În ziua de 5 iulie 1991 aveau loc festivitățile de inaugurare a tronsonului de linie ferată Dângeni-Săveni.
Trenul inaugural, adică trenul cu numărul C 6487, ornat cu ramuri de cetină (foto sus), a plecat din Iași la ora fixată prin graficul de mers, la ora 7.40, cu destinația noua gară feroviară Săveni.
”Trenul era remorcat de locomotiva Diesel electrică nr. 60-1265-2 condusă de mecanicul Costică Filip și mecanicul ajutor Ion Spătaru, ambii din Depoul de locomotive Iași însoțiți fiind de inginerul Ioan Sfârleanu. Vagoanele din compunerea trenului de călători au fost ocupate cu feroviarii și constructorii invitați în mod special de către conducerile Regionalei de cale ferată Iași și ale I.R.C.M. 2 Iași, însă toți care au dorit să participe la această festivitate (precum și cei care au profitat de ea) au călătorit "pe gratis" atât la ducere, cât și la întoarcere trenului. Locomotiva rotășă avea nr. 356 cu mecanicul Gheorghe Cojocaru și ajutorul de mecanic Nicolae Donici.
Trenul inaugural a intrat în stația Dângeni la ora fixată prin graficul de mers; deși aproape în toate gările de la Iași până la Dângeni a fost o mare afluență de călători. Înaintea acestui tren au plecat din Iași două automotoare ale Regionalei de Căi Ferate Iași, ce au transportat până la Săveni invitații din cadrul Ministerului de Transporturi și ai Societății Naționale a Căilor Ferate Române. Autoritățile din județul Iași s-au deplasat de la Dîngeni la Săveni cu aceleași automotoare", se precizează în monografia liniei Dângeni-Săveni (colaboratori Ioan Lupu și Rudolf Kalinca), potrivit RoRail History, care preia imaginea de pe pagina de Facebook ”Mileanca și amintirile ei”.
Deși linia ferată Dângeni – Săveni a fost inaugurată pe 5 iulie 1991, primele lucrări pentru construirea acestui tronson feroviar începuseră în urmă cu mai bine de un secol, mai exact prin 1912, însă fuseseră sistate din cauza izbucnirii Primului Război Mondial și intrarea României în conflictul militar.
Lucrările au început, din nou, în 1987. Au fost realizați astfel 17,4 km din această linie, cei care au și fost inaugurați la 5 iulie 1991. S-au mai executat încă 10 km din acest tronson, spre Darabani.
Citește și O poveste din Botoșani: Ruina sub care stau „îngropați” aproximativ 400 de milioane de lei!
Lucrările de la acea vreme erau impresionante și moderne, însă ghinionul a făcut ca la aproximativ un an de la inaugurare circulația să fie întreruptă din cauza avariilor produse pe terasament de inundațiile și alunecările de teren din zona viaductului și de la ieșire din localitatea Vlăsinești. Au fost făcute reparații și s-au instituit restricții de trafic, fiind reluate rutele, însă doar până în 1994. Atunci, CFR a renunțat definitiv la călătoriile pe această linie.
Botoșaniul, tot mai departe de România!
În 2024, la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime promitea că unul dintre proiectele sale vizează conectarea Botoșaniului cu orașul Iași printr-o cale ferată care să faciliteze transportul de mărfuri și mobilitatea locuitorilor din zonă.
La acea vreme, Valeriu Iftime preciza că acest proiect este fezabil, deși va fi greu de obținut finanțarea.
“Înainte de 89 proiectul a fost legarea Botoșaniului de Iași. Este una dintre cele mai importante teme la care cred că trebuie să muncim, să legăm pe CFR o cale rapidă, Botoșaniul de Iași. Legătura economică, culturală de un pol așa cum este Iașul acum este esențială pentru noi”, declara Valeriu Iftime în 2024.
Cu cât trece timpul, însă, o rută feroviară Botoșani-Iași pare din ce în mai dificil de realizat, aproape imposibil.
În urmă cu mai bine de zece ani, o analiză a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est atrăgea atenția că, în urma renunțării la unele proiecte de infrastructură feroviară precum linia Dângeni–Săveni–Darabani și linia Hârlău–Flămânzi–Botoșani, „38,4% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de căi ferate a regiunii, la care se adaugă 7,3% din populație aflată de-a lungul liniilor închise, procentul ajungând la 45,7%”.
În lipsa unor perspective viabile, Botoșaniul pare să fie din ce în ce mai izolat de restul țării, atât economic, cât și cultural și politic.
În județul Botoșani există în prezent 19 gări sau halte funcționale și două gări sau halte dezafectate. Rețeaua feroviară de pe raza județului nu depășește 200 de kilometri.