Biserica cinstește în fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Soborul Sfinților Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ci pe toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu.
Îngerii sunt duhuri slujitoare şi au fost creaţi de Dumnezeu mai înainte de om şi de lumea văzută, dar nu prin cuvânt, ci numai cât a gândit, Dumnezeu i-a creat, spune arhimandritul Ilie Cleopa (vol. „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996).
Soborul Sfinţilor Îngeri este sărbătorit în luna noiembrie, care este a noua lună după luna martie, întâia de la zidirea lumii, pentru că în număr de nouă sunt alcătuite şi cetele îngereşti, pe care le-a făcut cunoscute Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel.
Despre îngeri. Semnificații religioase
În Legea Veche (Biblia – Vechiul Testament) cultul îngerilor a fost câteodată asimilat credinţelor păgâne şi eretice, aceşti fiind cinstiţi împreună cu soarele, luna şi stelele, despre care se credea că au suflet viu: „Şi au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor şi au făcut chipurile turnate a doi viţei şi au aşezat Aşere şi s-au închinat la toată oştirea cerului şi au slujit lui Baal (IV Regi 17,16).
Biserica creştină a înlăturat o astfel de credinţă a închinării la îngeri, instituind credinţa și cinstirea sfinţilor îngeri, ca unor slujitori ai lui Dumnezeu şi păzitori ai neamului omenesc.
Treapta Începătoriilor, Arhanghelilor şi Îngerilor, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, este ierarhia cea mai de jos şi mai aproape de noi. Dintre aceştia, primii se numesc Începătorii pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieştilor porunci.
Lor le este încredinţată îndreptarea a toată lumea şi păzirea împărăţiilor şi a domniilor, a neamurilor şi a limbilor. Fiecare împărăţie, neam şi limbă are păzitorul şi îndreptătorul ei, un înger din această ceată cerească.
Arhangheli se numesc cei mari şi vestitori de bine, cei care descoperă cunoştinţa voii lui Dumnezeu şi înţelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să le vestească îngerilor şi oamenilor.
Voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, rânduiţi de Dumnezeu ca nişte credincioşi slujitori ai Lui.
În vremea în care Lucifer a greşit în cer şi împreună cu el a început să cadă mulţime de îngeri, atunci când toate puterile cereşti erau tulburate, Arhanghelul Mihail a stat în mijloc şi a strigat cu glas mare: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu” (Vieţile Sfinţilor).
Din acea clipă a încetat căderea îngerilor, iar primul înger, cel care stătea în locul cel dintâi, în prima ceată, împreună cu toate cetele cereşti, a început a slăvi Sfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând: „Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta” (Vieţile Sfinţilor).
Această conglăsuire a sfinţilor îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună şi cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime.
Sfântul Arhanghel Mihail , ”Marele Voievod”
Sfântul Arhanghel Mihail este denumit în cântările Bisericii Ortodoxe „Mare Voievod” sau „Arhistrateg al puterilor cereşti”. El este înfăţişat în iconografia bisericească în chip de oştean purtând o sabie de foc, semn că el vesteşte dreptatea Lui Dumnezeu şi îi apără pe credincioşi. De multe ori este înfăţişat călcându-l în picioare pe diavol, reprezentat în chipul unui dragon.
În Vechiul Testament, Sfântul Arhanghel Mihail s-a arătat lui Iosua Navi şi profetului Daniel. Sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că Sfântul Arhanghel Mihail a mers înaintea evreilor în timpul exodului din Egipt, el i-a păzit pe cei trei tineri evrei aruncaţi în cuptorul de foc pentru că nu au vrut să se închine idolilor şi tot el s-a certat cu diavolul pentru trupul lui Moise.
Sfântul Arhanghel Gavriil, vestitorul Nașterii Domnului
Sfântul Arhanghel Gavriil este binevestitorul Naşterii Domnului şi al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Tot Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit naşterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor.
În Minei se precizează că există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi a şezut deasupra ei.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuţi nouă şi apar foarte des în textele Sfintei Scripturi.
Semnificația numelor
Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri. Gabri’El înseamnă în evreieşte „Dumnezeu a fost puternic”
Numele Mihail, de origine evreiască (Miha’El) se tălmăceşte „Cine este ca Dumnezeu?”.
Nume care sunt sărbătorite în 8 noiembrie: Mihail, Gavril, Mihai, Mihaela, Michi, Mişa, Mihăiţă, Mişu, Mihăilă, Mihnea, Mihalache, Mihu, Mihaiu, Gabriel, Gabriela, Gabi, Gabiță, Gavriil, Gavrilă, Gavrea sau derivate din acestea.
Credințe populare
În calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Despre Arhanghelul Mihail se știe că este conducătorul oștilor cerești-îngerești, iar despre Arhanghelul Gavril știm că este vestitorul Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.
Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi credincioşii. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări
În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoteşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale.
În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.
Obiceiuri, superstiţii
De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții.
În ceea ce-l privește pe Arhanghelul Mihail, acesta, se spune că poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului și veghează la căpătâiul celor bolnavi.
Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă.
Se crede că în stânga stă diavolul, gata să însface sufletul celui care trece în neființă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezandu-i Necuratului capul cu sabia.
Încăperea, se spune că se umple de sânge, motiv pentru care totul trebuie spălat și curățat în camera respectivă. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihai stă la picioarele lor.
Sfinții Mihail și Gavriil – păzitorii oamenilor, de la naștere până la moarte
Pentru ca atât Sfântul Mihail, cât și Sfântul Gavriil sunt văzuți ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, în credința populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de Apoi.
Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.
Totodată, Arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității.
Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.
În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.
De unde vine prima denumire? De la obiceiul ciobanilor de a amesteca berbecii cu oile în această zi; berbecii se ”năpustesc” asupra oilor pentru împerechere și, de aici numele de „năpustitul areților”.
Pe lângă „Vara Arhanghelilor” mai sunt încă 3-4 zile mai călduroase, între 8 noiembrie și 25 decembrie, denumite ”vara iernii”.
În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupra Soarelui și a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceștia le fură (eclipse).
De asemenea, se spune că are putere asupra soției lui Scaraotchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger pe pământ, dintr-odată; Arhanghelui Mihail o ține și dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obișnuiască oamenii cu el.
Cifra 8 – simbolul vieții veșnice. Infinitul
Conform unei legende, Mihail ar fi fost iniţial un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa. După căsătorie, aceasta s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt.
Despre Sfinții Mihail și Gavril, tradiţia spune că nu e doar motiv de sărbătoare, ci şi de reculegere şi de pomenire a celor plecaţi din această lume.
Sfinții Mihail și Gavriil au grijă însă şi de cei în viaţă: ei sunt păzitorii oamenilor din clipa în care s-au născut şi până la moarte şi se roagă continuu bunului Dumnezeu pentru sănătatea acestora.
Cifra 8, dată pe care sunt prăznuiți cei doi sfinți, reprezintă simbolul vieții veșnice, infinitul.
Sursa: Creștinortodox.ro