopera împreună, de a fi un sprijin reciproc, de a arăta cât de mult poate fi valorizată persoana chiar dacă este în custodie sau are dizabilități”, a declarat pentru Știri.Botoșani.Ro Anamaria Bunduc, inspector principal educator în cadrul Penitenciarului Botoșani.
„Îi învățăm pe copii ce înseamnă să fii empatic”
Și munca copiilor de la Liceul Tehnologic din Todireni este expusă pe Pietonalul „Unirii” din Botoșani. Și nu pentru prima dată, ci de câteva ediții încoace ei sunt prezenți la Botoșani.
Carmen Hermen, directoarea Liceului Tehnologic din Todireni, susține că prin această inițiativă încearcă să îi învețe pe copii ce înseamnă să fii empatic, dar totodată le oferă bătrânilor mici bucurii.
„Dorința de a ajuta niște persoane aflate în nevoie, dar în special încercăm să îi învățăm pe copii ce înseamnă să fii empatic, deoarece dacă te pui în papucii celuilalt, cum zice un proverb englezesc, îți dai seama că trebuie să fii bun și trebuie să ajuți. Anul acesta vom merge la azilul de la Sulița, unde ne așteaptă de câțiva ani încoace persoanele în vârstă să le facem o bucurie. Din bănuții strânși vom cumpăra flori, ciocolată, daruri, și nu știu dacă neapărat toate acestea contează, ci mai mult contează faptul că mergem să îi vedem (...)”, a declarat Carmen Hermen, directoarea Liceului Tehnologic din Todireni.
De la mic la mare, toți s-au unit să confecționeze mărțișoare pentru târgul de pe „Unirii”.
„Sunt mărțișoare confecționate chiar și de copii de grădiniță împreună cu mamele lor. Bunătatea este un lucru mare, să fii bun, să fii empatic”, a completat Carmen Hermen.
Prezenți la acest târg au fost și cei de la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Lucie Lecomte” din Botoșani.
„Avem mărțișoare, broșe, prosoape, semne de carte. Un mărțișor făcut de mână se obține foarte greu, noi le-am făcut din decembrie până acum în februarie”, a precizat Alin Adrian Călinescu, de la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Lucie Lecomte” din Botoșani.
Simbolistica mărțișorului
Mărțișorul face parte, astăzi, din patrimoniul UNESCO. La data de 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria.
Numele mărţişorului este legat de denumirea lunii martie care provine din latinescul Martius. Pentru zonele cu climă temperată și patru anotimpuri, este prima lună de primăvară. În vechiul calendar roman, 1 martie marca Anul Nou. Poziţia lunii martie în cadrul primăverii, unul dintre cele patru sezoane caracteristice pentru clima României, ne determină să o asociem cu momentul revigorării vegetalului adormit sau amorţit, al trezirii la viaţă a plantelor. Luna martie plasată, totdeauna, în timpul Triodului deţine un număr impresionant de comemorări și celebrări care o fac să ocupe un loc deosebit în cursul anului calendaristic.
Astăzi, mărțișorul, șnurul tradiţional împletit doar din fire din mătase de culoare albă și roșie, chiar dacă nu mai este confecţionat de femeie în casă și este cumpărat, a rămas neschimbat, iar valorile și semnificaţiile lui iniţiale sunt încorporate în el. Combinația de alb și roșu nu este altceva decât expresia vizuală a relației dintre om și mediul său de viață.
Citește și Mărțișoarele cu poveste de pe Pietonalul din Botoșani. „Nu este un motiv să ne lăudăm...”
