Obiect de patrimoniu naţional, casa de la Văratec în care Eminescu şi-a petrecut ultimii 15 ani de viaţă, este singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului pot fi dovedite peste timp şi care poate căpăta numele de casă memorială.
În mod paradoxal, la Văratec nu există nici un indiciu pentru vizitatori despre faptul că în perioada 1874-1889 Eminescu a locuit aici. Despre statutul de casă memorială, pe care imobilul ar fi trebuit să-l dobândească, nici pomeneală. Casa din spatele cimitirului monahiilor, iese în evidenţă doar prin starea avansată de degradare în care se găseşte.
Casa aflată la nici cinci minute distanţă de Mănăstirea Văratec a constituit refugiul poetului Mihai Eminescu în zilele calde de vară din ultimii 15 ani ai vieţii.
„Veronica Micle obişnuia să se odihnească în timpul verii la Văratec, să se plimbe în pădurea de mesteceni, imortalizată de poet în «Călin Nebunul» sau «Călin, file de poveste».
Aici, în verile lui 1874 şi 1875, Eminescu închiriase de la maica Asinefta Ermoghin o cămăruţă, de unde privea «codrul de aramă» sau «pădurea de argint». La Văratec mai stătuse Eminescu şi peste ani, în gazdă la maica Străinescu“, spune Dan Toma Dulciu în lucrarea „Eminescu şi diplomaţia“ (Editura Universitară Bucureşti, 2007).
Nu este singura mărturie care vorbeşte despre casa de vacanţă a lui Eminescu de la Văratec. Există un act care dovedeşte că această casă a fost închiriată, începând cu anul 1874, de „subsemnatul Mihai Eminescu“ de la proprietara sa, monahia Asinefta Ermoghin.
De asemenea, există mărturia maicii E(v)praxia Diaconescu care le-a cunoscut şi pe maica Fevronia Frosînei, gazda Veronicăi Micle la Văratec, şi pe maica Stefanida Lungulescu, la care lua masa Eminescu.
Casa a fost locuită pentru ultima dată în anul 2002, timp de trei luni, de o maică, iar după anul 2006 degradarea acesteia s-a accentuat. Cei care au militat pentru o intervenţie imediată în sensul restaurării casei susţin că în scurt timp construicţia nu va mai rezista intemperiilor vremii.
Începând din 2002, au fost făcute mai multe apeluri pentru salvarea casei aflate într-un stadiu de degradare. La iniţiativa criticului literar Zoe Dumitrescu Buşulenga (Maica Benedicta de la Văratec, cum îşi luase numele în ultimii ani ai vieţii), Mitropolia Moldovei şi Bucovinei lansa „Apelul Naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu“ din incinta mănăstirii Vătarec.
Şi în 2010, o petiţie a fost trimisă primului-ministru de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu prin care se cerea „reabilitarea urgentă a casei Eminescu de la Văratec“.
„Această casă, pe care Eminescu a închiriat-o, după cum arată documentele, de la maica Asinefta Ermoghin, proprietara de atunci a imobilului, în 1874, este singura clădire păstrată în forma originală din România (casa de la Ipoteşti a fost reclădită din temelii după planurile existente), în care urmele şederii poetului pot fi dovedite peste timp şi care poate căpăta numele de casă memorială“, se arată în petiţia transmisă şefului Guvernului.
Chiar dacă iniţial, în această campanie, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei s-a arătat implicată total, acţiunile ulterioare au dovedit că de fapt nu se doreşte reabilitarea casei şi nici transformarea sa într-un muzeu.
„Maicile trebuie lăsate să îşi facă treaba lor, să se roage. Nu vor ca acolo să se facă un muzeu, mai ales că nu există certitudinea faptului că acolo a stat Eminescu. De fapt, pentru iubitorii poetului, Eminescu este peste tot, avem poezia lui. Maicile trebuie lăsate acolo, să îşi vadă de ale lor”, a fost răspunsul primit de o susţinătoare a campaniei din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Reprezentanţii Direcţiei judeţene pentru Cultură susţin că ştiu care este „interesul“ Mănăstirii Văratec, în proprietatea căreia se află casa, pentru salvarea sa.
„Voi înainta conducerii Mănăstirii o adresă, solicitându-i să ne spună care sunt intenţiile sale în privinţa acestei case, urmând să propunem Ministerului includerea imobilului pe lista monumentelor istorice. Singura variantă de a salva casa de la Văratec este includerea ei pe această listă, deci clasarea ei. Nefiind declanşată procedura de clasare nu se poate interveni în niciun fel asupra construcţiei“, a precizat Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Culte Neamţ.
Totuşi, nici până astăzi nu s-a consemnat niciun progres notabil în ceea ce priveşte reabilitarea casei în care a locuit poetul naţional în Văratec.
Surse: Adevărul, casaeminescuvaratec.wordpress.com